Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ce tip de reactie sa aleg?


Untold

Postări Recomandate

Nu se foloseste peste 3 MHZ, unde firul ar trebui sa aiba sub 0,02 mm. " . Asta de unde a aparut ? ... Pe unde scurte se foloseste conductor " plin " ... nu lita de RF .  Apropo , puteti detalia " metoda reglajului curentului de filament " ?

Editat de gauss
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 86
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • Untold

    37

  • gauss

    20

  • +_Florin_+

    10

  • franzm

    7

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Am terminat bobina.

Sectiunea de UM are 214uH (aproape de 240uH, are 30 spire), intreaga, pt UL are 660uH...am sa folosesc cv de Selena, ala cu 3 sectiuni, sper sa mearga bine si pe UL, ca pe UM o sa mearga.

 

Posted Image

Posted Image

Link spre comentariu

Orice fir are o frecventa limita peste care se simte efectul pelicular (rezistenta creste cu cresterea frecventei). La firul de 0,02 frecventa limita este de 3 MHz. Eu mi-am facut singur lita cu 0,03 (7x7x7 fire) cu frecventa limita de 2,4 MHz. La 3,5 - 4 MHz are rezistenta mult mai mica decat firul plin de aceeasi sectiune.

Reglarea reactiei din curentul de filament s-a folosit mai ales in anii '20 - '30. Se punea un reostat de cativa ohmi in serie cu filamentul. La tuburile cu incalzire directa actioneaza prompt, la celelalte cu o intarziere neplacuta.

Link spre comentariu

Reglarea reactiei din curentul de filament s-a folosit mai ales in anii '20 - '30. Se punea un reostat de cativa ohmi in serie cu filamentul. La tuburile cu incalzire directa actioneaza prompt, la celelalte cu o intarziere neplacuta.

 

Cred ca un bun exemplu ar putea fi si radioul Dr. Titus Konteschweller, din 1927.

 

Posted Image

Link spre comentariu

Are destule reglaje si fara reostatul acela ... din ce am mai intalnit eu , valoarea tensiunii de filament  , cel putin la tuburile cu incalzire directa , trebuie mentinuta foarte strict . Minus ... nu e bine . scad drastic performantele tubului . Plus , scade ( tot drastic ... ) durata de viata . Statiile militare de radiocomunicatii , si receptoarele de pe aceeasi tarla , cu tuburi cu incalzire directa , au scala speciala ( cu extensie ) pentru reglarea tensiunii de filament , prezenta pe instrumentul " de bord " . Reostatul serveste la incadrarea tensiunii la pornire , si compenseaza prin diferite puncte de reglaj descarcarea acumulatorilor ( sau bateriilor , dupa caz ... ) .

 

http://forum.valka.cz/topic/view/86241/SOV-A7-prenosna-radiostanica

 

Instrumentul e vizibil ... butonul reostatului e mai jos , in lateral stanga ( diagonala ) . Unele versiuni aveau si un mic buton , in dreapta carcasei instrumentului , comutau pe masurarea tensiunii anodice . ( ultima foto ... corespunzatoare variantei A7b , aflata si in dotarea armatei romane , si apoi in cea a radioamatorilor ... ) .

Editat de gauss
Link spre comentariu

Ma gandeam sa fac si o bobina pt US, de aceea am pus la bobina de UM-UL banane, sa o pot schimba, asa ca, urmeaza bobina de scurte, ca azi n-am chef de lipit.

Bananele le-am lipt de suportul bobinei cu un "hot glue gun". suportul bobinei si corpul bananelor fiind din plastic, s-au lipit perfect.

Bobina de reactie o voi face pe suport separat si o voi plasa in imediata apropiere a bobinei de acord. Ma mai gandesc daca o fac deplasabila pt reglarea reactiei sau ii mai pun un cv.

Daca aveti alte opinii, sunteti invitati mei.

 

Posted Image

Editat de Untold
Link spre comentariu

Konteschweller a facut o superreactie ce nu are alt reglaj decat acordul. Nu are nevoie de antena exterioara deoarece este extrem de sensibil.  Cuplajul dintre bobine se regleaza o singura data, la inceput. Trioda din dreapta este oscilatorul de blocare pe cca. 10 kHz  Reostatul  modifica tensiunea pe filamente functie de tensiunea bateriei de 4 V. 

Reglarea reactiei din tensiunea de filament poate fi utila deoarece regleaza panta tubului, nu modifica frecventa de acord, iar intrarea si iesirea din oscilatie este "moale".

Link spre comentariu

....Nu are nevoie de antena exterioara deoarece este extrem de sensibil....

 

Este sensibil, intr-adevar, primul etaj l-am facut si eu cu triode moderne si a mers din prima, chiar si fara antena exterioara (ba din a doua, dupa ce am inversat capetele unei bobine.. :rade: )

 

Am vazut insa ca Dl. Feri Visky a folosit o antena cadru pentru receptie, probabil necesara pentru unele locatii cu receptie mai slaba.

Link spre comentariu

Gata si bobina pt US.

In ritmul asta, il termin de Paste... :rade:

Posted Image

Posted Image

Posted Image

 

Arata aiurea rau cleiul ala printre spire. Pe moment, n-am avut alta varianta. Ceva sugestii? Ca sa folosesc  bareta gaurita, va trebui sa o decupez longitudinal, sa fie doua bucati pe care sa la suprapun dupa ce le fixez pe spire....de-as avea un dremel cu un disc mic de taiere...am pierdut oferta de la Lidl...

 

Pentru carcasa, astept un pachet cu lambriu de lemn de la Sf. Catalin. ( e un sfant ce are grija de mine  :dsgfds  )

 

L.E. @Gauss: Suport cu stoicism critica, mai ales cea constructiva ca a Dvs.

 

Multumesc, o sa ma gandesc la o varianta de fixare. Ma gandisem si eu la rigiditate, dar am zis ca odata introdusa in bucsele de pe carcasa, nu va mai avea fluctuatii de forma. Dar e mai usor de prevenit decat de combatut.

Editat de Untold
Link spre comentariu

Cred ca trebuia mai rigida ( pe un suport ... ) . O " stea " cu razele din ceva plastic sau sticlotextolit lat , gen un " X " cu mai multe ramuri . Sau ceva tub ... Variatii mici de forma duc la " pierderea " postului ...

 

P .S . - cu scuze de " critici " !

Link spre comentariu

Pentru carcasa, astept un pachet cu lambriu de lemn de la Sf. Catalin. ( e un sfant ce are grija de mine :dsgfds )Maine am sa pun pachetul.

Editat de dumitrache_s
Link spre comentariu

Eeeee ... am zis de " stea " ca e performanta ... Pe vremuri se faceau industrial , cu santuri ... din ceramica sau mase plastice . Zona de contact cu spirele e mica ( capacitati parazite implicit mici ... ) . Ca realizare mecanica ... cred ca ar merge si cu o panza de bomfaier cu " pliurile " polizate ... rezulta taietura ingusta , chiar 2 apropiate ... se poate scoate materialul dintre ele ... functie de grosimea placii . E ceva de munca ... dar e mai ieftin . Sau , am mai scris , cilindru . Fiind conductor putin de bobinat , as risca pe un tub de carton , PVC ( tubulatura ) de instalatii , pentru scurgeri , etc . Macar de proba , dupa aceea se pot face comparatii intre mai multe bobine ...

 

P.S . - cred ca merge mesageria ( si ) la mine ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

 

.... o sa ma gandesc la o varianta de fixare. Ma gandisem si eu la rigiditate, dar am zis ca odata introdusa in bucsele de pe carcasa, nu va mai avea fluctuatii de forma. Dar e mai usor de prevenit decat de combatut.

O bucata de textolit taiata sistem pieptene dinspre borne in sus spre bobinaj ,un alt pieptene pe partea interioara a bobinajului, imbinat cu cel de jos prin lipire cu Picatura....acelas sistem reprodus la 180 grade , in partea superioara a bobinajului....suportul constituit din cele 2 borne....ansammblul celor 2 piepteni de la borne , calculat sa mentina distanta intre bornele bobinei astfel ca bornele sa se potriveasca in bornele mama...

  Spor!

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări