Ce tip de reactie sa aleg?

[Untold]

Va salut.

 

Am in proiect un radio cu reactie cu tub miniatura (6J33A-B), am gasit zeci de scheme si doua tipuri de reactie: 1. Reactie cu anodul serie cu o bobina;

2. Reactie cu catodul cuplat la 10-25% din bobina si semireglabil in anod.

 

Nedumerirea mea este care din cele 2 tipuri de reactie este mai eficient si face receptorul mai selectiv si mai sensibil?

 

 

 

Eu as inclina sa fac primul tip de reactie, cu anodul in bobina de reactie. Asa as putea folosi 2 bobine de acord, pt UM si UL, pe aceeasi bara de ferita, comutabile cu un intrerupator cu 2 pozitii, normal inchis/normal deschis in grila pentodei, bobina de reactie ramanand neschimbata.

 

Multumesc.

Editat Ianuarie 12, 2016 de Untold

[Untold]

Cred ca m-am hotarat asupra unui radio, o sa-l testez zilele astea, dar mi-ar fi util si un sfat.

 

[gauss]

V - ati gandit bine . Din punctul meu de vedere ... Reactia de tip ECO e cea mai " favorabila " . Eu am incercat mai multe variante , m - am oprit la cea cu reglare potentiometrica pe grila ecran . Cateodata e mai greu de adus in plaja " utila " , dar e mai stabila si necesita reglaje mai rare , spre deosebire de cea cu CV , care mi s - a parut mult mai critica ... si mai usor influentabila de elemente exterioare , ar trebui ecranat montajul , sau macar CV de reactie ... in fine ! Aveti tubul respectiv ? ... 

Editat Ianuarie 12, 2016 de gauss

[Untold]

Nu am, in schimb am o minipentoda de RF, 6J33A-B, in mod sigur merge. Mai am ca variante (tot miniaturi) 6J1B, 1J29B, (6N16(17)B, care mi-a mers intr-un radio AM).

Practic, la frecventa aia, cred ca ar merge orice trioda sau pentoda miniatura.

 

Alimentarea cu tensiune mai mare nu ma incurca, am un mic toroidal care are 70V in alternativ, as putea face o sursa reglabila, sa experimentez pragul de lucru al fiecarui tub, dar asta mai la vara, asa...

P.S. Multumesc pentru sugestie.

Editat Ianuarie 12, 2016 de Untold

[+_Florin_+]

 

 

Nedumerirea mea este care din cele 2 tipuri de reactie este mai eficient si face receptorul mai selectiv si mai sensibil?

 

Sensibilitatea si selectivitatea receptorului nu depind de modul in care este aplicata reactia ci de gradul de reactie (pozitiva). Deci toate sunt bune, fiecare cu avantaje si dezavantaje din alte puncte de vedere, asa cum spune si @gauss.

Si eu am experimentat multe receptoare cu reactie cu precadere pe unde scurte.

 Cea cu reglarea tensiunii pe ecranul pentodei este si cea mai comoda dpdv constructiv pentru ca ne scuteste de folosirea unui cv suplimentar care sa suporte tensiunea anodica a lampii, dar are dezavantajul ca e destul de zgomotoasa la manevrarea potentiometrului, apar haraituri si alte zgomote.

 Reactia in anod (reglabila prin cv, in schemele postate nu apare decat in varianta fixa) e total silentioasa la actionarea reglajului dar influenteaza mai mult acordul circuitului de intrare odata cu modificarea gradului de reactie, deci trebuie sa corectam acordul din nou, dupa ce am stabilit reactia optima.

 Desigur, aceste lucruri deranjeaza mai mult in US la receptia SSB, pe UM si UL nu sunt suparatoare.

 

Ultima schema postata foloseste o reactie combinata, fixa din anod si reglabila pe ecranul pentodei. Volumul auditiei nu va fi satisfacator nici pe casti cu impedanta de 2k, ar mai trebui un mic etaj AAF 

[Untold]

Raman totusi la ultima schema, dupa cum am spus, vreau ca radioul sa aiba si UL si UM, multumesc pentru explicatii.

Despre etajul AAF, am in maneca pregatit asa ceva:

 

[franzm]

...care din cele 2 tipuri de reactie este mai eficient si face receptorul mai selectiv si mai sensibil?

Depinde mult de tipul tubului folosit. Cel mai bine ar fi sa prevedeti ambele posibilitati de reglaj, condensator variabil pentru gradul de reactie si potentiometru pentru PSF. Se poate folosi si un tub separat pentru dozarea reactiei.

Acest tip de detector asigura distorsiuni mai mici si un reglaj mai "moale" în apropierea pragului de acrosaj. http://www.radiomuseum.org/forum/project_a_simple_one_valve_regenerative_receiver.html#5

Editat Ianuarie 12, 2016 de franzm

[+_Florin_+]

Depinde mult de tipul tubului folosit. Cel mai bine ar fi sa prevedeti ambele posibilitati de reglaj, condensator variabil pentru gradul de reactie si potentiometru pentru PSF. Se poate folosi si un tub separat pentru dozarea reactiei.

 

In general se recomanda ca tubul detectorului cu reactie sa fie cat mai "puturos" (panta mica) tocmai pentru a putea obtine o intrare lina/progresiva/comoda in reactie cu un circuit simplu.

Dar nu este obligatoriu, eu am "imblanzit" si tuburi cu panta mare ( EF80, EL84) sau chiar variabila (6K13P) dar a fost ceva chinuiala pana am gasit plaja optima de tensiuni pe g2 care e destul de ingusta in cazul acestor tuburi (de ex 0 ... 10V in cazul EL 84, 0 ...40V pentru EF80, totul in conditiile unei anodice de 150V).

Si aceste plaje erau valabile in unde scurte (3 ...6 MHz), pentru ca totul e foarte dependent de frecventa, pentru UL/UM sunt altele.

De aceea spun ca ideea dvs de a folosi doua circuite (dozaj PSF plus reactie reglabila in anod) e foarte buna si cam obligatorie daca @Untold doreste receptia unei game atat de largi  (UL/UM/US), repet, chiar si pentru un singur tip de tub gradul optim de reactie difera mult in functie de frecventa.

 

Amplificatorul audio e ok, asa da !

Editat Ianuarie 12, 2016 de +_Florin_+

[Untold]

Am inteles fenomenele, multumesc tuturor pentru explicatii.

Nu stiu ce panta are 6J33A-B, vreau ca acest radio sa fie doar pe UM si UL. Pentru US, am un radio cu 12J1L, tot cu reactie, tubul ala are panta mica, e mai domol, pe scurte se vede foarte bine, posturile intra lejer, reactia se dozeaza usor: https://youtu.be/Qm3cq0TjIus. (stiu, trebuia un cv cu demultiplicare).

 

Daca se va simti nevoia unei reactii duble, va fi usor sa adaug un cv pt bobina de reactie.

 

De sus in jos: 6J33A-B, 6N17B si 6S31B.

Sper sa-mi incapa toate componentele pe placa, daca nu, mai lipesc si pe dedesubt.

 

Editat Ianuarie 12, 2016 de Untold

[+_Florin_+]

Nu-i gasesc datasheet-ul lui 6J33A-B dar in general subminiaturile au pante destul de mici comparativ cu novalele clasice deci sunt sanse mari sa fie usor de imblanzit 

Dealtfel sunt foarte frumoase si exotice, montajele cu ele arata bine, eu nu prea le-am folosit pentru ca sunt destul de rare si mai au dezavantajul fragilitatii, la manipulari repetate se pot rupe terminalele, deci atentie la acest aspect.

 

Pentru UL/UM cred ca reactia din anod (1 ... 5 spire tatonat experimental) plus reglaj PSF pe ecran poate fi suficient, deci ... spor la construit ! 

[Untold]

[Untold]

N-am lipit inca nicio piesa pe placa, insa am gasit niste sarma de CuEm de 0,35 izolata si cu matase (are 0,35 fara izolatia de matase) si m-am hotarat sa-i fac acestui radio o bobina fund de cos, sa renunt la bara de ferita. E mult mai frumoasa si cred ca si eficienta aceasta bobina.

 

 

As vrea sa fac o bobina pt UL dar sa aiba priza si pt UM, ca sa pot comuta gamele de unda....nu stiu cate spire sa aiba bobina pt UL si nici priza pt UM nu stiu la cate spire sa o fac....

Am un condensator variabil cu 3 sectiuni (de la un Selena, parca) si-o sa-l folosesc daca trebuie.

 

Va rog sa ma sfatuiti in ce priveste nr. de spire al bobinei (UL si priza pentru UM) pt diametrul sarmei mele.

 

Multumesc.

 

@Gauss: in locatia mea, la et 2 de bloc, am receptionat fara antena atat RRActualitati pe UM cat si Antena satelor pe UL, cu bobina fund de cos, pe un receptor cu 12J1L. Cel mai bine se receptiona Antena Satelor pe UL, e mai puternic postul decat RRAct pe medii.

 

Bara de ferita e de la un radio Gloria, posibil sa "prinda" si scurtele.

 

Am si o antenuta aruncata pe casa vecinului de aprox. 4-5 metri, am folosit-o la acelasi radio pt US.

Multumesc de sfaturi.

 

L.E. Am uitat sa zic, mai am si o antena cadru facuta dupa ce am citit topicurile D-lui. Pitagora, cu care prind Antena Satelor pe combina Philips.

Editat Ianuarie 13, 2016 de Untold

[gauss]

Bobina " fund de cos " are un factor de calitate mai bun . Circuitul de intrare va fi ( teoretic ) mai selectiv . Dar va trebui antena exterioara ( ma rog , merge si un fir intins prin casa ... ) . La bara de ferita n - ar fi imperativ nevoie , desi o antena suplimentara cuplata slab , capacitiv la circuitul de intrare , sau cateva spire pe bara de ferita , un capat la antena ( eventual printr - un condensator ) si celalalt la masa , duce la imbunatatirea spectaculoasa a performantelor . Plus efectul de directivitate ... In fine , cumpaniti si alegeti . Sau executati ambele variante , se pot naste comparatii interesante !

 

P . S . - bara de ferita se poate folosi si pentru US , pana pe la 5 Mhz ... functie de calitate !

Editat Ianuarie 13, 2016 de gauss

[+_Florin_+]

 

 

 

 

Va rog sa ma sfatuiti in ce priveste nr. de spire al bobinei (UL si priza pentru UM) pt diametrul sarmei mele.

 

 

Diametru sarmei nu prea are legatura cu inductanta (implicit cu frecventa), ci cu rezistenta de pierderi  ce influenteaza factorul de calitate al bobinei. Cu cat circuitul are pierderi mai mari, factorul de calitate scade si banda de trecere creste (selectivitatea e mai proasta/slaba).

Un diametru mai  mare  scade pierderile datorita rezistentei ohmice a conductorului si a efectului pelicular (cresterea rezistentei conductorului odata cu frecventa) dar totodata apar curenti turbionari cu efect invers, solutia de compromis optim fiind foarte multe conductoare CuEm subtiri in paralel, izolate cu matase pe deasupra (lita de radiofrecventa).

 

Avand in vedere ca receptorul cu reactie (pozitiva) reduce nativ pierderire circuitului oscilant, aspectul discutat mai sus are mai putina importanta, deci sarma simpla de 0.35 izolata cu matase e ok.

Am facut multe calcule pentru antene loop dar formulele nu corespund in cazul "fund de cos", chiar daca e asemanatoare intervin alte lucruri legate de rapoartele dimensiunilor fizice ale bobinei treburile se modifica. Dar pot sa-ti fac o recomandare orientativa, cam 45 de spire pentru UL cu priza la spira 30 pentru UM, ar fi un punct de plecare, apoi ajustat experimental.

Poti folosi sarma chioara de 0.35 si o bucata de carton pentru tatonari, ca sa nu strici sarma cu matase.

Se ajusteaza pana ai RRActualitati in centrul scalei (855kHz) si Antena Satelor (603kHz) cu variabilul aproape inchis, Iar pe UL 153kHz tot Antena Satelor tot cu variabilul aproape inchis.

Foloseste o singura sectiune daca cv e de Selena.

 

Panta tubului detector e de 4,5 mA/V deci e potrivit aplicatiei, nu stiu ruseste si de aceea n-am raspuns ieri

[franzm]

Sensibilitatea si selectivitatea se îmbunatatesc daca plasati bara de ferita în interiorul unei antene magnetice (cadru) acordate.