FAQ - Intrebari frecvente

[Marian]

Acest topic contine o serie de raspunsuri generaliste la intrebari frecvent aparute pe forum la alimentatoare, totul grupat pe categorii.

 

Oricine are de gand sa activeze la sectiunea alimentatoare este rugat sa parcurga intai topicul asta integral si cu cat mai multa atentie inainte de a deschide subiect nou,

deoarece in unele cazuri veti gasi si link-uri catre topicuri deja existente pe tema care va intereseaza, nu puteti deci deschide un alt topic

pe acelasi subiect cu unul deja prezent, ci puteti posta in continuarea celui existent. Oricine se abate de la regula va fi tratat in consecinta.

 

Aveti rabdare atunci cand postati o intrebare sau o problema, nimeni nu este obligat sa va raspunda, ci fiecare isi rupe din timpul sau pentru a contribui voluntar undeva cu ceva.

 

Atunci cand prezentati o problema, descrieti-o cu lux de amanunte, oferiti cat mai multe detalii puteti, chiar si locatie corect completata la profil poate ajuta uneori, cu cat va prezentati situatia mai precis cu atat mai mari sunt sansele de reusita in demersul vostru. Este esential sa intelegeti asta deoarece nu se vor mai permite subiecte prezentate in 2-3 cuvinte abstracte de unde ceilalti trebuie sa practice un joc al deducerii pentru a ghici ce aveti voi acolo, invatati sa va exprimati cat mai corect, altfel o sa fiti trimisi la sectiunea incepatorilor.

_________________________________________________________________________________________________________________________

 

Transformatoare retea

-Cum calculez sectiunea trafului meu?

-Va intereseaza sectiunea miezului, si miezul magnetic este portiunea din traf peste care vin infasurarile, respectiv aria calculata a acelei sectiuni.

La traf toroidal este diametrul exterior minus diametrul interior si rezultatul impartit la 2, apoi inmultit cu inaltimea, pe scurt [( D-d )/2]*H.

La trafuri EI sectiunea este latimea lamei centrale inmultita cu grosimea pachetului de tole.

La trafuri UI sectiunea este latimea bratului pe care se bobineaza, inmultita cu grosimea pachetului de tole.

-Etc...

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Care este puterea ce o poate scoate un anumit miez, pot folosi formula P=S²?

-Intrebarea este imprecisa pentru ca miezul trafului nu "scoate" putere, ci doar sarma cu care miezul este bobinat, adica nu exista o limita fizica de putere peste care un miez nu poate trece, limitarea vine strict de la sarma, cat de multa si de groasa putem bobina in spatiul de bobinat disponibil. Pe cale de consecinta formula P=S² este irelevanta, valoarea ei este mai degraba simbolica.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Cum calculez numarul de spire?

-Avand sectiunea cunoscuta, sunt 2 abordari:

-Prima ar fi formula simplificata 50/S, aplicabila in majoritatea cazurilor, fiind una acoperitoare. De retinut faptul ca cifra "50" NU este frecventa. Se imparte cifra 50 la sectiunea trafului de bobinat si se obtine un numar necesar de spire per volt care se foloseste apoi atat la primar cat si la secundar. Spre exemplu traf cu sectiune 10cm², primar alimentat la retea 230V, si secundar necesar de 24V. 50/10=5sp/V, pentru primar avem nevoie de 230*5, adica 1150 spire, iar pentru secundar avem nevoie de 24*5, adica 120 spire.

 

-O abordare mai precisa este formula 1/( 4,44*F*S*B ), unde F este frecventa in herti, S este sectiunea miezului exprimata in metrii patrati, si B este inductia maxim admisa in miez exprimata in tesla ( aici daca nu sunteti siguri puteti lua in calcul 1T ). Calculul va rezulta un numar de spire per volt pe care il folositi atat la primar cat si la secundar.

______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Cum calculez grosimea sarmei?

-Dupa ce s-a stabilit curentul maxim dorit de la traful respectiv, se alege o densitate de curent maxim dorita prin sarma folosita exprimata in A/mm² si apoi se calculeaza sectiunea total necesara in functie de curentul maxim dorit. Densitatea respectiva poate fi oricare valoare in limitele 2,5-4A tinand cont de faptul ca la o densitate mai mare, si temperatura de lucru a sarmei va fi mai ridicata, decizia va fi luata in final in functie de aplicatia la care se doreste a se folosi acel traf, daca se doresc a se alimenta consumatori mari pe perioade scurte de timp, se poate merge cu densitate mai mare, daca traful insa va trebui sa functioneze continuu sau pe perioade oricum mai lungi, atunci se merge pe o densitate mai mica. Tot densitatea aleasa decide si ce cadere de tensiune in sarcina veti avea la traf, deci daca nu sunt de dorit caderi importante de tensiune in sarcina atunci se va merge pe densitate mai mica.

 

Continuand exemplul trafului de mai sus cu secundar de 24V, presupunem un curent dorit de maxim 10A in secundar, si alegem o densitate de curent de 3A/mm², sarma folosita va trebui sa aiba sectiunea de 10/3, ( se imparte curentul maxim dorit la densitatea aleasa ), adica 3,3mm², de aici se poate deduce si diametrul necesar al sarmei pentru a satisface acea sectiune, stiind ca D=√[( 4*S )/π ], in cazul de fata avem √[( 4*3,3 )/3,14 ] =√(13,2/3,14 ) =√4,2=2,05mm. Se poate deci folosi sarma cu diametru de 2mm fara izolatie, pentru secundarul necesar.

 

Pentru primar se determina intai curentul maxim necesar acolo, si se face asta dupa raportul de transformare, acesta este Np/Ns, adica se imparte numarul spirelor din primar la numarul spirelor din secundar, si la rezultatul obtinut se imparte curentul din secundar, aflandu-se astfel si cel din primar. In cazul exemplului prezentat raportul de transformare este 230/24, adica 9,6, si deci curentul din primar este Ip=Is/k=10/9,6=1,05A. Sarma necesara se calculeaza si aici dupa aceeasi modalitate descrisa anterior, nu mai reiau calculele ci spun direct rezultatul, respectiv, sarma necesara in primar va trebui sa fie una cu diametrul de 0,7mm fara izolatie.

 

Important!

Un alt exemplu de calcul ceva mai complet si pe care il puteti adapta in majoritatea cazurilor gasiti aici:

http://www.elforum.info/topic/11-totul-despre-transformatoare-de-retea-intrebati-aici/?p=1173988

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Am un traf ale carui specificatii nu le cunosc, cum aflu ce parametrii are?

-Se determina intai care este infasurarea primara, si care este secundarul ( secundarele ), se poate face asta cu un multimetru setat pe Ohm, masurandu-se rezistenta ohmica a infasurarilor, acolo unde gasiti cea mai mare valoare, este si primarul, un alt indiciu este si faptul ca de regula primarul este bobinat cu sarma mai subtire decat secundarul, de retinut ca asta este valabil doar la trafurile coboratoare. Dupa ce s-a gasit primarul, se alimenteaza la retea, preferabil printr-un bec cu filament de 60-100W inseriat cu primarul catre retea, pentru protectie, daca becul sta aprins atunci traful este defect, daca becul se arinde foarte scurt la alimentare apoi se stinge sau ramane aprins foarte slab, atunci traful este in regula, si se purcede la masurarea tensiunii pe celelalte infasurari.

 

Curentul disponibil de la fiecare infasurare se determina prin masurarea diametrului sarmei cu care este bobinata si apoi prin aplicarea densitatii de curent ( A/mm² ) si formulele descrise anterior.

 

De retinut faptul ca nu este suficient ca un secundar sa aiba sarma foarte groasa, pentru a obtine un curent dorit, amintiti-va ca acel curent din secundar, se reflecta in primar prin raportul de transformare, deci neaparat bobina din primar trebuie sa suporte curentul necesar.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Nu am gasit raspunsul la problema mea aici, ce fac?

-Prezentati problemele voastre cat mai detaliat si ordonat aici in acest topic:

http://www.elforum.info/topic/11-totul-despre-transformatoare-de-retea-intrebati-aici/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

 

Surse ATX

 

-Cum se porneste o sursa ATX in afara PC-ului?

-Se face legatura directa ( strap ) intre firul verde de la mufa principala, si oricare fir negru.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Cum aflu care sunt tensiunile in functie de culorile firelor?

-Firele negre sunt toate masa, punctul la care se raporteaza toate celelalte tensiuni.

-Firul mov este iesirea auxiliara de 5Vsb ( de regula limitata la 1-2A ).

-Firul albastru este iesirea de -12V ( maxim 1A ).

-Firul alb este iesirea de -5V ( deasemeni maxim 1A ).

-Firele portocalii sunt pentru iesirea de 3,3V, curentul maxim disponibil este inscriprionat pe eticheta sursei ( nu intotdeauna real ).

-Firele rosii sunt pentru iesirea de putere de 5V, curentul maxim disponibil este inscriprionat pe eticheta sursei ( nu intotdeauna real ).

-Firele galbene sunt pentru iesirea de 12V, curentul maxim disponibil este inscriprionat pe eticheta sursei ( nu intotdeauna real ).

 

Ceva ajutor de la gugle:

https://www.google.ro/search?q=atx+pinout&biw=1366&bih=608&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjjpOqK0IDKAhXGzxQKHUrnDS0QsAQIJQ#tbm=isch&q=atx+pinout+%2B+Sata

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Cand alimentez un bec de far, sursa mea se opreste, este defecta?

-Nu este defecta ci comportamentul este normal, becurile cu filament in general trag un curent mai mare la inceput ( mult mai mare decat cel nominal ), protectia sursei in functie de cat de sensibila este, sesizeaza acel curent si se declanseaza considerand acel bec precum o suprasarcina. Acest comportament este valabil si la alte tipuri de sarcini care pot trage varfuri mai mari de curent, spre exemplu amplificator auto. Solutia este folosirea unei surse ceva mai puternice, pentru evitarea interventiei protectiei in momentul nedorit.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Am gasit la sursa mea ATX siguranta arsa, am inlocuit-o si am alimentat insa s-a ars din nou, ce fac?

-Sigurantele de regula nu se ard singure, ci indica aparitia unei avarii dupa ele, astfel incat simpla inlocuire a lor nu rezolva problema. Verificati atent tot ce urmeaza dupa sigurante ( inclusiv varistorul ce protejeaza la supratensiune ), punte redresoare, electrolitici principali de filtrare ( cei mari de 200V ), tranzistorii din primar, si inlocuiti componentele avariate cu altele noi pe cat posibil, puteti folosi si recuperate dar numai dupa ce au fost atent verificate. Mare atentie! Tot ce este in zona de primar delimitata de intrarea trafului principal, este o zona considerata foarte periculoasa, ce contine tensiuni letale, asadar atentie atunci cand alimentati, sa nu atingeti involuntar terminale din acea zona, va puteti electrocuta!

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Am o sursa ATX la care nu am gasit nimic ars si totusi nu functioneaza, ce fac?

-Sursele ATX ieftine de regula nu pot functiona fara o sarcina minima pe iesiri, pe placa lor exista in zona iesirilor niste rezistente de 1-2W la valori de cateva zeci de Ohm, acelea satisfac cerinta sarcinii minim necesare. Verificati-le sa nu fie intrerupte, le scoateti de pe placa si le masurati. La unele surse insasi ventilatorul satisface cerinta sarcinii minime, verificati-l si pe el.

 

-O alta problema la sursele ieftine o reprezinta electroliticii care datorita modului economic in care sursa a fost dimensionata, sunt supusi la un stres pronuntat si cedeaza usor, se purcede asadar la o cura generala de electrolitici, nu conteaza ca nu sunt umflati sau scursi, inlocuiti toti electroliticii, cu altii noi de aceleasi valori si cu ESR mic la cei de pe iesiri. Abea apoi daca sursa totusi nu functioneaza, puteti veni aici pe forum cu problema voastra pentru ca inseamna ca avaria este ceva mai dificil de depistat.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Am o sursa la care mi s-a ars al 3-lea tranzistor din primar, nu se mai cunoaste seria, ce fac?

-Acel al 3-lea tranzistor este pentru sursa auxiliara de 5Vsb, care de obicei este o sursa flyback autooscilanta. Se foloseste fie de mosfeti, fie de bipolari, la tensiuni mari ( 600-800V ) si curent mic ( cativa A ), mosfetul folosit acolo in majoritatea cazurilor este 2N60 cu diverse variatii la sufix si/sau prefix, se poate folosi si altul cu parametrii similari. Bipolarul poate fi oricare se inscrie in parametrii descrisi, adica tensiune minim 600V ( daca e mai mare, cu atat e mai bine ) si la un curent oricare intre 1 si 5A, de retinut la bipolari si parametrul Hfe care este important pentru ca determina Ib-ul necesar, selectionati pe cei cu Hfe cat mai mare gasiti pentru ca altfel este posibil ca sursa sa nu porneasca deloc datorita Ib necesar prea mare pentru ce poate asigura circuitul ce amorseaza sursa.

 

Distrugerea acestui tranzistor de regula nu se face fara urmari, in sensul ca nu pleaca singur ci trage dupa el si componente adiacente, de aceea este bine sa fie verificate toate cele din zona sa pana la optocuplor si traf, daca avariile sunt prea mari si sursa nu este foarte importanta atunci puteti renunta la depanarea ei, la sursele ieftine nu merita stresul depanarii decat poate din considerente didactice, respectiv experienta castigata. Daca insa doriti totusi sa o depanati atunci va puteti inspira de la alte surse functionale pentru ca diferente foarte mari la componente nu sunt, verificati asadar componentele folosite la sursele functionale si faceti comparatii cu ce gasiti la voi pe placa sursei defecte, comparati deopotriva atat valori cat si configuratie sau conexiuni. Cu multa rabdare se rezolva totul. Atasez si un link catre o arhiva a mea personala ce contine scheme si documentatie despre diverse surse, si altele ce va pot ajuta in demersul vostru:

https://www.mediafire.com/?tzk7b571qf27ffe

 

In cazul in care nu sunteti siguri ca tranzistorul ars era mosfet sau bipolar, un indiciu usor de depistat este prezenta unei diode zener de 12 sau 15V in zona tranzistorului ars, daca zenerul exista atunci tranzistorul a fost sigur mosfet, daca nu o gasiti deloc atunci cel mai probabil a fost bipolar.

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Am o sursa pe care vreau sa o modific, ce fac?

-Exista aici la alimentatoare topicuri dedicate acestui lucru, puteti posta acolo ceea ce doriti voi sa faceti, insa nu inainte sa le parcurgeti preferabil integral, deoarece deja s-a cam spus tot ce era de spus in aceasta privinta, iata topicurile:

http://www.elforum.info/topic/2539-sursa-pc-at-atx-modificata-pentru-alimentare-etaj-final/?p=22854

http://www.elforum.info/topic/64558-sursa-pc-atx-modificata-pentru-alimentare-etaj-final-2/?p=662765

http://www.elforum.info/topic/22807-din-atx-in-sursa-reglabila-modificare-sursa-atx/

 

Mai puteti accesa si parcurge proiectul meu didactic pe tema modificarii surselor ATX, am prezentat acolo detaliat si pas cu pas fiecare lucru ce trebuie facut, inclusiv calculele detaliate pentru orice parametru:

http://www.elforum.info/topic/82737-modificare-sursa-atx-proiect-didactic/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Nu am gasit raspunsul la problema mea aici, ce fac?

-In cazul in care ati citit atent tot ce am scris aici si totusi nu ati reusit sa rezolvati nimic, puteti prezenta problema voastra cat mai detaliat si ordonat aici:

http://www.elforum.info/topic/98001-depanare-surse-atx-scheme-si-documentatie/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

 

Regulatoare liniare

 

-Vreau sa-mi fac un regulator liniar dar nu stiu ce schema sa folosesc, ce fac?

-Sectiunea de alimentatoare contine si un topic permanent fixat pe prima pagina denumit "Scheme Alimentatoare" unde sunt prezentate in detaliu diverse scheme explicate si testate ( deci verificate ), va puteti inspira de acolo in alegerea voastra, iata-l:

http://www.elforum.info/topic/97183-scheme-alimentatoare/

 

In caz ca aveti nelamuriri legate de una din schemele de acolo, care va intereseaza, puteti posta problema voastra aici:

http://www.elforum.info/topic/97185-discutii-scheme-alimentatoare/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

-Vreau sa invat sa modific o schema anume sau sa mi-o proiectez singur, ce fac?

-La sectiunea alimentatoare am prezentat un topic didactic despre regulatorul liniar de tensiune:

http://www.elforum.info/topic/100402-regulatorul-liniar-de-tensiune-proiect-didactic/

 

Topicul contine diverse prezentari foarte detaliate cu calculele necesare si toate cele, atat despre regulatorul serie cat si cel paralel, topic pe care periodic il voi actualiza sau completa in functie de timpul disponibil, parcurgeti-l integral si apoi daca totusi mai aveti nelamuriri puteti posta problema voastra fie acolo fie la cel despre discutii scheme alimentatoare:

http://www.elforum.info/topic/97185-discutii-scheme-alimentatoare/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

 

Diverse depanari

 

-Am o sursa defecta care nu se inscrie in cele prezentate mai sus, ce fac?

-Exista la alimentatoare un topic dedicat si pentru acest lucru, topic numit "depanare surse diverse", va puteti prezenta problema voastra acolo, fie ca stiti sau nu modelul sursei, prezentati cat mai multe detalii, si preferabil poze detaliate cu sursa. Acesta este topicul:

http://www.elforum.info/topic/98348-depanare-surse-diverse/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

 

Constructii surse SMPS

-Doresc sa-mi fac o sursa SMPS, ce fac?

-La sectiunea alimentatoare exista topicuri dedicate si pentru acest lucru, sunteti rugati sa le parcurgeti cat mai atent si sigur veti gasi informatiile necesare, doar daca si numai daca, parcurgand tot nu gasiti raspuns la ce va intereseaza, postati in continuarea acelui topic problema voastra, deasemeni se subantelege ca sunteti obligati sa o faceti cat mai detaliat si ordonat, prezentand clar parametrii de lucru, putere dorita, tensiunea sau tensiunile dorite de la iesire precum si curentul, configuratia dorita ( daca este cazul ), aplicatia la care sursa va fi folosita, ce consumatori va alimenta, ce experienta si echipament tehnic aveti in dotare, eventual un buget alocat, etc. Tratati cu seriozitate cerintele astea daca doriti la randul vostru sa fiti tratati cu seriozitate.

 

Topic despre SMPS coborator de putere mica:

http://www.elforum.info/topic/5558-constructie-smps-coborator-de-la-220-de-putere-mica/

 

Topic despre SMPS coborator de putere medie-mare:

http://www.elforum.info/topic/98344-constructie-smps-coborator-de-la-220-de-putere-medie-mare/

 

Topic despre SMPS +/-50V pentru amplificator audio:

http://www.elforum.info/topic/20498-sursa-smps-50v-pt-amplif/

 

Topic despre SMPS de putere cu IR2153:

http://www.elforum.info/topic/83858-smps-de-mare-putere-cu-ir2153/

 

Topic despre SMPS pentru amplificator auto:

http://www.elforum.info/topic/9-convertor-smps-surse-in-comutatie-pt-auto/

 

Topic despre SMPS pentru alimentare bormasina cu acumulatori:

http://www.elforum.info/topic/101105-sursa-forward-pentru-inlocuirea-acumulatorilor-la-masinile-de-gaurit-cordless/

 

Topicuri cu teorie si exemple/teste:

http://www.elforum.info/topic/4787-calcul-traf-smps-comutatie/

http://www.elforum.info/topic/44160-totul-despresurseteorieschemeaplicatii/

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

 

Invertoare si UPS-uri

 

-Am un invertor/UPS defect, ce fac?

-La alimentatoare exista topicuri special dedicate acestor subiecte, respectiv invertoarele sau UPS-urile, parcurgeti-le atent si daca nu rezolvati problemele, postati in continuarea topicului respectiv situatia voastra, bineinteles detaliat si ordonat.

 

Despre invertoare:

http://www.elforum.info/topic/33569-invertor-convertor-12v-220v-50hz-teoria-undelor/

http://www.elforum.info/topic/41644-intrebari-probleme-invertor-12v-220v-auto/

 

Despre UPS-uri ( de retinut faptul ca UPS-ul nu porneste fara acumulatori buni ):

http://www.elforum.info/topic/8092-depanare-si-documentatie-ups-problemerezolvariteorie-etc/

http://www.elforum.info/topic/3760-modificare-ups-uri-acumulatori-mai-mariunda-sinus-etc/

http://www.elforum.info/topic/36365-sarcina-ups-prea-mica/

http://www.elforum.info/topic/35133-ups-folosit-la-alimentarea-unui-apartament-constructie/?p=336385

http://www.elforum.info/topic/27316-despre-acumulatori-in-special-cu-pbpt-auto-si-upsuri/?p=51349

_______________________________________________________________________________________________________________________

 

Nota:

Topicul ramane permanent fixat pe prima pagina si va fi actualizat si completat periodic pe masura ce timpul mi-o va permite, infiintarea sa aduce dupa sine inlaturarea mai multor topicuri de pe lista celor fixate pentru a face sectiunea mai usor de folosit, si a avea o prima pagina mai utila. Reiterez rugamintea sa parcurgeti integral si atent topicul asta inainte sa postati ceva probleme aici la alimentatoare, la multe subiecte s-a cam spus tot ce era de spus, iar acest topic are ca scop principal pe langa reorganizarea sectiunii, si evitarea intrebarilor repetitive care cer raspunsuri repetitive, si nu este placut pentru nimeni sa trebuiasca sa scrie acelasi lucru de mai multe ori, asadar atentie la neatentie, voi fi ceva mai strict de acum.

 

Spor.

[Marian]

Info:

Toate link-urile de aici sunt acum functionale.