SMPS de 3Kw, cu SG3525

[Marian]

Giongiu nu stiu de ce simt ca exista o neintelegere, pentru ca tu zici ca Dl Miticamy a actionat pinul 8 cu un tranzistor extern insa vad la dumnealui scris ca:

 

Nu se vede in ultimele mele poze ca in 10 avem nevoie de 1,6V ca sa inceapa limitarea si apoi 2v in scurt. Pt ca mai avem inca 5kohm in baza tranz intern. Din dansul incarcare prin generator intern de 50microA si descarcare prin tranz din pin 10 potentialul in pin 8 se opreste la o anumita valoare.

 

Si iarasi, si iarasi repet: nu este nici-o schema, secundarul trafo crt in 10 si 3-10nF in 8. Care schema?.

 

Eu nu mai scriu nimic pana nu lamurim aspectul asta.

[Vizitator]

Marian, cred ca nu ai citit totul.

Eu am 4 filme distincte: cu tranz extern cu Ge, cu  2222, cu tranz intern si cu MOS extern/ 2n7000.

 

Postat 22 decembrie 2015 - 09:10

Am pierdut deja 6 ore cu montajul, l-am facut de la zero, paianjen.

Nu este nicio schema, secundarul trafului de crt l-am dus in baza unui npn cu Ge iar colectorul acestuia in pinul 8 unde am 1nF la masa.

 

Postat Ieri, 00:03

M-am jucat cu rez din secundar trafo crt, am comandat un 2222 cu colector in pin 8 unde paralel peste 1nF am mai pus 5,6nF de s-a linistit bucla.

Sus, curentul in primar traf, 1A/div--deci 2Av cand incepe limitarea.

Jos este pinul 8,-----5V/div

 

Postat Ieri, 14:34

Am pus 4 diode 4148 in sec trafo crt si am comandat in pin 10. Dezavantajul aici este ca peste o valoare a tens in pin 10 din pinul 8 se extrage acelasi curent pt ca tranz intern are 2 diode in baza. Se observa si aici ca este nevoie de 1,6V in pin 10 pt a limita in suprasarcina. Este spotul de jos, 1V/div.

 

Revin:  am  pus 2n7000 sa comande in pin 8. Am adaugat 5,6nF paralel cu 2,2nF in pin 8.

Jos tens in poarta 2N      1V/div

La mijloc tot curent in primar traf   5A/div

Sus:         tensiunea in pin 8    5V/div.

Intreruperile acelea cu baza pe 2msec pot fi si de la IR2110 ca pierde alimentarea la durate mici--e numai o supozitie.

Comanda cu traf driver ar lamuri asta.

[Marian]

Aveti dreptate D-le Miticamy, nu am citit atent si-mi cer scuze pentru asta, ati facut teste atat cu pinul 8 cat si cu pinul 10. Cum deasemeni aveti dreptate si cu cele 20uS calculate de mine care sunt irelevante pentru ca sunt valabile doar initial.

 

Totusi cel putin la testele din pin 8 cu cond peste 1n, limitarea nu cred ca se mai poate numi puls cu puls, ci mai degraba una activa in stilul celei disponibile la TL494 la AE2, o sa ma si explic. Pinul 8 este una din intrarile comparatorului PWM ( cu semn de minus ), cu acelasi semn este si pinul 9 care vine de la iesirea AE. Intrarea PWM cu plus merge la CT unde se afla rampa de la oscilator ( semnal "dinti de fierastrau" ), cu amplitudine tipica de 3,5V. Comparatorul PWM indeplineste aici la SG functia de comanda off, atunci cand amplitudinea rampei de pe IN+ devine mai mare decat tensiunea de la IN-, iesirea comparatorului PWM basculeaza spre plus setand latch-ul si deci comandand blocarea iesirilor. Din asta se poate deduce ca la pinul 8 se poate implementa un soi de variator de umplere ajustabil manual ( deci fara bucla ), ajustand extern tensiunea de la pinul 8 intre 0 si 3-3,5V, tensiune minim necesara acolo pentru a permite umplere maxima ( de la cursa rampei CT ). Dvs prin comanda la pinul 8 umblati chiar la tensiunea asta vazuta de IN- al comparatorului PWM, o limitare puls cu puls presupune ca la disparitia conditiei de scurt sau suprasarcina, pulsul urmator sa poata ajunge la umplere maxima ( sau cea dictata de bucla de stabilizare ), deci ar trebui ca in timpul ramas de la inhibarea pulsului si pana la terminarea semialternantei, condul din pin 8 sa se poata incarca pana la macar 3V, insa cu doar 50uA este imposibil sa se intample asta in timp util ( probabil la frecvente foarte mici se intampla totusi ). Nu stiu daca se intelege ceva din ce vreau eu sa zic, poate o sa-mi fac timp zilele urmatoare sa pun de-un test pe breadboard pentru a exemplifica, sau macar sa desenez niste diagrame. Ideea este ca prin comanda la pin 8 cu condensator existent la masa, se inhiba macar partial si pulsul urmator, nu doar cel real. Facem un scurt, apare rampa de curent crescatoare in secundarul trafo curent, creste pana deschide tranzistorul de la pin 8, asta trage pinul 8 catre masa si inhiba automat pulsul respectiv ( de fapt cu ceva intarziere, mai mare ca la pinul 10 direct pentru ca la aia se adauga si cea a comparatorului PWM ) indata ce pulsul este inhibat, dispare curentul si deci tranzistorul se blocheaza, pinul 8 este lasat liber si in timpul ramas pana se termina ciclul normal al pulsului respectiv, condul de la pinul 8 trebuie sa se incarce din sursa interna de 50uA pana la macar 3V, altfel si pulsul urmator ar fi scurtat ca si umplere chiar si daca nu ar mai fi scurtul prezent pe iesire.

 

Pe scurt Dvs simulati acolo un al 2-lea AE mult simplificat deci nu o limitare puls cu puls, sau poate mai exact o limitare care la fiecare interventie cauzeaza un mic soft-start. Acuma in ce masura asta conteaza, este mai putin important, pana la urma este o protectie la scurt functionala, dovedita chiar de filmuletele Dvs, singura problema ce o vad este diferenta dintre suprasarcina si scurt, care la puteri mari ar putea conta, cerand o dimensionare mai generoasa a semiconductoarelor de putere.

 

LE: Sper sa nu bat campii prin ce am zis mai sus, dar eu asa vad lucrurile analizand schema din pdf, si sper sa o si pot dovedi cand o sa am timp.

[Vizitator]

Greu in ziua de Craciun, ma feresc de mai multe detalii. Ar fi ideal sa avem un raspuns asa frumos prin traf curent cum este sa zicem la un 3842 comandat prin rezistenta in sursa unui mos. Si asa cand m-a sunat colegul inginer si i-am spus cu ce ne chinuim noi pe aici, mi-a taiat elanul. Pt ca eu am fost "smecher", am facut scurtul prin niste fire si nu ferm la bornele cond de iesire. Mi-a spus ca traful de curent nu este o solutie pt functionarea in scurt infinit cum am scapat eu porumbelul, ci mai repede una cu optocuplor care sant convins ca este ceva complicat si scump.

Prin traf avem nevoie de o linistire a raspunsului, de aceea am incercat cu 1nF dar nu a fost de ajuns.

Pune oscul la o sursa ATX pe iesirea 3 a lui 494--vei vedea o linie continua cat timp nu se schimba reteaua si sarcina. La o sursa cu 3842 pe iesirea 1 vei vedea tot o linie continua in aceleasi conditii. Exact asta face compensarea amplif de eroare, tema la care ai contribuit mult la "totul despre surse". Exista surse ATX la care au imbatranit conzii pe iesire la care iesirea AO are un riplu usor dar axat tot pe o componenta continua.

La fel si aici, tranz 2222 si 7000 sant amplificatoare ce au nevoie de compensare.

Principiul modularii in durata cu compararea cu o rampa spune de intersectia unei linii continue cu rampa, nu a altei rampe. Am mai spus, din jocul intre 2 gen de curent, unul ce injecteaza si altul ce absoarbe (teorie bipolari: tranz este un generator de curent comandat de Vbe) obtinem o anumita valoare a tensiunii pe condensator. Este suficienta tensiunea continua pt ca anticipativ in pulsul ulterior sarcina nu poate sa varieze asa de mult ca sa puna in pericol tranzistorii. Ca la orice compensare de AE se obtine un timp de raspuns. Nu avem o varianta current mode, asa ca trebuie sa ne multumim cu un anume timp de raspuns. Bobina de iesire ne ajuta sa nu avem supracresteri in acest timp si ne impune o rezerva la tranz.

Nu stiu de unde ai tras concluzia ca iesirea in pinul 8 trebuie sa ajunga din nou la 3,5V. Inca o data, la modulator o intrare este suficient sa fie linie continua, rampa de pe intrarea cealalta face ca sa avem un impuls dreptunghiular sigur(rostul inventarii acestui modulator).

Editat Decembrie 25, 2015 de Vizitator

[Vizitator]

Eu am mai spus ca protectia la scurtcircuit pe iesire cu trafo de curent pe pinul 10 la SG3525, NU este o solutie viabila.

Aproape 4 luni m-am tot chinuit cu asa ceva in fel si fel de situatii, la puteri mici, citeva sute de W cu IGBT-uri serioase, tine, la puteri mari...

 

Solutia finala, comparator de precizie rapid.

[Marian]

Nu stiu de unde ai tras concluzia ca iesirea in pinul 8 trebuie sa ajunga din nou la 3,5V. Inca o data, la modulator o intrare este suficient sa fie linie continua, rampa de pe intrarea cealalta face ca sa avem un impuls dreptunghiular sigur(rostul inventarii acestui modulator).

De acord, IN- ( in cazul de fata ) este suficient sa fie continua, numai ca este important nivelul acelei linii continue ( tensiunea ), comparatorul PWM seteaza umplerea, mai precis aici decide cand se face off, asta se intampla atunci cand IN+ ( rampa de la oscilator ) este mai pozitiva decat IN- ( pinul 8 si deopotriva si 9 ), daca nivelul IN- este mic atunci IN+ devine mai pozitiva inainte de varful rampei si deci se face off inainte de sfarsitul normal al acelei semialternante, ca asa functioneaza un comparator PWM, compara rampa cu o tensiune continua, si in functie de cat este tensiunea aceea continua, se determina momentul cand rampa este mai pozitiva si deci si bascularea. Mai altfel nu stiu sa explic decat poate printr-o simulare.

 

Leco daca ai sfaturi utile de contribuit fa-o, daca te bagi doar ca sa spui ca nu merge atunci abtine-te, ai alt topic in care te poti desfasura, nu-l compromite si pe asta te rog mult.

[Vizitator]

Am un sfat foarte util, chiar din o schema pusa de colegul miticamy:

 

Te tog sa scrii aici, ce rol au componentele din schema de mai jos (ma refer general):

 

 

Sursa este SMPS K6, pusa de colegul miticamy, ma intereseaza in special ce face (ce rol are in schema ce functie indeplineste in acea configuratie) jumatatea incercuita cu albastru din IC2, LM258, multumesc.

[Marian]

Sper ca nu te referi la schema intreaga, s-o explic eu pe componente, ca n-am absolut nici un motiv pe lumea asta s-o fac

 

Daca te referi la alea marcate, pai ai incercuit un traf de curent, am explicat cum functioneste prin alta parte, n-am chef sa ma repet, ai mai incercuit redresarea de dupa el, pe bune? Vrei sa stii cum functioneaza o punte redresoare? Uite nu-ti spun, cine nu stie asta n-are ce sa caute la alimentatoare. Ai mai marcat un divizor si un comparator, si astea sunt chestii elementare pe care oricine are de gand sa activeze aici trebuie sa le stie, deci iarasi nu spun, n-am absolut nici un motiv. Schema foloseste o protectie cu stop, asa si? care-i schepsisu? Mare scofala, oricine poate face asta, fie ca o faci cu comparator, fie ca o faci cu tiristor simulat sau prin alte metode, o protectie cu stop nu e ceva cu care sa te madresti pentru ca e banala si garantata. Frumusetea este sa implementezi cu succes ceva mai putin intalnit, ceva mai dificil de pus la punct din punct de vedere teoretic, asa cum este cazul asta, uita-te la topicul asta, la contributiile D-lui Miticamy, la ale lui Giongiu ( ale mele nu se pun ), daca iese ceva util din asta si se reuseste implementarea cu succes a acestei limitari, atunci da, este ceva demn de mentionat, nu o banalitate de protectie cu stop...

[Vizitator]

Era vorba de un comparator (1/2 din acel dual operational), fata de o tensiune de referinta (divizata in acel caz), ca protectie la supracurent/scurtcircuit...

 

Incercuisem elementele din protectia la supracurent/scurt, esential in discutie era: COMPARATORUL, acolo vroiam sa ajung.

 

Dar e greu sa scrii adevarul SIMPLU, stiu, mai ales cind nu e ca tine (protectia cu traf de curent direct in pin 10)...

 

Craciun fericit alaturi de cei dragi!

[Marian]

Ceea ce conteaza de fapt este tipul protectiei de acolo, unul cu stop, comparatorul este doar o unealta si nimic mai mult.

[Vizitator]

Marian, raspunsul pe care il vroiam, era unul simplu, Da Leco este o protectie cu comparator...

 

Incearca sa realizezi ce face acel Q5 "mai departe".

[em2006]

... dioda este pusa gresit, dar e o problema secundara...

O greseala e o greseala, nu poate fi considerata o problema secundara.

Meseria asta presupune rigurozitate.

 

Scuze, am intervenit doar pentru ca am fost citat.

Pe internet e plin de scheme cu greseli (voite ori intamplatoare), iar cei care le pun in circulatie trebuie amendati intr-un fel sau altul, fie ca e vorba de neatentie, fie de ignoranta.

Cand nu ne faceam cultura de pe internet, exista mai mult respect pentru cuvantul scris.

[Vizitator]

Si pentru schemele pe care le aveam...

[Marian]

Leco daca as fi spus doar asa cum vrei tu "protectie cu comparator", n-as fi spus prea multe, deoarece comparatorul poate facilita si o protectie cu stop si una cu limitare, deci as fi fost incomplet, asa am spus clar si fara potential de dubii ca este o protectie cu stop, in cazul acelei scheme comparatorul mentine pinul 10 pozitiv, insa acelasi lucru o poate face si un tiristor simulat ( spre exemplu ). Daca vrei sa intelegi, bine, daca nu... n-ai decat.

[Vizitator]

Faceam o aluzie la protectia pe pin 10 la SG prin limitarea puls cu puls, direct din trafo de curent (redresat+divizat), pentru scurtcircuit la iesire...

 

Ma bucur totusi ca ai admis comparatorul in ecuatie, desi la inceput ai spus clar ca nu are sens "sa complicam schema aiurea" cu comparator, pentru ca limitarea puls cu puls este suficienta pentru protectia la scurt pe iesire.

 

Totusi ca idee, sa incerci sa faci o comparatie dintre viteza de amorsare (si raspuns) a unui tiristor si translatia la un comparator rapid  (LM319 de ex).

 

Dar sa nu faci confuzia, limitarea puls cu puls, nu contine tiristor, nici macar simulat!