Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

stabilizator de tensiune


VEF

Postări Recomandate

Se oprește .

 

Iartă-mi gluma , dar văd că ești foarte vesel , deci încă un motiv nu strică.

 

ON TOPIC

Mai întâi că aia nu e o tensiune de natură inductivă , aia e tensiunea dată de dualitatea motor-generator .

În al doilea rând , cam ce valoare crezi că ar avea acea tensiune ? Mai mare decât cea care i-a fost aplicată inainte de a se opri ? 

Și , în al treilea rând , chiar dacă acea tensiune s-ar menține după ce s-a descărcat C1 , am redus problema la ce-am vorbit mai sus . Adică protecția în cazul când tensiunea pe C2 e mai mare decât cea pe C1.

Link spre comentariu

... tot ce pot spune e că am fost norocos când am făcut greşeala descrisă, că aveam "pe stoc" 20 de bucăţi lm317T, şi am putut schimba lm-ul iniţial, care, după "tratamentul" ăsta, nu mai voia să scoată mai mult de 1,24 de volţi, oricât învârteam din potenţiometru.

 

a fost singurul lucru schimbat din schemă, şi am adăugat şi dioda aia, de care am zis iniţial că n-am nevoie.după aia, puteam "greşi" cât voiam, fără probleme...

 

ai altă explicaţie pentru ce s-a petrecut? :)

Link spre comentariu

Ar însemna să am puteri paranormale să explic ceva ce ți s-a întâmplat ție.  

Însă nu am exclus complet posibilitatea , am zis doar ( la cazul trei ) că e același lucru cu ce-am explicat eu ( de fapt , data sheet-ul ) . Adică dioda aia protejează indiferent din ce motive apare o tensiune mai mare pe C2 decât pe C1.  Putem să facem și alte greșeli - de exemplu să punem o baterie relativ încărcată la borne înainte de a porni sursa , etc. 

Oricum , dacă C1 nu e foarte mare , integratul poate să supraviețuiască timpul necesar încărcării acestuia chiar și fără diodă . Dacă însă C1 e pus în scurt , sau sunt și alți consumatori de pe el , sau e foarte mare ... atunci probabil că nu . 

 

Eu mă opresc aici cu off topic-ul . Ideea e că dioda aia e bună acolo , chiar ambele . 

Link spre comentariu

UDAR

Daca ne referim strict la schema de pe pagina anterioara banuiesc ca vrei sa spui ca D1 protejeaza cand pe C4 > C1 (tensiune) si D2 cand C3>C1 (tensiune). Scuza-mi interventia dar sar putea sa se inteleaga gresit ce ai spus tu ( de altfel corect ).

Link spre comentariu

,,sar putea sa se inteleaga gresit ce ai spus tu...

Imposibil, la modul cum a explicat.

Inafara de cazul cand cel care citeste nu stie cum se polarizeaza o dioda ca sa se deschida, dar asta o stiu toti, e elementar.

In plus, a precizat si pagina din datasheet unde prezenta diodelor e explicata cu lux de amanunte.

Link spre comentariu

minunat, dar eu tot n-am o explicaţie cât de cât pertinentă pentru povestea aia.

 

ca să nu mai spun că m-aş fi aşteptat ca lm-ul să nu mai meargă deloc, dar el, totuşi "scotea" 1.24 volţi la ieşire, nu conta cu cât îl alimentam şi ce valoare avea potenţiometrul.puteam şi să-l leg direct la masă, puteam să-l alimentez dintr-o baterie de 3 volţi, el tot 1.24 de volţi scotea.

 

de ce şi de ce tocmai tensiunea aia (pare cunoscută? :d ) n-am idee!m-am mulţumit cu povestea "curentului invers generat de motor", care era cât de cât pertinentă, şi nu mi-am mai bătut capul...

Link spre comentariu

Se poate obtine tensiune zero la iesire (fara pretentii) si cu LM, daca in serie cu iesirea se pun doua diode de curent mare inseriate sau o punte de peste 3 A pe diagonala de C.C. Ar mai trebui facut si un limitator de curent, preferabil reglabil intre zero si 1 A (sursa de curent constant).

La un stabilizator liniar de 0 - 30V / 1 A problema este disipatia foarte mare a tranzistorului serie sau a integratului, peste 30 W la tensiune de iesire mica si curent mare. Eu mi-am facut unul care are, coaxial cu potentiometrul, un comutator ce introduce rezistente bobinate in serie cu tranzistorul pe masura ce tensiunea de iesire scade. Disipatia maxima a tranzistorului scade astfel la un sfert.

Link spre comentariu

... şi se măreşte pe rezistenţa bobinată înseriată... tot element serie şi aia! :)singurul mod în care poţi scade real disipaţia pe elementul de reglare serie, fie el tranzistor sau IC e să menţii o diferenţă de tensiune între intrare şi ieşire cât mai mică posibil, şi asta nu prea se poate face decât cu un transformator cu secundar bobinat cu multe prize intermediare...la ora actuală e mai ieftin să foloseşti o schemă în comutaţie decât să confecţionezi manual sau să comanzi un asemenea transformator...

Link spre comentariu
  • 3 săptămâni mai târziu...

dacă nu ai, merge şi logaritmic, dar o să fie enervantă reglarea tensiunii.nu, nu poţi "liniariza" un potenţiometru logaritmic, decât între anumite procente din toată cursa, iar în cazul de faţă e multă muncă pentru nimic.

 

dacă nu ai deloc potenţiometru, dar ai un semireglabil de valoarea aia (n-am văzut până acum semireglabile NEliniare), poţi încerca să-i faci un ax de prelungire, să poţi folosi sursa până cumperi un potenţiometru... am folosit şi eu un timp "soluţia" asta, până am cumpărat unul...partea bună la chestia asta e că nu o să uiţi de problemă, şi o arzi de nerăbdare să-l schimbi! :wretre

Link spre comentariu

pune un potenţiometru logaritmic, şi o să vezi singur ce e aia... mai clar, în prima jumătate a cursei, tensiunea o să se modifice alene şi odihnitor din sfert în sfert de volt, apoi în ultima jumătate o să se modifice rapid şi "precis", de-o să te ia gaia, şi o să vrei să spargi ceva!

 

pe vremea lui Ceaşcă, când găseai componente cam din părţi, nu erau deloc rare situaţiile de genul celei pe care o ai tu acum, şi cum nu prea aveai cum cumpăra componenta corectă, improvizai...

în cazul de faţă, te strofocai cu calcule şi grafice, şi rezistenţe serie/paralel conectate în paralel pe potenţiometru, încercând să-i modifici legea de variaţie... cu rezultate cel mult mulţumitoare.

 

dacă la audio mai mergea, urechea umană, în ciuda pretenţiilor audiofile, e uşor de dus de nas, dacă voiai să reglezi o tensiune cu un potenţiometru astfel "liniarizat", se rupea filmul...

 

 

Emil Marian, parcă, a avut un articol în Tehnium care se ocupa de subiectul cu pricina... după 2 pagini de calcule şi grafice, concluzia era că nu prea merita decât dacă voiai să obţii o lege de variaţie nestandard (potenţiometrele sunt liniare şi logaritmice, în proporţie de 99%, restul de 1% fiind "comenzi speciale", greu de găsit şi cu preţuri pe măsură), folosind un potenţiometru banal.sau întreabă-l pe zal (sau oricine altcineva de pe forum care a făcut depanare audio înainte de 89) cum se descurca când trebuia să schimbe puţometrii de la anumite maguri ruseşti, care pe lângă că aveau o variaţie nici logaritmică, nici liniară, mai aveau şi 2-3 prize, pentru "corecţia fiziologică"...

 

pentru moment, crede-mă pe cuvânt, apoi cumpără 2 potenţiometri de 4.7k (nu se prea mai fac de 5k, sau îi găseşti mai greu), unul cu variaţie liniară, unul cu variaţie logaritmică (adică "audio"), şi vezi concret cum se comportă sursa cu fiecare dintre ei...

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări