Surse SMPS rezonante/cvasirezonante

[maxente]

Deci pana la urma ce sa inteleg, ca nu am ''nimerit'' frecventa de rezonanta ?? Si cum draci dau de ea ca tot nu inteleg ?

Nu stiu daca are relevanta, dar mai devreme cand am urcat frecventa la 122khz aparea o chestie ciudata. In momentul in care cuplam sarcina imi apareau niste suturi de tensiune peste 350v pe condensatorul dupa redresarea retelei. Asta cat am putut eu sa vad pe amaratul ala de multimetru. Mi se pare ca e o chestie la care mi-a mai atras Robert atentia mai acum ceva vreme

[Mircea Crisan]

Pana la urma ce sectiune ai pe infasurari primar/secundar?

[iop95]

Frecv, de rezonanta se poate determina astfel:

-se stabileste clar raportul de transformare (k=Np/Ns).

-se cupleaza o sarcina mica (0.1A), se reduce timpul mort la minim posibil

- se masoara tensiune de alimentare V1 (pe cond de filtrare)

- se pleaca de la o frecventa mai mica decat frecventa de rezonanta estimata si se creste pana cand se obtine tensiunea secundara V2=V1/(2k); frecventa respectiva este frecventa de rezonanta; se verifica suplimentar: cresterea frecventei va continua cu scaderea tensiunii secundare. Pentru precizie, se va tine cont si de caderile de tensiune pe diodele redresoare.

Editat Martie 7, 2017 de iop95

[FRobert]

Dl. iop nu inteleg ceva. Np respectiv Ns inseamna nr. de spire in primar, respectiv secundar?

Daca am in primar de ex. cazul meu 8 spire (E55) si secundar 10 spire, rezulta k=0.8

Cu tensiunea primara de V1 = 160V - tensiunea secundara V2= 160/2*08 = 100V? cu mai multe spire in secundar (10sp) decat in primar (8sp), obtin o tensiune mai mica (100V), decat cel din primar(160V).

Cred ca frecventa aceea trebuie sa fie foarte sus, fata de cea actuala 100kHz, deoarece acum la vreo 1000W tras din retea (de aceea folosesc termenul tras din retea, deoarece masor cu clampmetru intrarea in sursa) am pe iesire 184V.

[sesebe]

Ai grija ca fara PFC activ putine clampmetre, chiar foarte putine, stiu sa masoare corect.

Am la servici un exemplu concret cu un clapmetru destul de scump (eu personal nu mi l-as fi permis ca raport pret necesitati de exemplu) si pe care scrie mare si clar ca-i true RMS si defapt e de tip average si masoara gresit curentul de intrare intr-o punte redresoare.

Curentul real RMS (masurat cu ajutorul osc) era de 5,6A iar curentul afisat de clapmetru era de 23A.

 

Vezi sa nu te pacaleasca clampmetrul ala.

[Mircea Crisan]

Deci pana la urma ce sa inteleg, ca nu am ''nimerit'' frecventa de rezonanta ?? Si cum draci dau de ea ca tot nu inteleg ?

 

Nu vei reusi in veci sa dai in frecventa de rezonanta cu SG3525 chiar daca unii sustin ca au reusit.

Pe cei ce sustin ca au reusit ii banuiesc de reverse engineering.

Cu un calculator online cu atat mai putin.

Spor sa fie ca belele curg...

Editat Martie 7, 2017 de Mircea Crisan

[Vizitator]

Inseamna ca sursa mea este o minciuna nu?!?

 

PWM cu SG3525 foloseste, ca si cea de la Yamaha, dar nu au nicio legatura una cu alta...

 

Probabil ca si filmarea asta este tot o minciuna sau o "facatura"...

 

Editat Martie 8, 2017 de Vizitator

[Marian]

Dl. iop nu inteleg ceva. Np respectiv Ns inseamna nr. de spire in primar, respectiv secundar?

Daca am in primar de ex. cazul meu 8 spire (E55) si secundar 10 spire, rezulta k=0.8

Cu tensiunea primara de V1 = 160V - tensiunea secundara V2= 160/2*08 = 100V?

Ce cauta 2-ul ala acolo?

Tensiunea in secundar este Up/k, deci Up/0,8, cu cei 160 luati de tine ai in secundar 200V.

 

Maxente o sa-ti scriu ceva pe PM.

[FRobert]

Ce cauta 2-ul ala acolo?

Tensiunea in secundar este Up/k, deci Up/0,8, cu cei 160 luati de tine ai in secundar 200V.

 

Maxente o sa-ti scriu ceva pe PM.

Dl. Marian, acel 2 este luat din formula domnului iop, care se afla cu un post iaintea postului meu (#558).

 

Frecv, de rezonanta se poate determina astfel:

-se stabileste clar raportul de transformare (k=Np/Ns).

-se cupleaza o sarcina mica (0.1A), se reduce timpul mort la minim posibil

- se masoara tensiune de alimentare V1 (pe cond de filtrare)

- se pleaca de la o frecventa mai mica decat frecventa de rezonanta estimata si se creste pana cand se obtine tensiunea secundara V2=V1/(2k); frecventa respectiva este frecventa de rezonanta; se verifica suplimentar: cresterea frecventei va continua cu scaderea tensiunii secundare. Pentru precizie, se va tine cont si de caderile de tensiune pe diodele redresoare.

Ar fi bine de precizat si densitatea de curent care trebuie luat in calcul. Am citit undeva (daca nu ma insel chiar de la Texas Instruments), ca la sub 1 metru se poate calcula cu 6-10A/mm^2.

[Marian]

Nu stiu ce vrea sa zica Dl Iop, dar 2-ul ala n-are ce sa caute acolo, exceptand fenomene nedorite, tensiunea in secundar nu poate fi decat cea din primar impartita la raportul de transformare, fara acel 2, si este valabil la orice forma ar avea acea tensiune, e o chestie elementara.

 

Cate surse in comutatie cu trafuri calculate la 10/mm^2 ai facut pana acum?

[iop95]

Dl. iop nu inteleg ceva. Np respectiv Ns inseamna nr. de spire in primar, respectiv secundar?

Daca am in primar de ex. cazul meu 8 spire (E55) si secundar 10 spire, rezulta k=0.8

Cu tensiunea primara de V1 = 160V - tensiunea secundara V2= 160/2*08 = 100V? cu mai multe spire in secundar (10sp) decat in primar (8sp), obtin o tensiune mai mica (100V), decat cel din primar(160V).

Cred ca frecventa aceea trebuie sa fie foarte sus, fata de cea actuala 100kHz, deoarece acum la vreo 1000W tras din retea (de aceea folosesc termenul tras din retea, deoarece masor cu clampmetru intrarea in sursa) am pe iesire 184V.

Nu, am specificat acel V1 este tensiunea redresata, care alimenteaza convertorul, adica 325V.

Daca folositi Vp, adica tensiunea din primar traf e acelasi lucru, pentru ca este egala cu 1/2 din tensiunea de alimentare V1 pentru HB.

In mod normal se foloseste tensiunea de alimentare a convertorului si se imparte sau nu la 2 functie de topologie.

Am precizat cine este V1...

 

 

Pentru k=0.8 in HB, tensiunea secundara e V2=325/2/0.8=203V. Daca obtineti 100V, frecventa de lucru e cu mult peste rezonanta... scadeti frecventa pana in gol obtineti in jur de 200V. Atentie la saturatia miezului...trebuie calculata frecventa minima la care putetii cobora cu numarul de spire actual.

Nu vei reusi in veci sa dai in frecventa de rezonanta cu SG3525 chiar daca unii sustin ca au reusit.

Pe cei ce sustin ca au reusit ii banuiesc de reverse engineering.

Cu un calculator online cu atat mai putin.

Spor sa fie ca belele curg...

Dar nu e nevoie de a afla frecventa de rezonanta cu mare precizie... nu vorbim de un circuit superselectiv de RF. O precizie de 1-2% e suficienta... pentru varianta de lucru la frecventa fixa pentru a seta frecventa de lucru cu 1-3% sub frecv de rezonanta, zona in care castigul convertorului este aprox constant cu sarcina si aprox. egal cu 1.

Editat Martie 8, 2017 de iop95

[Vizitator]

Editat Martie 8, 2017 de Vizitator

[FRobert]

Multumim Dl. miticamy pentru masuratori si documentatia aferenta. Este clar, si nu sunt picturi futuriste, cum ati spus candva, caci atunic ma uitam, dar nu vedeam.

Multumesc Dl. iop, intradevar eu am interpretat gresit, gandindu-ma la tensiunea primara de pe transformator. Am cei 200V in secundar, insa fara sarcina (si fara snubber in secundar) am 240V, cu un bec de 60W cu filament, scade la 199V, iar cu 35 ohm sarcina (resou) scade la 184V. Momentan atat primarul cat si secundarul este realizat din banda autoadeziva de cupru 19mm, de 0.1 grosime. Forma curentului prin circuitul rezonant este sinusoidal, ce inseamna ca operez la frecventa de rezonanta. Ramane de banuit rezistenta cuprului din infasurari.

Daca calculez eu bine, am sectiune la bobinaj de 1.9mm^2 (19mm latime*0.1mm grosime). Cu sarcina de 35ohm, la 184V, puterea este de (P=(U^2)/R) 967.31W, de unde P=U*I => 967.31W = 184V * 5.25A

Pentru 5.25A, cu o densitate de curent de 3A/mm^2, am nevoie de o sectiune de 1.75mm^2. Va rog sa ma corectati daca gresesc. Si daca totusi am dreptate, atunci din ce cauza am cadere asa mare de tensiune.

Dl. Marian, inca n-am facut nici o sursa in comutatie de putere mare, si eu sunt dornic de realizari, si deschis la informatii utile.

Multumesc Dl. sesebe de atentionare, am sa iau in calcul ce spuneti Dvs.

Multumesc

Cu respect

Robert

Editat Martie 9, 2017 de FRobert

[UDAR]

1. 3A/mmp înseamnă că nu se încălzește prea tare la curentul ăla , nu că nu are pierderi la curentul ăla . Că poți avea o spiră sau câteva zeci de spire , nu e totuna.

2. Contează și rezistența secundarului și a primarului . Ambele introduc pierderi .

3. Ai considerat rezistența de curent continuu . Fiind bandă efectul pelicular este redus dar efectul de proximitate rămâne , este probabil chiar mai accentuat decât la sârmă . Deci rezistența în CA este mai mare . Cu cât ? Nu știu , poate 20% poate 100% .

 

Mai am totuși o observație . Nu m-am ocupat deloc cu surse ( quasi)rezonante dar este generală observația . Nu luați ca referință tensiunea în gol ci tensiunea la un curent oarecare . Mic dar nu zero - să zicem 100mA . În gol condensatorii se încarcă de la orice vârfuri . Cred că și Leco a spus pe undeva chestia asta ...

[FRobert]

1. 3A/mmp înseamnă că nu se încălzește prea tare la curentul ăla , nu că nu are pierderi la curentul ăla . Că poți avea o spiră sau câteva zeci de spire , nu e totuna.

2. Contează și rezistența secundarului și a primarului . Ambele introduc pierderi .

3. Ai considerat rezistența de curent continuu . Fiind bandă efectul pelicular este redus dar efectul de proximitate rămâne , este probabil chiar mai accentuat decât la sârmă . Deci rezistența în CA este mai mare . Cu cât ? Nu știu , poate 20% poate 100% .

 

Mai am totuși o observație . Nu m-am ocupat deloc cu surse ( quasi)rezonante dar este generală observația . Nu luați ca referință tensiunea în gol ci tensiunea la un curent oarecare . Mic dar nu zero - să zicem 100mA . În gol condensatorii se încarcă de la orice vârfuri . Cred că și Leco a spus pe undeva chestia asta ...

Multumesc de raspuns Dl. UDAR. Traful (atat bobinajul cat si miezul) nu se incalzeste. Dupa redresare in paralel cu condensatorii de filtraj am rezistenta de 6.8kohm, 2 buc fiind vorba de configuratie cu priza mediana pe secundar.