zal Postat Decembrie 3, 2015 Partajează Postat Decembrie 3, 2015 Mda, am văzut reclame şi la şampon cu proteine din perle sau praf de diamante. Asta nu înseamnă că chiar conţin aşa ceva, sînt ptr botulişti. ................. La calculatoare sînt folosite ţevăriile din simplul motiv că transportă căldura dintr-un loc strîmt într-unul unde a putut proiectantul să adauge o răcire. În audio... nu mi se par rentabile, chiar dacă se încinge repede ţeava, tablele de aluminiu înfipte pe ea abia fac contact termic, de multe ori se rotesc uşor. Repet, dacă era aşa o mare eficienţă se foloseau şi azi şi se interziceau radiatoarele de aluminiu, găseau ei ceva poluant la ele. Link spre comentariu
ratza Postat Decembrie 3, 2015 Partajează Postat Decembrie 3, 2015 Reveniți la subiect! Link spre comentariu
zal Postat Decembrie 3, 2015 Partajează Postat Decembrie 3, 2015 (editat) Iată un subiect de analizat: ampliful are un sistem cu sfoară ca la scala de radio clasică ptr mişcarea volumului, se foloseşte ''acul'' ptr acţionare. Cine a mai demontat jucării din seria asta, a descoperit desigur şi un mod de a scoate masca fără să piardă ca repere capetele de cursă ale sforii, esenţiale ptr montarea la loc. Editat Decembrie 3, 2015 de zal Link spre comentariu
MLGore Postat Decembrie 4, 2015 Partajează Postat Decembrie 4, 2015 Radiatoarele cu heat-pipe au fost folosite de japonezi deoarece Japonia e o tara fara resurse naturale iar consumul de Al. pt. un radiator de genul asta e la jumatate fata de unul normal. Heat-pipe-ul nu face decat sa transmita caldura mult mai bine de la componente la aripioarele de racire. Pt. asta se foloseste de schimbarea de faza (vaporizare-condensare)a unui amestec de alcooli sau chiar si agenti frigorifici ( de obicei R11 care e lichid in conditii atmosferice normale) si de princpiul termosifonului. Agentul frigorific vaporizaza in portiunea de teava aflata in contact cu tranzistori finali preluand caldura cedata de acestia si condenseaza in portiunea de teava de la nivelul aripioarelor cedand caldura primita, condensatul rezultat intorcandu-se gravitational la partea calda, motiv pt. care acest sistem nu functioneaza in alta pozitie (de ex rasturnat). Conditia necsara functionarii unui astfel de sistem e ca sursa calda sa fie mai jos decat sursa rece . Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Decembrie 4, 2015 Partajează Postat Decembrie 4, 2015 (editat) Amplificatorul a fost cumpărat de un prieten, este cumpărat din România, cu toate ca Adrian și eu i-am spus sa nu cumpere jumba, Adrian a mai avut pe masa asa ceva,la reparat,ampul a costat 600lei și a funcționat fix 10minute.A mai fost reparat, ieri am făcut o inspecție și am găsit o mulțime de tranzistori și diode care au fost înlocuite cu ce s-a găsit prin sertar,o sa comand în Japonia componente originale,conforme cu schema,încă se mai găsesc,sunt cam scumpe dar asta este....O să-l conving pe "pretenas" sa scape de el,după reparație, poate lua bani frumoși pe el,este destul de rar,unii cauta asa ceva,am văzut pe ebay ca se poate vinde și cu 1000 euro,asa ca după restaurare ebay scrie pe el,sa ne scoatem pirleala pe munca și "pretenas" să-și recupereze banii.Ma seaca cum este construit,parca anti depanare, unele componente sunt montate sub aripile radiatorului, dacă ai ceva de schimbat în acea zona, trebuie sa demontezi finalii și radiatorul,cred ca japonezii se aflau sub influenta unei mari cantități de Sake când au proiectat acest amp.De sunet nu am habar,nu am ascultat asa ceva,sunt și eu curios.Singurul ansamblu din amp care îmi place este preul de doza MC/MM. Editat Decembrie 4, 2015 de viobio Link spre comentariu
Dima8930 Postat Decembrie 10, 2015 Partajează Postat Decembrie 10, 2015 Scuze de offtopic. Ma pasioneaza subiectul utilizarii de heat pipes pentru cind voi incerca ceva in clasa A. Majoritatea modelelor de heat pipe functioneaza si in absenta gravitatiei, circulatia lichidului se bazeaza pe fortele de adeziune . Marele avantaj al sistemului il reprezinta capacitatea de a oferi un transfer de caldura mare la diferente temperaturi mici si in plus, constante. Practic se ofera o protectie mecanica la supraincalzire. Asta pina cind se pierde etanseitatea. De obicei, heat pipes, la temperatura camerei au vacuum la interior ca si lampile. Link spre comentariu
zal Postat Decembrie 10, 2015 Partajează Postat Decembrie 10, 2015 Clasa A la semiconductori e o mare problemă/reclamă şi în nici un caz sistemul ăsta de răcire nu face faţă decît la cîţiva waţi, doar dacă ar fi activ cu compresor ar mai avea o şansă la o putere moderată. Asta ca un reper de mărime. De obicei se folosesc radiatoare masive de multe kg, eventual răcite cu vînturătoare, dacă zgomotul nu deranjează rezultă o aerotermă. Să nu comparăm vidul din lampă cu diferenţele de presiune din ţeava asta. Link spre comentariu
Dima8930 Postat Decembrie 10, 2015 Partajează Postat Decembrie 10, 2015 (editat) lumea zice kW in loc de W, tehnologia asta are potential. http://www.china-rectifier.com/Heat%20Pipe%20Heatsinks.asp tot la clasa D ascultam pina la urma majoritatea timpului, macar de zile mari sa punem in functie cele cu "A" Editat Decembrie 10, 2015 de Dima8930 Link spre comentariu
zal Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 Vorbim de lucruri diferite, e clar. Mă refeream la cîţiva waţi utili în clasă A cu un radiator ca-n sărăcia de Kenwood sau oricare sculă asemănătoare de casă, căci cam 90% se pierde aiurea. Dacă e să căutăm răcitoare industriale ajungem la turnurile de răcire de la centrala Turceni. .............. Nu cunosc pe nimeni care ascultă muzică cu ceva în clasă D, alea sînt ptr portavoci, chiar dacă se supără partizanii lor. N-au nici o treabă cu clasele audio de calitate AB sau B. Iar dacă vrei clasă A corectă abordeaz-o cu lămpi, nu cu silicoane. Link spre comentariu
zal Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 Ca să fie mai clar, mă refer la construcţia defectuoasă, economia de materiale şi faptul că e un amplif fierbinte, nejustificate toate acestea ptr pretenţiile ce se aşteptau de la firmă. Iar în discuţia cu radiatorul acela folosit ptr un amplif în clasă A, e total depăşit de disipaţia cerută ptr o audiţie decentă, de cîţiva waţi în difuzoare. Dizainul e în spiritul epocii, au făcut aşa şi alte firme. De asemenea, îi asigur pe cei dezamăgiţi că există sute de alte amplifuri din care pot alege. Link spre comentariu
DRACU Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 da de unde stii care erau asteptarile de ;la Kenwood in 1980? in primul rand ca acest ka-1000 este o reeditare pt europa a lui l-01a plus sigma drive. in al doilea rand ce-ar fi sa gasesti trei amplificatoare mai bune ca asta aparute in acelasi an de la ''competitie''? nu trebuie decat sa faci comparatie intre parametrii din manualul de service... in al treilea rand vezi ca exista rev 1 si rev2 la ka-1000! Link spre comentariu
Dima8930 Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 Toti care asculta muzica la telefon, ipod, etc, btw box , televizor - milioane de oameni au de suportat pentru ca nu au de ales ( multora le place) - clasa D, revenind la topic, "teava" mai e in bunastare sau intre timp si-a pierdut calitatea de heat pipe, e chiar o "teava cu aripioare"? Link spre comentariu
MLGore Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 (editat) Uitandu-ma pe schema, eu nu mi-as bate capul cu el. Am vazut amp-uri mult mai bine gandite, facute in anii aia (de ex. Akai PA-W09 care are alimentare SMPS si e un amp DC). La asta in discutie s-au compromis din start cu inserarea corectorului de ton in reactia negativa a etajului final, solutia asta am vazut-o doar la amplitunere ieftine. Vio, spor la restaurat! Editat Decembrie 11, 2015 de MLGore Link spre comentariu
DRACU Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 nu-i nevoie sa va bateti dvs capul...are cine! corectorul ala se comporta extrem de bine, nu bine, dar nu poti emite judecati asa...pe nevazute si neauzite. Link spre comentariu
zal Postat Decembrie 11, 2015 Partajează Postat Decembrie 11, 2015 E adevărat că pare o soluţie ieftină, dar avantajele sînt mari la orice amplif care foloseşte aşa ceva. Cel mai important e dispariţia unui preu cu zgomotul său propriu, ampliful va avea numai zgomotul etajului final. În rest sînt de acord că schema în ansamblu e o aiureală, punctele de funcţionare ale unora din trz sînt critice, compensările precise şi înlocuirea lor cu alţii e problematică. Am găsit vreo 10 trz schimbaţi pe un canal şi vreo 3 pe celălalt, în afara trz finali. Mă bate gîndul să testez şi feturile duble din intrare, dar mai am recuperate. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum