spik Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Buna seara,Am avut de reconditionat un godin din fonta.Ce sa spun, am sudat cu succes galerii de evacuare auto, diferite flanse si cutii din fonta, dar asta m-a suparat rau!Daca la crapaturile din colt am sudat pe fata cu tig(este un godin vechi cu "floricele") si mma cu NiFe 55 pe spate, pe o fata laterala nu am putut "neam" sa sudez!Se topea electrodul sau adaosul(la tig), dar materialul de baza se pulveriza....pana la urma am dat cu bazic pe ambele parti si cred ca am realizat o prindere mecanica.Ce experiente aveti?! Link spre comentariu
puriu Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Se poate, dar nu este usor. Fonta nu se poate suda cu electrozi din fier deoarece fierul topit se aliaza cu excesul de carbon din fonta si crapa la racire. Se folosesc electrozi pe baza de nichel, de exemplu monel, un aliaj Ni - Cu. Pentru a nu aparea tensiuni la racire, piesa din fonta trebuie incalzita bine inaintea sudarii, cu lampa daca are pereti subtiri sau in cuptor daca are pereti grosi. Si sudorul trebuie sa fie calificat pentru acest tip de sudura. Link spre comentariu
nickrvl Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Modelul e unul placut, inteleg de ce ai vrut sa-l repari, ca si experienta de astfel de "fonta" personal nu vreau sa mai aud pentru ca e de foarte proasta calitate si "imposibil" de sudat, ma refer la godine, plitele de la sobele de gatit, centrale termice (acelea care seamana cu caloriferele) adica cam tot ce ia contact cu focul...., chiar daca am reusit o sudura cit de cit mai devreme sau mai tirziu tot apar fisuri pe linga cordoane dar poate ai noroc si totusi e o fonta mai buna care va tine in timp..... O varianta ar fi fost si introducerea unor suruburi de o parte si alta a fisurii din loc in loc care ar avea cumva un rol de "radacini" si de care te poti lega cu sudura... Si ca "variatiuni pe o tema data", am incercat sa sudez si tuci/ciaun "de mamaliga" din "aluminiu" sau ce material o fi ca numai aluminiu nu este insa cu aceleasi rezultate, cordonul ramine si crapa aproape instantaneu linga, am incercat si Mig si MMA cu electrod de aluminu, in acest ultim caz a fost "dezastru" si dezamagire totala... Link spre comentariu
gauss Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 (editat) Ma bag si eu in discutie ... corpurile de incalzire din fonta , calde sau " reci " , adica elementi de cazane , radiatoare , plitele ... de regula " crapa " dupa sudura ... motivele se cunosc , si cu blocurile - motor e o intreaga discutie ... Reusitele nu constituie regula , ci exceptia ! Editat Noiembrie 28, 2015 de gauss Link spre comentariu
nickrvl Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Materialul, caliatatea fontei, are un cuvint mare de spus in acest caz, la toate obiectele din fonta enumerate de mine mai sus de fapt nu prea e fonta, este mai mult un amalgam poros...... Blocul motor auto are o fonta "excelenta" din acest punct de vedere, nu ma refer la batrinele masini precum daciile, si la care rata succeselor e infinit mai mare decit la "plite"..... Link spre comentariu
gauss Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Depinde si ce inseamna " fisura " la blocul - motor ... cat e de mare , si in ce zona ... cat e " carnea " de groasa pe - acolo etc . In fine , chiar nu vreau sa polemizez ... Link spre comentariu
puriu Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Fonta ordinara, cea cenusie cu grafit lamelar, se sudeaza in mod curent in intreprinderile producatoare. Se repara astfel numeroasele defecte de turnare sau de prelucrare mecanica. Exista tehnologia necesara si personal calificat. Mai dificil de reparat sunt defectele ce apar in exploatare, cand nu se cunoaste mai nimic despre tehnologia optima de sudare a unei piese anume. Aici intervine experienta si "arta" unui sudor de inalta calificare. Am cunoscut o doamna sudorita la pensie care era chemata la 3 - 4 firme cand li se spargea cate ceva din fonta. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Noiembrie 28, 2015 Partajează Postat Noiembrie 28, 2015 Sudura fontelor se face in mare in 2 moduri. La cald , asta insemnind ca se incalzeste la peste 500C si se sudeaza oxiacetilenic cu material de adaos tot din fonta. In general pentru reparatii blocuri motoare se inrosea blocul si folosea o bucata de segment pentru adaos. Metoda era costisitoare si de durata, nu atit incalzitul cit racitul dura 1-2 zile. Rezultatele erau foarte bune si repetitive. In momentul actual se foloseste ca metoda de reparare sudura MMA cu materialul incalzit la max 40-50C, mai mult pentru eleiminarea umiditatii decit pentru a realiza detensionare. Perfecti sint electrozii de Ni sau Fe-Ni . De asemenea si cei avind Cu in compozitie. Primii sint cei mai folositi. In caz de forta majora am folosit electrod rutilic cu sirma de cupru infasurata peste el. Am calculat ca sa am in compozitie aprox 50% Cu. Rezultatul a fost surprinzator de bun mai ales ca era o fonta inferioara pentru o usa de teracota. Se mai practica si brazarea fontei cu MIG si sirma de bronz dar procedeul MMA ramine preferat deoarece cantitatea de caldura introdusa in cordon este mai mica decit la alte procedee. Grig 2 Link spre comentariu
spik Postat Noiembrie 29, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 29, 2015 La colturi am sudat f. bine, dar in acea portiune din mijloc fonta era ciudata...cu nisip, impuritati, pur si simplu se pulveriza.Am "turnat" cu bazic un fel de H ...sa vedem cum rezista.Cred ca o sa-i fac o "centura" pe interior din platband prins in nituri...cum o vrea proprietarul! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Noiembrie 29, 2015 Partajează Postat Noiembrie 29, 2015 Fonta se sudeaza incalzita la temperaturi destul de mari ,peste 500-600*C .Dupa sudare piesa sudata se va introduce intr-un cuptor incalzit la temperatura de mai sus. Piesa se va lasa sa ajunga la temperatura cuptorului dupa care se va opri cuptorul,piesa sudata fiind lasata sa se rceasca odata cu cuptorul.In felul asta tensiunile interne vor fi eliminate,iar piesa nu se va mai fisura. Fonta, de asemenea se poate suda si cu electrozi de inox, parcurgind pasii mai sus mentionati. Fonta cu continut mai mic de carbon se poate si alami. Am vazut un sudor facind asta. Link spre comentariu
spik Postat Noiembrie 29, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 29, 2015 Cum a spus si Grig fonta se sudeaza la cald sau la rece.Acasa nu este posibil decat la "rece" cu adaos pe baza de nichel. Incazire la 100+150 de grade.Problema la mine este ca in unele portiuni fonta are impuritati multe si este practic nesudabila.Cum am spus in colturi am sudat f. bine tig pe fata datorita modelului in relief si pe spate cu electrozi NiFe 55 pentru rapiditate.Acea portiune probabil are multe impuritati si vroiam da aflu si alte pareri si "leacuri babesti".Inoxul la fonta este un fel de "lipire". La fel si ca ceea ce am facut eu cu bazicii! Link spre comentariu
nickrvl Postat Noiembrie 29, 2015 Partajează Postat Noiembrie 29, 2015 Adica probelema e materialul, cum sa discutat de altfel mai pe la inceput, si nu sudura in sine sau pregatirea, cine o sa mai aiba de a face cu plite, godine, centrale si alte "tigai" o sa inteleaga, e mai mult un "nisip" decit o fonta, poti si sa-i descinti (vorbesc in general) ca tot spre "imposibil" o sa iasa lucrarea.... 1 Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Noiembrie 29, 2015 Partajează Postat Noiembrie 29, 2015 Fonta aia cu nisip este de fapt fonta bruta ce rezulta direct din furnal. Fonta ce se foloseste in turnatorii sau fonta de turnare provine din fonta bruta care se retopeste, rafineaza si eventual aliaza in cubilouri iar de acolo se toarna in piese. E alta mincare de peste fara de fonta bruta. Fonta de bloc motor este unt pe piine la sudat fata fonta aia bruta din care se mai toarna godine, plite si gratare, alea chinezesti ca un ceaun, Ala chiar se sudeaza la noroc, mai mult nu decit da, pe din alea se merita incercata cirpeala cu sirma de Cu peste rutilc, nu merita electrodul de Ni. Sudura cu bazic la fonta nu este de 2 bani, pocneste cind iti e lumea mai draga. Se formeaza un cordon cu un continut extrem de mare de C, este imposibil de prelucrat prin aschiere cu scule HSS. Merge doar prin abraziune sau scule cu diamant, CBN sau carburi. Grig Link spre comentariu
ION SECLAMAN Postat Decembrie 8, 2015 Partajează Postat Decembrie 8, 2015 Sunt de acord cu toate opiniile membrilor cu precizarea expresa ca cel mai eficace mod de sudare ramane cel cu procedeul MMA cu electrod de inox si in timpul sudarii "trebuie neaparat tinut intr-o bataie intermitenta a materialului ce se sudeaza cu un ciocan mijlociu ptr. dispersarea tensiunilor ce se acumuleaza timp de aprox. 1 min." In acest fel se elimina riscul fisurarii sudurii. Incercati si va convingeti !!! Link spre comentariu
nickrvl Postat Decembrie 8, 2015 Partajează Postat Decembrie 8, 2015 Asta chiar scrie explicit in specificatiile unor electrozi. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum