Schema redresor sudura

[nicviorel]

Bieinteles ca montajul merge si cu reglarea cu suntul magnetic.Eu am renuntat la el pt. ca nu aveam loc in carcasa si in ideea ca o sa-i fac un regulator electronic. dar , deocamdata, nu e nevoie. Pt suduri mai fine cu electrozi mai subtiri , folosesc invertorul.

Buna ziua!

Am inteles din postarile dvs. ca redresorul din schema atasat la un traf de sudura functioneaza bine.

Ma intereseaza daca arcul de sudura este mai lin si mai putin zgomotos decat la sudura cu traf. (daca este mai apropiat de sudura cu invertor). Si daca improasca mai putini stropi de sudura. Intreb pentru ca am sudat cu traful meu - are arc zgomotos si arunca stropi mult, dar am sudat si cu invetroare (Esab si ZX7) - si am fost impresionat de 3 lucruri: arcul este mult mai silentios, nu improasca stropi si depunerea de metal este mult mai precisa si mai controlabila cantitativ (daca vrei sa dai doar un punct f. mic, atat dai).

[ss1958]

Dupa cum am mai spus , nu sunt un specialist in sudura, dar din experienta mea, arcul zgomotos si stropii de sudura sunt consecinta curentului prea mare de sudura.Daca aveti posibilitatea reglarii aparatului functie de material si electrod, nu veti mai avea aceasta problema. Bineinteles ca invertoarele au un reglaj f. fin si se pot obtine suduri de calitate. Montajul prezentat , imbunatateste surprinzator de mult functionarea aparatului, dar si aici trebuie tinut cont de curentul cu care sudati.Ca prim pas, va recomand sa incercati construirea unui variator de tensiune cu tiristori antiparalel, montat in primarul trafului..Apoi montajul,Dupa ce ati facut acesti doi pasi si cu putina indemanare, calitatea sudurii ,este aproape identica cu cea a unui invertor.

[nicviorel]

Va multumesc pentru raspuns.

Nu ma intereseaza construirea unui variator de tensiune cu tiristori antiparalel. Am la traful de sudura 2 prize in primar si 4 in secundar (il duc de la 36 la 57 de volti Us in gol, in functie de necesitati) si pot suda cu electrozi de la 2 la 4 mm. Traful este facut de mine, acum 15 ani. Si stiu sa folosesc foarte bine posibilitatile unui traf de sudura.

Ma intereseaza doar cum se comporta la sudura traful cu montajul facut de dvs. pt redresare, comparativ cu acelasi traf fara acest montaj. Si daca arcul de sudura este mai cursiv, mai putin zgomotos si daca improasca mai putini stropi.

Oricum, ati spus ca sudeaza cu bazici si asta este o mare realizare. Am vazut in comert transformatoare - redresoare de sudura de la 1800 lei in sus.

 

Privind sfatul dumneavoastra:

- construirea unui variator de tensiune cu tiristori antiparalel, montat in primarul trafului nu este o idee buna; din tot ce am citit si am vazut, nu se comporta bine pe un traf de sudura (consumator inductiv, sarcina variabila, regim cazator, uneori in scurt, .........).

-producatori seriosi nu au adoptat o astfel de solutie; ESAB are tiristorii pentru reglaj in secundarul trafului, nu in primar; vedeti ESAB LHK130, are manual si schema pe net; traful-redresor Telwin are reglaj curent cu sunt magnetic, nu cu tiristori; daca sunt deja solutii adoptate de cei mai buni producatori, nu este cazul sa incerc eu altele. Mai documentati-va, inainte sa dati sfaturi.

 

Eu am intrebat despre montajul adoptat de dvs. pentru ca daca imbunatateste calitatea sudurii, atunci are un avantaj exceptional (comparativ cu invertoarele), avantaj expus si de dvs: simplu, ieftin, usor de depanat si fiabil. Tot ce nu are un invertor de ultima generatie.

Editat Ianuarie 29, 2018 de nicviorel

[ss1958]

Cred ca nu merit sa fiu certat pt. ca v-am dat un sfat izvorat din experienta proprie.M-am documentat inainte de a incerca varianta variatorului. Se foloseste in general o punte comandata sau semicomandata in secundar.Suntul magnetic e o varianta mai ieftina si mai fiabila.Si eu am fost sceptic in privinta variatorului de tensiune si chiar am avut niste contre aici pe forum cu alti colegi care m-au lamurit ca in practica lucrurile stau altfel. Am fost ambitios, m-am tinut de teorie si abia acum vreo 7-8 ani m-am hotarat sa incerc. Si am vazut ca aveau dreptate colegii.Aparatul nu isi "arata toti muschii", dar e o solutie ieftina si viabila pt. cei care nu au posibilitatea sa regleze in altfel curentul.Eu am un aparat mai vechi, are vreo 60 de kg. si e facut pe un stator de motor de 5KW (am si unul mai mic, tot pe stator de motor) care nu are prize de reglaj. Nu poti suda nici cu electrod de 4 ca taie tot.A stat vreo 30 de ani nefolosit.Cu un variator de curent am rezolvat problema si pot suda f.bine.cu 2,5.Aparatul e undeva la tara, la bunicii sotiei si e imprumutat de tot satul.Cand ajung acolo, o sa fac niste poze cu aparatul si sudura facuta cu el.

 

In concluzie, alegeti varianta care va convine si aratati mai multa decenta in relatia cu colegii de forum.Suntem aici sa ne impartasim cunostintele,experienta in anumite proiecte si sa ne ajutam reciproc cand suntem in impas.Si chiar disputele pe anumite teme trebuie sa urmeze drumul decentei.

[Vizitator]

CITAT: .Si eu am fost sceptic in privinta variatorului de tensiune si chiar am avut niste contre aici pe forum cu alti colegi care m-au lamurit ca in practica lucrurile stau altfel. Am fost ambitios, m-am tinut de teorie si abia acum vreo 7-8 ani m-am hotarat sa incerc. Si am vazut ca aveau dreptate

 

Eu am invatat multe lucruri de cand activez pe forum. Nu sudez, nu o sa fac aparat de sudura clasic, ma intereseaza doar teoretic sa spunem. Am observat ca dupa 60 ani functionez cu multe rateuri, totusi as dori sa imi spuneti daca citatul de mai sus nu va "confuzioneaza". Au avut dreptate colegii ca nu e bine cu reglajul in primar dar dumneata totusi ai avut rezultate? Cred ca o mica detaliere a "contrelor" cu colegii si realizarea practica ar lamuri mai bine situatia.

[ss1958]

Nu vad unde e confuzia. Scepticismul meu tinea de folosirea regulatorului.Ca sa ma fac inteles mai bine, nu credeam ca e o varianta buna.Colegii m-au convins ca nu e chiar asa.Cu teoria.. ca teoria, dar practica....Am lasat-o deoparte (teoria). Si am incercat.

Despre realizarea practica, am scris in postul de mai sus, am sa fac niste poze cand ajung unde este aparatul. Am sa caut si schema folosita de mine, una f. simpla, desi e plin netul de astfel de montaje, chiar si aici pe forum,

[vera]

@ss1958

"am si unul mai mic, tot pe stator de motor, care nu are prize de reglaj. Nu poti suda nici cu electrod de 4 ca taie tot"

M-am jucat si eu cu asa ceva. Avea secundarul, bobinat peste primar si nu avea acea curba cazatoare.

De curiozitate si al dvs. este tot asa bobinat.

Va multumesc

[Ion_Bumbu]

Aia e marea problema la astea cu bobinaj "strins" cuplat, curba dreapta.

[Vizitator]

1-dumneata ai recomandat: Ca prim pas, va recomand sa incercati construirea unui variator de tensiune cu tiristori antiparalel, montat in primarul trafului.

2-ai primit raspunsul:

Privind sfatul dumneavoastra:

- construirea unui variator de tensiune cu tiristori antiparalel, montat in primarul trafului nu este o idee buna; din tot ce am citit si am vazut, nu se comporta bine pe un traf de sudura (consumator inductiv, sarcina variabila, regim cazator, uneori in scurt, .........).

3-ai contrat: .M-am documentat inainte de a incerca varianta variatorului. Se foloseste in general o punte comandata sau semicomandata in secundar.Si eu am fost sceptic in privinta variatorului de tensiune si chiar am avut niste contre aici pe forum cu alti colegi care m-au lamurit ca in practica lucrurile stau altfel. Am fost ambitios, m-am tinut de teorie si abia acum vreo 7-8 ani m-am hotarat sa incerc. Si am vazut ca aveau dreptate

4--ai pus tiristorii in primar cum ai recomandat sau in secundar cum te-ai documentat? asta e confuzionarea mea.

[ss1958]

@vera

Da, tot asa e bobinat.Dar ala mare (60 Kg) nu are prize pt reglaj. Cel mai mic (vreo 30Kg) are 4 prize in primar si 2 in secundar.

Secundarul este bobinat la cel mare cu cablu multifilar cu diametru de 12mm cu tot cu izolatie, iar la cel mic cu 4 fire de cupru cu diametru de 3mm infasurat in bumbac si rasucite. Primarele nu stiu, ca nu se vad.Din cate stiu, au fost facute prin 1983-85.

 

@miticamy

Daca ati fi citit ce am scris mai sus, nu ati mai fi asa de confuzionat.

Editat Ianuarie 30, 2018 de ss1958

[Vizitator]

Ma dau batut. Se pare ca trebuie sa ma pensionez si de pe forum.

[Ion_Bumbu]

Din pacate este un moment trist pensionarea, virtuala sau reala, totusi dupa un timp ne reintram in ritm si o luam de la capat!

Calmul si comutatorul pus pe neluat in seama si ajuta!

[em2006]

Am vazut ca se discuta despre reglarea curentului de sudare cu tiristoare, plasate in primarul sau secundarul transformatorului de sudare. Ambele variante sunt posibile, daca se aplica solutii de circuit adecvate pt a evita intreruperile in arc,

In practica mea de 40 de ani in ramura am intalnit ambele variante in instalatii industriale, preferabile fiind cele cu tiristoarele in secundar, din mai multe motive.

Primul redresor la care am facut service prin 1978 avea tiristoare antiparalel pe cele 3 faze (6 tiristoare), in primar, era proiectat la ICPE si executat la uzina Electrotehnica.

Mai tarziu s-a trecut la cele cu tiristoarele in secundar. Cea mai reusita scula, care s-a exportat mult, a fost IUW400 (exista si IUW200).

La IUW sunt 4 tiristoare in secundar, care sunt conectate fie in configuratie punte monofazata, pt sudare wig in cc (inox, cupru), fie antiparalel pt sudare wig in ca (aluminiu). E o solutie mai economica si mai convenabila, mai ales ca ofera si posibilitatea comandarii asimetrice pe semialternante, contracarand componenta continua care apare inerent la sudarea wig a aluminiului si aliajelor sale (arcul electric se comporta cam ca o dioda, si redreseaza nedorit).

Am experimentat si practic si versiunea de trafo monofazat manufacturat (1980), cu reglaj in primar cu 2 tiristoare antiparalel. Unul din baietii mei din echipa de service din atelier care era student la seral la electrotehnica si-a ales ca proiect de diploma un astfel de trafo, si l-am indrumat in realizarea practica. A iesit foarte bine, avand si circuit de stabilizare a arcului.

Daca faceti redresor de sudare e mai avantajos sa puneti tiristoarele in secundar, astfel numarul de ventile e mai redus, cu tiristoarele din secundar faceti si redresare, si reglajul curentului si puteti comuta cele 2 configuratii pt AC (scr antiparalel) sau DC (punte).

Ce trebuie urmarit este evitarea stingerii arcului la trecerile prin zero ale CURENTULUI si de tinut cont de defazajul curent-tensiune.

[Vizitator]

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Instalatii-pentru-sudare-WIG83.php

http://www.academia.edu/31993648/CURSUL_7_MASURAREA_PARAMETRILOR_LA_SUDAREA_ELECTRICA_PRIN_PRESIUNE

Editat Ianuarie 31, 2018 de Vizitator

[ss1958]

Iata si controversatul variator de tensiune cu tiristori in paralel facut de mine , experimental , pt. aparatul mare de la tara.Experiment care a ramas permanent si e folosit de ani buni. Am rugat pe cineva care a venit in Bucuresti si mi l-a adus.Cu ocazia asta, am sa-i fac o carcasa ca lumea si am sa incerc sa-i fac si un PCB, momentan montajul fiind in aer.Nu l-am bagat un cutia aparatului pt. ca mai e folosit la niste motoare prin gospodarie.Dar nu inainte de a-i adresa o mare rugaminte d-lui Emil Matei.Stim cu totii de marea experienta a dansului in acest domeniu si as dori niste sfaturi si daca se poate si o schema simpla.

Am 4 tiristori rusesti ca cei din imagine si nu stiu cum sa-i folosesc mai bine. Cred ca o punte comandata ar fi varianta cea mai buna, dar partea de comanda a tiristoarelor as vrea sa fie cat mai simpla , fara microcontroler. Aparatul va fi folosit de mine in mod special, dar si de multi oameni fara experienta (neamuri multe) si as dori ceva cat mai simplu si fiabil.Momentan, regulatorul din imagine isi face treaba excelent , dar ma gandesc ca o punte comandata ar face posibila sudura cu electrozi bazici, inox etc.

Deci , D-le Emil Matei, va rog, macar niste sfaturi.

 

Va multumesc