Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[EmyRulz]

Aoleu, aoleu, dupa ce ca oamenii sunt si asa destul de indusi in eroare ii mai inducem si noi in continuare ca de... tre sa explicam.

U( indice max) = - d FI(indice max) / dt 1

Sa-mi fie cu scuze dar asta e una din cele mai mari prostii pe care le-am vazut. Cum se poate diferentia VALOAREA MAXIMA a unei functii?? Si pe langa asta, lega nu e corecta! Corect este U(t) = - Ndfi/dt(explicatia de ce apare N este mai jos). De aici se deduce fluxul(pentru ca tensiunea din primar este data de priza si ese cunoscuta) si are expresia fi(t) = (1/N)integrala(U(t)dt). Din moment ce U(t) = Umax*sin(2*pi*f*t) rezulta fi(t) = [1/(2*pi*f*N)]*Umax*cos(2*pi*f*t ) unde f este frecventa. Deci legea asa a lui Faraday(si daca o sa citesti cu cateva zeci de pagini in urma am tot demonstrat chestiile astea dar se pare ca nimeni nu agreeaza matematica pe aici, in afara de cirip) se refera la un comportament dinamic si deci avem de a face cu functii de timp. Mai mult, legea este valabila pt ORICE frecventa si NU doar pt 50 Hz cum ai sustinut!

totodata ,mai avem FI (indice max) =N x B(indice max) x S(indice fe) 2

unde B = inductia iar S = sectiunea in fier

Asta e si mai buna! Fluxul campului magntic B se defineste ca fiind integrala pe suprafata din B*ds unde B este vector si ds este un vector perpendicular pe elementul de suprafata si are modului egal cu aria elementului respectiv(atentie la terminologie, ca tot ziceai de ea!). DECI, in cazul in care B este perpendicular pe suprafata(ca in cazul transformatorului, in mare) avem fi = B*S si NICDECUM N*B*S. Suprafata pe care campul magnetic o strapunge este aceeasi in orice parte a miezului(ma rog daca e traf E+I atunci in orice parte a piciorului central) si nu are nicio legatura cu N. N apare intradevar in legea inductiei a lui Faraday, dar asta pt ca acea lege, se mai scrie si asa:

rotE = -dB/dt sau, integral: integrala pe curba inchisa gama din E*dl = - dfi/dt printro suprafata arbitrara ce se sprijina pe curba gama(atentie, marimile sunt VECTORI deci avem de a face cu produse scalare!!). Noi avand o bobina cu N spire, pt a calcula tensiunea la borne trebuie sa efectuam integrala de linie a lui E(aici e o chestie, putem defini tensiunea la borne pt ca acestea se afla "departe" de campul magnetic, altfel nu ar fi avut sens! La borne, campul electric este potential(de fapt si mai corect, el este cvasi-stationar dar campul magnetic indus de variatia tensiunii este neglijabil), deci orice curba de integrare am alege obtiem aceeasi valoare a tensiunii(deoarece un camp potential este conservativ!), de aceea egalam teansiunea primara U(t) cu integrala de linie a lui E urmarind conturul bobinei!- astea par chestii mai de nuanta dar NU sunt, sunt de BAZA si ESENTIALE in a intelege fenomenele, sunt de fapt matematic conditii de existenta si unicitate). Facand asta, noi incercuim campul magnetic de N ori. Deci pe fiecare spira sa induce o tensiune egala cu dfi/dt. Dar Fluxul NU este N*B*A!

in regim permanent armonic(sinusoidal) , derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu omega = 2 x pi x f

-

Sunetm certati rauuuu cu matematica si fizica. De cand e asta adevarata? Derivata lui sin(omega*t) = omega*cos(omega*t) dupa cum am aratat si mai sus.

corelindu-se relatiile 1 cu 2 si cu 3 , obtinem asa...

radical2 x U(indice ef) = 2 x pi x f x N x B(indice max) x S(indice fe)

de aici il extragem pe N = { radical2 / 2 x pi x f x B(indice max) x S(indice fe) } x U(indice ef)

Aici cred ca ai vrut sa aplici efectul Nixon(pt cine nu stie, acesta suna cam asa: "cand 2 rele nu fac una buna, incearca 3!", original: "when two wrongs don't make one right, try three")

Totusi sa vendem cum ar fi trebuit sa fie. Mai sus am dedus ca :

fi(t) = [1/(2*pi*f*N)]*Umax*cos(2*pi*f*t) si

fi(t) = B(t)*S (da B depinde de timp!) de aici rezulta ce ne doare adica B(t)(sa nu uitam totusi ca B e vector, dar din cauza ca este perpendicular pe suprafata calculele se fac ca si cand ar fi o functie scalara de timp, dar sa avem in minte ca NU este)

B(t) = [1/(2*pi*f*N*S)]*Umax*cos(2*pi*f*t).

ACUM putem sa calculam valoarea maxima a lui B(t). observam ca ea se atinge cand cos este 1 deci:

Bmax = Umax/(2*pi*f*N*S). Acum scriem ca Umax = Uef*radical din 2 si simplificand cu 2 de la numitor obtinem:

Bmax = Uef/(1.41*pi*f*N*S) sau inmultind constantele:

Bmax = Uef/(4.44*f*N*S) care se mai numeste si formula FUNDAMENTALA a transformatorului si raman perpelx ca aproape nimeni nu o stie! De aici rezulta imediat Nrsp/volt = 1/4.44*Bmax*f*S.

daca inlocuim Bmax = 1T si f = 50 Hz si tinand cont ca S il transformam in cm^2 obtinem:

Nrsp/volt = 45/S. DAR

Asta este o relatie teoretica. In practica, trebuie sa luam in considerare sectiunea EFECTIVA, care este mai mica decat cea masurata(pt ca avem spatiu intre tole si mai au si vopsea pe ele). Acum asta depinde de tole(construcite, grosime si asamblarea lor), dar la trafuri romanesti de aceea se alege practic 50/S(si NU din motivele pe care le-ai enuntat). Daca studiem formula in contiunare vedem ca pt miezuri care accepta inductii mai mari(1.4 pt tole E+i de calitate si 1.6-1.9 pt tole toroidale sau C+C, R de calitate) obtinem valori de pana la 24/S(de aici si iluzia ca la aceste trafuri s-ar pune sectiunea dubla).

Legat de regimul termic, aici mai apare un aspect defavorabil pt trafurile E+I(care faca sa para si mai credibil argumentul cu dublatul sectiuni chit ca e o aberatie infinita). La aceste trafuri circuitul magnetic prezinta intrefier(destul de mare) si conform legii lui ampere(pe care nu o mai reamintesc pt ca am scriso deja de cateva zeci de ori prin acest thread) curentul de magentizatie creste o data cu lungimea intrefierului si cu valoarea lui B. Deci pt a avea o disipatie mica in gol, ghici ce tre facut, sa reducem pe B! La trafurile toroidale sau R, C core nu este nevoie, acesta au curentul de mag mult mai mic.

 

Deci, misuraelectornic, inainte de a veni cu "demonstatii" pe forum eu sugerez un studiu al fizicii si matematicii de baza!

[bolek]

Se poate propune o solutie de masurare rapida a inductiei admisibile , pentru un miez relativ necunoscut? Ar fi util, zic eu, mai ales ca majoritatea covarsitoare a trafurilor rebobinate sunt scoase din diferite aparate si nu prea e documentata povestea lor...Eu as propune de ex . o solutie simpla (destul de imprecisa) , sa se bobineze un nr de spire pe miez (formula gen 50/s), se alimenteaza bobinajul obtinut la o tensiune alternativa cunoscuta (cam ce-are fiecare disponibil pe-acasa, preferabil 6-12V ca sa nu transpiri prea mult cu bobinatul), si se scade nr de spire treptat pana cand curentul prin infasurare ajunge la o valoare dincolo de care creste rapid datorita saturatiei. De aici incolo, colegii de forum cu ceva mai multa experienta in trafuri pot sa ne zica cam cat sa scadem inapoi inductia sub limita saturatiei fara sa irosim performanta, fiindca nu avem idee cum arata caracteristica de saturatie si fara ea nu se poate "stoarce" chiar totul din traful respectiv, cum fac de ex. unii producatori japonezi de marca.... Solutia propusa necesita un minim pe care il are oricine acasa (un traf , un aparat de masura, si niste conductor izolat). Odata ce acceptam cam cat e Bmax la miezul respectiv, formula anterioara ramane batuta in cuie. (Pmax,N/V,etc)De asemenea asa se vor mai incheia siniste vise referitoare la trafurile de cuptor cu microunde, un fel de corn al abundentei pt. cei care nu au bagat nici unu in priza pentru macar vreo 2 ore , inainte sa scrie aici... Nu dati cu pietre, ci cu post-uri.Merci,Bolek

[EmyRulz]

Ceea ce descrii aici este chair procedura de determinare a caracteristicii de magnetizatie. Se masoara curentul absorbit in gol la diverse nivele ale inductiei in miez. Totusi trebuie sa fim siguri ca nu a variat tensiunea alternativa din primar intre masuratori.

[bolek]

Pai nu ziceam ca avem voltmetrul cu noi ? O masuram si pe aia...

[silent_light]

Am zis ca nu incep alt topic de aceea am postat aici,cred ca nu am gresit...

Dupa ce am citit totul despre transformatoare, tot nu am gasit un raspuns la ce cautam si caut in continuare.Este vorba despre un traf recuperat dintr-un :

Dental X-Ray Controller

Belmont Equipment Corp.

Made in Japan

 

Cateva detalii care erau specificate pe el:

Model:065 Type BE-WK

Input:240V 50/60Hz 0,9KVA

Output:65KVP 10mA 2 sec Max

Serial:No165 213

Manufactured: Jun 1977

 

Punctele A-B,primarul adica alimentarea 240V, masurat cu ohmetrul = 2? Sunt mai multe iesiri

1-2 =3.9?, 1-8 =4.1?,

1-3 =3.9?, 1-9 =4.2?,

1-4 =4?, 1-10 =4.2?,

1-5 =4?, 1-11 =4.2?,

1-6 =4.1?, 1-12 =4.3?,

1-7 =4.1?,

Pentru o tensiune de 45V la A-B, scade la 32V si pana la 22V daca secundarul e pus in scurt intentionat iar la 1-2 va fi 276V respectiv 302V la 1-12.

Aparatul avea o siguranta de 10A la intrare iar acel 65KVP ce sa insemne ?

Sunt interesat de puterea reala a trafului,sa stiu sigur cat poate duce, asa pentru o perioada lunga de timp (nu numai 2 sec,900W) daca poate fi folosit la ceva chiar si in sens invers,daca s-ar merita rebobinat mai ales ca miezul cred ca ar putea duce cel putin 400VA.Sau imi ramane sa il las la fier vechi...

Pentru o tensiune de 256V la 1-12, la A-B voi avea 20.5V,pentru 45V la 1-2 voi masura 3.6V la A-B si daca 45V sunt aplicati la 1-12 la A-B vor fi 3.3V.(dar toate acestea au fost doar niste teste).Mentionez ca face zgomot chiar si la 45V aplicati punctelor A-B dar atunci la 230V din priza nu din secundarul slab al trasformatoarelor care le-am folosit la teste.

http://img412.imageshack.us/img412/778/spa2004.jpg

http://img407.imageshack.us/img407/8153/spa2001.jpg

http://img186.imageshack.us/img186/8302/spa2002.jpg

http://img5.imageshack.us/img5/4746/spa2003.jpg

[zal]

dj_sash, miezul are numai 1600W. Tolele sînt E25.

 

silent_light, dup? dimensiuni are numai 200W miezul. Dup? lucr?tur? e Tango. Dac? are numai 2 Ohmi primarul, însemn? ori c? are spire în scc, ori are mai multe înf??ur?ri, care erau legate în serie ptr 240V, a?a se explic? zgomotul la conectare.

[silent_light]

Primarul are o singura infasurare : A-B de obicei intre cateva zeci de Ohmi pana la cateva sute, daca este in scurt (asa s-ar explica cei 2?) il voi rebobina sau o sa il duc la nenea bobinator ?,oricum sunt surprins de puterea lui 200W (pe el parca scrie 900W :smt069 ).Apropo si secundarul are o valoare cam mica 3.9? - 4.2? dar nu barnaie la 45V sau chiar si 300V (putere mica).

In starea care este nu cred ca il pot folosi la nimic.

[zal]

Multe firme japoneze pun un ecran între primar ?i secundar, încearc? s? identifici dac? are a?a ceva (e un fir singur, de regul? negru, f?r? leg?tur? cu celelalte). Asta e grani?a dintre primar ?i secundar, poate descoperi mai multe înf??ur?ri de primar (100V+20V+100V+20Vca) care trebuie înseriate. O rez total? de 10-15 Ohmi ar fi mai aproape de adev?r.

[Vizitator Crystyan]

va rog cata help ........am si eu un traf coborator de la 220~ la 16.4~....si as vrea sa ajung la 30Vcc ....vreau sa stiu in primul rand daca se poate,si daca da, atunci ,ce condensator miar trebui sau cate condensatoare si cum vin conectate........sper sa ma intelegeti

[silent_light]

1.La o privire mai atenta secundarul e bobinat primul si apoi primarul care are numai un strat ! ,oricum "ecranul" cu pricina nu se vede (posibil sa nu aiba).Nu cred ca este scurt ci doar subdimensionat primarul (parerea mea).2.Daca inaltimea pachetului de tole*latimea lamei centrale=sectiunea atunci 4.5 * 3 =13.5cm^2.3.Daca puterea maxima este s*s atunci 13.5*13.5=180W sau puterea maxima este s*s*1.2 ? 4.

fiecare secundar sa aiba cate o punte redresoare.Doar plusurile puntilor se leaga impreuna si minusurile la fel.

secundarele le poti lega in paralel dupa ce le redresezi tensiunile fiecarui traf, adica pui cite o punte pe secundar si legi + la + si - la -....

Se poate folosi metoda asta in amplificatoare pentru timp indelungat cu toroidale ?Am 4 toroidale (petra) 40V 50VA si le-as fi legat in paralel 2 cate doua pentru o putere mai mare 2 toroidale pentru un canal.5.Are ceva daca le conectez in serie pentru tensiune + 0 - se vor incalzi ,este firesc sa legi asa?6.Care sunt avantajele si dezavantajele ambelor "legaturi" .7.Apoi mai am un traf dintr-un Diamant 220 care consuma ~70W la acesta nu prea stiu cum se calculeaza sectiunea si puterea respectiv daca se poate modifica legaturile pentru alte tensiuni.http://img24.imageshack.us/img24/9443/spa2031.jpghttp://img19.imageshack.us/img19/4914/spa2008.jpghttp://img21.imageshack.us/img21/8196/spa2028.jpghttp://img116.imageshack.us/img116/7965/spa2029.jpghttp://img58.imageshack.us/img58/9356/spa2030.jpg

[CATA2003]

1.La o privire mai atenta secundarul e bobinat primul si apoi primarul care are numai un strat ! ,oricum "ecranul" cu pricina nu se vede (posibil sa nu aiba).Nu cred ca este scurt ci doar subdimensionat primarul (parerea mea).

 

2.Daca inaltimea pachetului de tole*latimea lamei centrale=sectiunea atunci 4.5 * 3 =13.5cm^2.

3.Daca puterea maxima este s*s atunci 13.5*13.5=180W sau puterea maxima este s*s*1.2 ?

4.

fiecare secundar sa aiba cate o punte redresoare.Doar plusurile puntilor se leaga impreuna si minusurile la fel.

secundarele le poti lega in paralel dupa ce le redresezi tensiunile fiecarui traf, adica pui cite o punte pe secundar si legi + la + si - la -....

Se poate folosi metoda asta in amplificatoare pentru timp indelungat cu toroidale ?

Am 4 toroidale (petra) 40V 50VA si le-as fi legat in paralel 2 cate doua pentru o putere mai mare 2 toroidale pentru un canal.

 

5.Are ceva daca le conectez in serie pentru tensiune + 0 - se vor incalzi ,este firesc sa legi asa?

 

6.Care sunt avantajele si dezavantajele ambelor "legaturi" .

 

7.Apoi mai am un traf dintr-un Diamant 220 care consuma ~70W la acesta nu prea stiu cum se calculeaza sectiunea si puterea respectiv daca se poate modifica legaturile pentru alte tensiuni.

http://img24.imageshack.us/img24/9443/spa2031.jpg

http://img19.imageshack.us/img19/4914/spa2008.jpg

http://img21.imageshack.us/img21/8196/spa2028.jpg

http://img116.imageshack.us/img116/7965/spa2029.jpg

http://img58.imageshack.us/img58/9356/spa2030.jpg

 

 

 

Cred ca s-a mai dscutat pe aici despre trafuri cum este cel de la Diamant , cauta si vezi

[Vizitator Crystyan]

va rog cata help ........am si eu un traf coborator de la 220~ la 16.4~....si as vrea sa ajung la 30Vcc ....vreau sa stiu in primul rand daca se poate,si daca da, atunci ,ce condensator miar trebui sau cate condensatoare si cum vin conectate........sper sa ma intelegeti

...un raspuns va rog(diodele sunt destul de neglijabile nu?...adica nu pica prea mult pe ele?)

[CATA2003]

va rog cata help ........am si eu un traf coborator de la 220~ la 16.4~....si as vrea sa ajung la 30Vcc ....vreau sa stiu in primul rand daca se poate,si daca da, atunci ,ce condensator miar trebui sau cate condensatoare si cum vin conectate........sper sa ma intelegeti

...un raspuns va rog(diodele sunt destul de neglijabile nu?...adica nu pica prea mult pe ele?)

0.7v cam atat dar cand e redresata si filtrata cu condensatori tensiunea e de 1.4 *tensiunea accam asa ceva

[Vizitator Crystyan]

deci nu pot ajunge la 30V cc? :cry: ....nici cu mai multi condensatori?

[CATA2003]

deci nu pot ajunge la 30V cc? :cry: ....nici cu mai multi condensatori?

Ai putea face un dublor de tensiune , dar cred ca o sa depasesti 30 v o sa fie ceva in jurul 40v posibil sa scada mult in sarcina