Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Craciun]

Domnule @ misuraelectronic ,

 

Am citit ce ati scris dvs. ca raspuns la articolul publicat de userul @cirip.

Nu numai ca nu ati respectat regulamentul si ati folosit un limbaj neadecvat , dar chiar ati trecut la invective.

Rog moderatorul acestei sectiuni , sa va atraga atentia , in mod public, in caz ca dvs. continuati in acelasi stil, pus pe harta si scandal , va propun eu pentru ban pe IP, nu este nici o problema.

 

Cu respect,

Dan

[ratza]

daca se fac calculele matematice , reiese ca N(indice 0) = 37,513 / S(indice fe)in cm2 6in curs este rotunjit la 38 , apropos...cifra teoretica de mai sus se majoreaza la valoarea 45...48 , intrucit miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 240 de volti , care reprezinta o crestere accidentala de 10 la suta a tensiunii din primar , si nici in cazul conectarii unora din infasurarile secundare in scheme de redresare , caz in care infasurarile vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu , care va produce o magnetizare suplimentara a miezului...SE RECOMANDA utilizarea valorii 48 , deoarece ea corespunde unui regim termic optim de circa 60 de grade celsius al transformatorului , verificat experimental , conducind la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate , evitindu-se intrarea in saturatie a miezului , chiar si in conditiile cele mai nefavorabile( cazul in care B(indice max) = 0,8....1,2 tesla

Cu alte cuvinte, ai ajuns la formula lui cirip. Cum naiba ai ajuns de la 26,5 la 48 a?a repede? Ce scria cirip în pdf? Valori între 45-55, luînd în considerare ?i al?i factori. Transformatorul trebuie s? mearg? cît mai rece posibil, nicidecum la 60 de grade. Ce facultate ai f?cut? Nu de alta, s? ?tiu s? nu-mi trimit copilul acolo. :downtown:

[misuraelectronic]

pentru domnul ratza...in primul rind , nu este formula dlui cirip , ca nu dinsul a inventat-o , ci doar a incercat sa o deduca insa cu greseli...in al doilea rind , dupa cum am mai spus de cel putin 2 ori , dar nu prea ati fost atent...valoarea corecta din calcule este 38 , nicidecum 26,5...nu stiu ce tot aveti cu acest pacatos de 26,5...domnul cirip a ajuns la valoarea gresita 53 folosind un Bmax gresit ales , adica 0,6 tesla , daca ar fi folosit valoarea corecta de 1,2 tesla ar fi ajuns la valoarea de 26,5 , intelegeti ...?eu am ajuns la un rezultat corect din punct de vedere matematic , recte 38...printr-un rationament corect , asta am vrut sa subliniez...in al treilea rind , din punctul meu de vedere , se poate lucra si cu 1000 de spire pe volt , nu e nici o problema...insa factorul de umplere nu va permite asta...valoarea recomandata pentru acesta este 0,7...in al patrulea rind , ceea ce am scris a fost preluat din cursul de tehnologie electronica pentru anul 1 , facultatea de electronica si telecomunicatii bucuresti , profesor dl paul zvasta...mai precis din indrumarul de laborator tiparit sub indrumarea dinsului , pagina 140 , daca tot sinteti asa de interesat...nu am bagat nimic de la mine , stati linistit...

[ratza]

M? nene, deja te contrazici singur. Ba e 38, ba e 48, ba e 26,5, ba e... Hot?r??te-te odat?! Io zic s? pui 10 spire pe volt; în felul ?sta ai ?i re?ou ?i transformator, împu?ti doi iepuri odat?.

[misuraelectronic]

daca cititi tot ce am scris in argumentatie o sa intelegeti , nu ma contrazic deloc...valoarea teoretica din calculele matematice iese 37,513....valoarea cu care se lucreaza in realitate nu este asta , intelegeti , sau va fac o schema cu sageti...?valoarea cu care se recomanda a se lucra in realitate este intre 45 si 48....oricine este liber sa foloseasca si 50 si 55 si 100....daca vrea , nu il opreste nimeni...cu cit este mai mare numarul de spire pe volt cu atit e mai bine...apar insa 2 probleme...1-- devine neeconomic sa bagi atit de mult cupru , care este scump in zilele noastre...2-- factorul de umplere creste direct proportional cu aria totala ocupata de infasurari...adica , la un moment dat nu mai este loc fizic unde sa tot infasori sirma...! factorul de umplere optim este 0,7...daca ati inteles aceste lucruri , foarte bine....daca nu , nu mai faceti caterinca aici cu iepuri si cu resouri , ca nu ma impresionati...iar referitor la facultate , puteti sa va dati copilul si la scoala de corectie , ca nu ma intereseaza pe mine ce faceti cu el...nu e obligatoriu ca toata lumea sa faca facultatea in bucuresti...

[djlove]

valoarea cu care se recomanda a se lucra in realitate este intre 45 si 48....oricine este liber sa foloseasca si 50 si 55 si 100....daca vrea , nu il opreste nimeni...cu cit este mai mare numarul de spire pe volt cu atit e mai bine...

Vreau sa stiu de unde ati scos valoarea aceasta?

[misuraelectronic]

despre ce valoare e vorba , ca nu inteleg unde bateti...?si apropos de asta , dati o pagina inapoi , si puneti mina si cititi cu atentie algoritmul de la orele 02 + 12 dimineata postat de mine , impreuna cu cele 2 comentarii ulterioare si o sa va dumiriti ...este extrem de simplu sa arunci cu noroi in cineva atunci cind nu esti documentat...daca tot n-ati inteles , va lamuresc eu ulterior...valorile nu le-am scos din burta , evident...tot acolo este scrisa si sursa...

[djlove]

valoarea cu care se recomanda a se lucra in realitate este intre 45 si 48....

De aceasta valoare este vorba, cum ati dedus-o?

[misuraelectronic]

aaaa....pai asa ziceti....decidupa parerea mea , nu cred ca exista un rationament matematic pentru recomandarea acestui interval , recte 45...48 , sau , mai bine zis , daca totusi fundamentarea si suportul matematic exista , ele nu ne-au fost explicitate concret in curs...ma gindesc acum ca poate explicatia matematica necesita un bagaj de cunostinte superior anului intii si taman de aceea nici nu s-a introdus in cursul universitar tiparit...din cite imi aduc eu aminte , am facut tehnologia electronica in primul semestru al anului intii... ca sa concluzionam , mult mai probabila este varianta a doua , in care este nevoie de matematicile speciale , cu ecuatii diferentiale , care la nivelul semestrului 1 din primul an de facultate nu sint accesibile studentilor , cel putin nu la electronica...tot ce pot sa va spun este ca la elaborarea indrumarului de laborator tiparit de unde am extras algoritmul , au muncit 11 cadre universitare....astfel incit ma indoiesc ca acest interval a fost scos...asa ...din burta...mai mult ca sigur un calcul exista si rezultatele acestuia coroborate si cu experimente practice au dus la alegerea acestui interval si nu al altuia , sa zicem 58...66eu nu am facut decit sa citez , in prezentarea algoritmului ceea ce ni s-a servit drept axioma la curs , adicatelea...SE RECOMANDA UTILIZAREA VALORII 48 , DEOARECE EA CORESPUNDE UNUI REGIM TERMIC OPTIM AL TRANSFORMATORULUI ( CIRCA 60 DE GRADE) , VERIFICAT EXPERIMENTAL , CONDUCIND LA O BUNA CONCORDANTA A VALORILOR MASURATE CU CELE CALCULATE , EVITINDU-SE INTRAREA IN SATURATIE A MIEZULUI , CHIAR IN CONDITIILE CELE MAI NEFAVORABILE... am incheit citatulalte explicatii suplimentare nu ni s-au oferit , si cu asta basta...!eu , unul am incredere in profesorii de mare clasa pe care i-am avut , ii stimez si ii respect...recomand cu caldura cifra 48 / sectiune , insa daca cineva doreste sa lucreze cu 50 / sectiune nu este gresit...

[zal]

Se poate lucra ?i cu 100/S, cum am g?sit la 2 trafo. Am m?surat primarul, era din 2 sec?iuni de 110V separate, cum am aflat dup? aia, am comparat m?rimea trafo cu rez primarului g?sit ?i l-am conectat la 220V, vreo 5 minute m-am mirat c? pe filamente aveam 13Vca ?i 400Vca pe anodic?, montajul fiind cu multe EF86 ?i 3 de EL84, clasic, nestabilizat, deci nici vorb? de astfel de tensiuni. L-am scos din priz? - trafo rece, l-am mai l?sat o juma de or? - la fel, l-am conectat cu cele 2 primare de 110V înseriate (acum aveam 6,5Vca ?i 200Vca în secundare, tensiunile normale). Juc?ria respectiv? era f?cut? s? func?ioneze permanent ?i f?r? brum.

[ratza]

2-- factorul de umplere creste direct proportional cu aria totala ocupata de infasurari...adica , la un moment dat nu mai este loc fizic unde sa tot infasori sirma...! factorul de umplere optim este 0,7...

 

Factorul de umplere r?mîne contant dac? sec?iunea firului nu-?i schimb? foma mînat îndica?iile date de mama omida. Ai idee de unde vine valoarea de 0,7? Ar trebui, dac? ai f?cut geometrie.

 

eu nu am facut decit sa citez , in prezentarea algoritmului ceea ce ni s-a servit drept axioma la curs , adicatelea...SE RECOMANDA UTILIZAREA VALORII 48 , DEOARECE EA CORESPUNDE UNUI REGIM TERMIC OPTIM AL TRANSFORMATORULUI ( CIRCA 60 DE GRADE) , VERIFICAT EXPERIMENTAL , CONDUCIND LA O BUNA CONCORDANTA A VALORILOR MASURATE CU CELE CALCULATE , EVITINDU-SE INTRAREA IN SATURATIE A MIEZULUI , CHIAR IN CONDITIILE CELE MAI NEFAVORABILE... am incheit citatul

alte explicatii suplimentare nu ni s-au oferit , si cu asta basta...!

 

Am mai scris de multe ori: teoretic nu exist? diferen?? între torie ?i practic?, practic este. Valorile deduse matematic nu corespund întotdeauna cu cele din practic? pentru c? matematicienii nu iau în calcul toate datele care intervin; fie le minimizeaz?, fie nu le cunosc. Aici intervine treaba inginerului (arta alegerii coeficien?ilor) care trebuie s? s? se gîndeasc? la tot ce mai e pe lîng?: grosimea izola?iei, factor de umplere, materialele pentru tole, temperatura la care va lucra transformatorul, sarcina etc ?i s? ia în considerare ?i coeficientul antiprost. Din ce ai postat tu pîn? acum eu nu pot decît s? trag concluzia c? iei de bun orice zice un profesor. Doar pentru c? nu ?i s-au explicat la curs ?i alte detalii, nu trebuie s? nu încerci s? le cau?i singur. A, subliniez din nou: un transformator trebuie s? mearg? cît mai rece posibil, nu la 60 de grade.

[Depanatoru]

60 de grade e rezonabil pentru un traf , sau vrei sa nu se incalzeasca deloc ? Nu se poate asa ceva , nu uita ca daca pui multe spire pe volt se va incalzi mai tare in sarcina ( rezistenta bobinajului mai mare ) , si bineinteles nu vei mai scoate atata putere .

[ratza]

60 de grade ar trebui s? fie temperatura maxim? de lucru, nu temperatura optim?, asta am vrut s? zic.

[misuraelectronic]

bine , domnule ratza...se pare ca la dvs in sibiu nu opereaza legea lui joule-lenz...sigur ca da , aveti dreptate...ideal ar fi sa fie cit mai rece , asa este...insa nu se poate...din pacatear fi cel mai bine ca sa mearga transformatoarele numai asa cum vreti dvs , si , eventual , sa punem si cite o bere sa se raceasca rapid pe un astfel de transformator... trebuie sa fiti , totusi de acord ca nu se bobineaza de ieri de azi transformatoare de alimentare in lume, astfel incit o fi avut timp si fostul meu profesor sa se documenteze temeinic astfel incit sa nu scrie baliverne in curs , nu credeti...?pe de alta parte , nici foarte multa sirma nu se poate pune , adica un N(0) exagerat , pentru ca va fi si o risipa de cupru , asta ridicind mult pretul transformatorului si totodata ar creste prea mult si impedantele infasurarilor...aaaa...si apropos de 0,7in curs se spune ca , in general , factorul de umplere se alege in intervalul 0,64...0,76...de ce acest interval si nu altul , habar nu am...se mai zice asa , tot in curs...pentru ca un transformator de retea sa se poata realiza usor in productie de serie , VALOAREA OPTIMA PENTRU FACTORUL DE UMPLERE ESTE GAMA (0) = 0,7...

[ratza]

Coeficientul ?la de 0,7 reprezint? suprafa?a sec?iunii firelor raportat? la suprafa?a ferestrei. Apare din cauz? ce sec?iunea conductorului e un cerc ?i va r?mîne mereu loc liber între spire, oricît de aproape ar fi unele de altele. Axele vor forma un triunghi echilateral, de aici calculezi simplu aria efectiv? ?i aria ocupat?. De asta factorul de umplere r?mîne constant, el depinde doar de sec?iunea conductorului.?tiu c? nu se bobineaz? transformatoare de ieri, dar m? enerveaz? cînd pui problema pur teoretic ?i dai crezare tuturor celor spuse de un profesor, f?r? s?-?i pui capul la contribu?ie. Cu asta am terminat, n-ai decît s? te cer?i cu cine vrei.