Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[popescuion]

Da e adevarat ca bobinele vor avea aceias rezistenta interna ca una singura, dar aici e vorba de cimpul  electromagnetic pe care il creeaza cele 2 bobine. O spira cu cit e mai departe de un miezul bobinei,   fluxul  indus  in miez va mai  mic.

[validae]

Diferențele dintre cele două tipuri de bobinaj sunt mici, fluxul depinde doar de numărul de spire, iar numărul de spire e identic. De unde atunci dublarea fluxului magnetic ? Spațiul ocupat de cele două bobinaje înseriate e egal cu cel ocupat de bobinajul unic, deci va exista aceeași dispunere spațială a spirelor.Cum spunea și colegul sesebe, unde e asemănarea cu bobina Tesla ?

[popescuion]

Diferenta aceea mare de tensiune la o bobina normala va fi intre inceputul bobinei (care trebuie izolata foarte bine fata de spirele ce vin peste el) si sfirsitul ei. Asa avind 2 bobine   trase paralel acea diferenta de tensiune mare  e 1/2 din U.

[popescuion]

Nu are legatura cu transformatorul rezonant Tesla. El a conceput o bobina plata  care e de fapt e alcatuita din 2 bobine  trase paralel , si legate cum spuneam mai sus.

Editat Aprilie 24, 2018 de popescuion

[spark]

Doresc si eu un catalog dimensiuni tole traf E+I.

Am tot cautat dar multe dintre tabele nu corenspoda dimensiunile

multumiri

[Vizitator]

Nu este nevoie de catalog. Tolele EI sunt standardizate ca dimensiuni. Seria de valori dupa standardul romanesc este EI4; EI5; EI6.3; EI8; EI10; EI12.5; EI14; EI16; EI18; EI20; EI25 si EI32. Daca se noteaza cu a valoarea numerica (in milimetri) care apare in sirul de coduri alfanumerice de mai sus (care corespunde latimii coloanelor laterale ale tolei) avem: latimea ferestrei de bobinaj c=a;  inaltimea ferestrei de bobinaj h=3a; Inaltimea totala a tolei H=5a si lungimea totala a tolei L=6a. Exceptie de la aceasta regula face doar prima tola din serie - EI4 - pentru care latimea ferestrei pentru bobina este c=7 mm, iar lungimea totala a tolei este de L=30 mm. Celelalte dimensiuni se obtin din relatiile de mai sus.

Editat Mai 22, 2018 de Vizitator

[spark]

Ok domnule nicolas , multam de raspuns__am cumparat un traf 220v-110v , pentru rebobinare iar lungimea unei tole "E" este de 120mm , deci este standard__EI12__

[Vizitator]

Este EI20, adica a=120/6=20.

Editat Mai 22, 2018 de Vizitator

[spark]

Aha ___deci aceasta este formula __multumiri domnule nicolas

[Vizitator Iulian Predescu]

Puteti sa imi raspundeti va rog la aceste intrebari?

De ce miezul transformatorului se construieşte din tole de tablă silicioasă, izolate între ele?

Datorită căror fenomene apar pierderi în miezul feromagnetic?

[sesebe]

Ca sa înțelegi, pt ca tot e vara și ne place berea, ia o naveta plina cu sticle de bere plina și agit-o (o poti lasa mai tirziu la "calmare"). Acum cauta un bidon / canistra care sa aibă o forma asemănătoare cu naveta și volum egal cu volumul total al sticlelor de bere din naveta. Umple canistra cu apa sau bere avind grifa sa exact tot atita bere cit era în sticle și sa ramina deasupra tot atita aer cit aer mai era în total deasupra berii din sticle. 

Agita și bidonul exact în același fel ca și pe naveta. Compara feedbackul pe care-l aveai cu naveta și cel cu bidonul. Se simte la fel? Cred că-i mai simplu cu un bat de doze de bere (nu se sparg dacă le scapi). 

[Vizitator]

7.3.1. Pierderile prin curenti Foucault

Circuitele magnetice (confectionate din material feromagnetic ce are o anumita conductivitate electrica, nu prea mica, de ordinul a 10,20 MS/m, sau o rezistivitate de ordinul 0,098 μΩm) al masinilor si aparatelor electrice care functioneaza cu fluxuri magnetice variabile alternativ în timp, cu o perioada de repetitie T (sau frecventa f=1/T) sunt sediul unor curenti turbionari (Foucault), asa ca în figura 7.32. Aici s-a reprezentat un miez feromagnetic circular, sectionat în lungul sau, în interiorul caruia exista un câmp magnetic în regim armonic permanent produs, de e 747j91h xemplu, de bobine de excitatie ce înconjoara miezul magnetic (care nu au mai fost desenate în figura 7.32) aflata în regim electrocinetic caracterizat de un curent de excitatie sinusoidal de forma 

Câmpul magnetic din interiorul miezului este caracterizat de marimile de stare magnetica   (fluxul magnetic), variabile alternativ în timp:

,

perioada de repetitie fiind determinata de pulsatia curentului de excitatie  , iar în conditiile în care permeabilitatea miezului magnetic μ este mult mai mare decât aceea a mediului dielectric înconjurator -aer sau ulei de transformator (μr >10²)- câmpul magnetic este "concentrat"  în interiorul miezului pe directia axei lui (sa o consideram axa x - vezi fig.7.32) si normal pe sectiunile transversale prin miez, A; deci ׀׀׀׀ ׀׀. De aceea, câmpul magnetic din miez este un vector dat de:
   si                           .

În aceste conditii, prin fenomenul inductiei electromagnetice, în miezul magnetic se induce un câmp electrocinetic caracterizat de marimile lui de stare, si  -care reprezinta tocmai curentii turbionari si -respectiv- densitatea de curent turbionar. Conform relatiilor cunoscute (7.66) si (7.74′) pentru cazul din figura 7.32 rezulta:

                           si   sau  

                                                   sau  

adica o densitate de curent normala pe vectorul intensitatii câmpului magnetic  si daca  atunci 

De aici rezulta:

- curentii turbionari (Foucault) sunt curenti electrici circulari situati în plane perpendiculare pe axa lungimii circuitului magnetic, care variaza alternativ (sinusoidal) în timp, ca si câmpul magnetic  care i-a produs;

- densitatea de suprafata a curentilor turbionari este un vector perpendicular pe câmpul magnetic  (situat deci pe directia axei Oz -v. fig.7.32), cu variatie armonica în timp;

- datorita regimului armonic permanent al câmpului magnetic si -ca urmare- a curentilor turbionari, se produce un efect pelicular (v. § 7.2.1 si § 7.2.2), astfel ca densitatea de suprafata a curentilor turbionari, care au -în complex- expresia (7.74'), în cazul din figura 7.32 ia forma: cu valoarea eficace  ,  cu o adâncime de patrundere (definita ca în § 7.2.1) p=1/α, astfel încât curentii turbionari sunt si niste curenti superficiali, aflati la periferia circuitului magnetic, printr-un "inel" situat la marginea conturului sectiunilor perpendiculare ale circuitului magnetic, cu o "latime" p;

- datorita efectului Joule, în fiecare punct din masa circuitului magnetic (cu rezistivitatea finita ρ≠0), în care z≠0, în principiu pe portiunea adâncimii de patrundere: 2(r-p) - v. fig. 7.32, se disipa energie termica cu densitatea de volum a puterii disipate pF =ρ∙z² , în [W/m3], care fiind datorata curentilor Foucault se noteaza cu indicele F si se numeste "pierderi" prin curenti Foucault deoarece pentru aplicatia pe care o are circuitul magnetic, aceasta transformare de putere în masa circuitului magnetic nu este un efect util, micsorând randamentul global al aparatului si determinând o crestere de temperatura, de cele mai multe ori inadmisibila pentru materialele din sistemul aplicatiei realizate.
De aceea s-au cautat diverse procedee de limitare a curentilor Foucault, prin micsorarea rezistivitatii materialului magnetic, dar -mai eficient, pentru ca depinde de patratul marimii- prin micsorarea valorii efective a curentului Foucault, ca efect pelicular, prin micsorarea traseului l a inelului pelicular efectiv IF , pe baza relatiei (PCC7)/ § 7.2.1, conform careia IF =Hx(y=r)l. Astfel, daca circuitul magnetic se realizeaza din "foi" (numite în practica tole) de grosime δ cât mai mica posibil (fractiuni dintr-un milimetru), izolate electric între ele (prin foite de hârtie, prin lacuire sau -mai bine- prin oxidarea superficiala a tolei) si "împachetate" în forma pe care trebuie sa o aiba miezul, atunci -datorita efectului pelicular- valoarea curentului Foucault efectiv ar fi principial IF=Hx(y=r) δ.

 

EDIT: se poate si mai simplu si chiar mai complet

 

Curentii  FOUCAULT  in tehnica

Curentii turbionari sunt folositi pentru posibilitatea de franare electromagnetica, la amortizarea oscilatilor acului indicator al instrumentelor de ma sura, la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e

Formarea curentilor Foucault in conductoare masive are ca urmare incalzirea puternica a acestora. Fenomenul se poate ilustra lasand sa treaca un curent alternativ timp de un minut printr-o bobina cu miez masiv de fier. Bara se incalzeste.

            Acest fenomen se foloseste la calirea pieselor, la topirea metalelor etc.

Procesul de incalzire a conductoarelor masive este insa daunator in multe cazuri. Astfel, nu este permisa incalzirea miezurilor transformatoarelor, al masinilor rotative, al bobuinelor. Pentru a se evita aparitia curentilor turbionari de intensitate mare, se construiesc miezuri din placi subtirii zolate intre ele. Intrucat crestereara rezistivitati materialului este importanta pentru diminuarea intensitatii curentilor turburari, tolele se fabrica din fier cu siliciu.

            Substantele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de inalta frecventa au rezistivitate mare.

 

Sau:    http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Pierderi-in-fier34798.php   (de unde am copiat prima parte)

 

Mai avem:            

ALIAJE FIER-SILICIU

Aliajele fier-siliciu sunt materiale magnetice cala mai utilizate in domeniu electrotehnic, deoarece au proprietati magnetice bune si cost redus. Siliciu contribuie la marirea rezistivitatii aliajului si implicit la reducerea pierderilor prin curenti turbionari.Cu un procent de 6-7%siliciu s-ar obtine un aliaj magnetic ideal ,dar fragilitatea aliajului nu permite o prelucrare la cald decat pentru un continut de cel mult 4,5% siliciu si pentru prelucrarea la rece la cel mult 3,3% siliciu. Un dezavantaj al siliciului in aliaj consta in reducerea inductiei la saturatie cu 0,057%-0,058% T pentru fiecare procent de siliciu. Pentru realizarea circuitelor magnetice care functioneaza in current alternative, la frecventa industriala, se utilizaeaza table (tole) subtiri realizate din tabla silicioasa laminate la cald sau la rece. Tabla silicioasa laminate la cald are grosimi de 0,3 ; 0,35 ; 0,5 mm.Tolele se izoleaza intre ele prin oxidare ,prin lacuire sau prin printr-un strat de hartie. Tabla silicioasa laminate la rece, cunoscuta sub denumirea de tabla texturata ,are in directia laminarii caracteristice magnetice sperioare tablei laminate la cald si are o suprafata mai neteda. Tabla texturata prezinta proprietati magnetice superioare (permeabilitate magnetica mare si pierderi in fier mici) numai in cazul in care directia fluxului magnetic in material coincide cu directia laminarii. Grosimea acestor table sunt de 0,35 ; 0,30 ; 0,20 ; 0,10 ; 0,05 ; mm. Izolatia acestor table este de tip ceramic (oxid de calciu numit carlit ) sau pe baza de fosfati.

Editat Iunie 9, 2018 de Vizitator

[sesebe]

Eu de exemplu citesc mai tot ce se scrie pe pe temele de surse de alimentare. 

De exemplu am văzut o afirmație de-a ta ( @Marian ) pe un topic blocat, unde dadeai niște explicații despre cum funcționează transformatoarele și limitările lor și unde aveai o eroare: spuneai ca puterea transferata nu depinde de (sectiunea) miez(-ului) atita timp cit secțiunea sirmelor utilizate la bobine re este suficient de mare. Eu as spune ca trebuie sa regindesti afirmația respectiva pt ca dacă miezul a ajuns la saturație (sigur ai sa spui poate ca nu se poate vorbi de saturație la miezurile transformatoarelor dar asta este discutabil) transferul de energie din primar în secundar este foarte îngreunat și cu randament foarte slab și deci putem spune ca nu prea se mai poate transfera energie primar-secundar și deci am atins puterea maxima a transformatorului. 

 

Ps:dacă ești de acord cu cele afirmate de mine mai sus și faci modificări la textul din respectivul topic șterge acest comentariu cam off-topic aici. 

Dacă nu ești de acord eu sint deschis la discuții. 

Editat Iulie 16, 2018 de Marian

[Marian]

@sesebe saturatia nu are legatura cu puterea transferata de miez, ci cu numarul de spire per volt, daca asta este suficient dimensionat atunci nici la scurt miezul nu se poate satura.

Ceea ce influenteaza in mod direct sectiunea miezului este tocmai numarul de spire necesar, si deci indirect si puterea transferabila pentru ca depinzi de spatiul de bobinare disponibil. 

Este un concept lansat de Smilex si poate usor contradictoriu sau contraintuitiv, dar il sustin deoarece este un mod mai pragmatic de a privi lucrurile.

Dl Marcu l-a demonstrat prin experimentul sau cu traful de 1000VA pe miez foarte mic ( foarte departe de S^2 ).

Limitarea data de sectiune este indirecta prin impunerea unui anumit numar de spire, ceea ce limiteaza direct este cuprul si spatiul de bobinare disponibil.

 

@Victor daca ar gandi toti ca tine, forumul n-ar mai avea sens.

[sesebe]

Mai aprofundează ideea și și sa vezi ca defapt miezul limitează și el puterea dar mult mai sus decit se utilizează în mod normal. În cazul scurtului puterea este limitata la U^2/r unde U este tensiunea în gol și r este rezistenta sirmelor. 

Puterea se transfera prin dubla transformare în cimp electromagnetic și apuci înapoi în curent electric. Dacă s-a ajuns la saturația miezului energia nu se mai poate înmagazina în cimp și deci și transfera secundarului. 

Editat Iulie 16, 2018 de sesebe