Stefan Postat Martie 12, 2018 Partajează Postat Martie 12, 2018 Ma mancat undeva si am masurat curentul de mers in gol la trafoul separator (380mA) cu aparatele pe mA. Pa UNI-T 61E nu a crapat siguranta (eftina) dar la al doilea aparat a crapat asa ceva https://www.digikey.com/product-detail/en/eaton/DMM-B-44-100/283-2495-ND/444039 (sunt inteligent!). Curentul de mers in gol e destul de mare, nu credeam asta daca nu masuram. La conectarea trafoului cred ca priza intra in balarii, are momente cand se blocheaza si trebuie apasat butonul de reset. Sambtata, in limita timpului, o sa revin cu cateva forma de unda I/U (defazaj) din primarul transformatoarelor, acum sunt prea obosit si nu vreau sa ard altceva. off: o priza contor buna exista? Stiu cateva contoare / analizoare de retea bune dar nu-mi permit sa dau atatia bani pentru a masura factorul de putere. Link spre comentariu
TESSLA Postat Martie 12, 2018 Partajează Postat Martie 12, 2018 Dar oare nu exista cos fi-metre de panou? Parca am vazut asa ceva, pe net ce-i drept. Link spre comentariu
Stefan Postat Martie 12, 2018 Partajează Postat Martie 12, 2018 Am deviat putin discutia de la subiect, imi cer scuze. Exista si analogice si digitale dar iar intervine problema pretului, cele ieftine nu iti pui baza in ele iar cele scumpe nu renteaza pentru hobby. Cred ca sfant este osciloscopul si un creion + hartie. Exista integrate specializate de la AD mult mai bune ca cele din prizele astea la 50 lei dar toata implementarea costa si necesita timp. l.e: acest model DMK04 http://www.lovato.ca/HandlerDoc.ashx?s=I213IGBFE06_07.pdf&ic=110 costa la magazinul din PL aprox. 500lei (cu TVA). Renteaza doar pentru a afla factorul de putere? Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 12, 2018 Partajează Postat Martie 12, 2018 Just now, Stefan Nicolae said: ... Exista si analogice si digitale dar iar intervine problema pretului, cele ieftine nu iti pui baza in ele cele scumpe nu renteaza pentru hobby. Cred ca sfant este osciloscopul si un creion + hartie. Nu iti trebuie nici osciloscop si nici creion cu hartie. Da click pe semnatura mea si ai sa gasesti un articol. Descarca fisierul atasat acelui articol, apoi descarca programul liber de licenta, pe care l-am recomandat eu acolo si ai sa ai un instrument foarte bun pentru determinarea pierderilor in anumite miezuri din tole silicioase. Cred ca documentatia pe care am avut-o eu la dispozitie, corespunde produsului GO111-0,35 (produs la COS Targoviste) deoarece acele tole se pot utiliza cu precautiuni speciale pana pe la 10 MHz. Se poate insa realiza un program asemanator, dar mult mai simplu si pentru tolele normale de transformator de 0,35 si 0,5 mm. Acelasi lucru i l-am recomandat si lui flomar. A calcula este gratis, daca exista preocupare si putina pricepere la matematica de nivel mediu. Tabelele cu pierderi puse la dispozitie de producatori sunt foarte precise. Daca ai un cantar cu precizia de +/- 0,001 kg, atunci poti calcula foarte precis pierderile cantarind miezul si facand niste calcule simple. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 12, 2018 Partajează Postat Martie 12, 2018 (editat) On 3/4/2018 at 10:06 AM, vera said: Un transformator se poate incalzi fara sa fie alimentat... Dincolo de un anumit misto, pe care l-am sesizat in postare, daca ne uitam pe niste tabele cu variatia pierderilor in miez la 50 Hz in functie de inductie, vedem ca la o crestere de la 1 T la 1,3 T a inductiei magnetice in miez, pierderile se dubleaza. Spre exemplu in specificatia intreprinderii Electrotehnica, gasim ca un transformator de 100 W de tipul TMA-E, are pierderi in gol de aproximativ 8,5 W. Dintre acestia, cam 7,2... 7,3 W sunt efectiv pierderi in miez. Scazand numarul de spire la limita riscului, se realizeaza practic dublarea acestor pierderi, adica in jur de 14,5 W. Pierdeile in bobina primara nu cresc prea mult, deoarece prin reducerea numarului de spire, rezistenta ei ohmica scade. Asadar nici un pericol sa incingi un bobinaj de circa 0,5 kg cu 1,2... 1,5 W, In schimb cele circa 1,5 kg ale miezului le poti incinge binisor in gol prin pierderi de 14,5 W. Oare cati W sa dezvolte flacara unei lumanari obisnuite?! Nu stiu raspunsul, dar banuiesc ca mai putin de 14,5 W. Ce spui, se poate incalzi un miez de 1,5 kg cu o lumanare aprinsa?! Editat Martie 12, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Rico18 Postat Martie 13, 2018 Partajează Postat Martie 13, 2018 Salut. Am schema de jos și am o nelamurire. Este in regula sa conectez bateria de rezerva in circuit daca reteau de 220v cade? Si ar fi ok daca revine reteaua de 220v si bateria este in continuare conectata? Trafo e 220v-11v, 400mha, acumulatorul de 12v, 1,3ah. Link spre comentariu
validae Postat Martie 13, 2018 Partajează Postat Martie 13, 2018 Poți pune în circuit și un releu miniatură cu tensiunea bobinei de 12V și cel puțin un contact normal închis (N.C.).Ar fi bine să aibă o rezistență cât mai mare a bobinei, ca să nu consume mult din sursă. Când tensiunea de rețea e prezentă, releul e armat și un contact (normal închis) înseriat cu bateria de back-up, împiedică descărcarea ei. Când pică rețeaua, releul cade, iar contactul lui normal închis se închide binențeles, iar bateria de back-up alimentează sarcina. Toată complicația se poate înlocui cu o simplă diodă, iar încărcarea lentă de menținere a acumulatorului se va face printr-o rezistență de valoare mare, câteva sute de Ohmi.....astfel ca prin el să nu treacă decât câteva zeci de miliAmperi.Dioda să fie una tip Schottky, cu cădere mică de tensiune, sau eventual cu Germaniu. Curentul maxim al diodei să fie suficient pentru alimentarea sarcinii.... Link spre comentariu
Vizitator Rico18 Postat Martie 14, 2018 Partajează Postat Martie 14, 2018 Chiar ma gandeam si eu la ceva diode Si daca tot am primit sfat si de la tine, am incercat schema de jos. Nu-i rea deloc, dar am observat cum ca consumatorul trage (putin, ce-i drept) si de la acumulator (acumulatorul se tine incarcat pe la 14,4 - pb). Desi, trafo+stabilizarea de la reteaua de 220v furnizeaza mai mult de 14.4v, cred ca exista o cadere de tensiune putin sub 14.4v, deci trage nitel si de la acumulator Pana la urma, o sa pun schema pe releu, cred ca e mai bine. Mai am 2 intrebari de incepator, fara legatura cu schema: 1). Daca am 2 surse una de 12V, alta de 5V, le pot conecta GND, minusul la comun? Mi-ar fi mai usor cu un fir GND peste tot. 2). De la un incarcator de perete de 12v, 1,5A (din acelea mai mici precum cele de telefon, nu stiu daca au transformatoare prin ele), ca sa alimentez un consumator tot de 12V, 0.1A, trebuie sa folosesc un limitator de curent? Link spre comentariu
validae Postat Martie 14, 2018 Partajează Postat Martie 14, 2018 Poți conecta la cele două surse independente minusurile fără probleme. Nu trebuie să limitezi curentul, fiindcă consumatorul ,,își ia cât îi trebuie,, chiar dacă sursa poate da mai mult mai mult. Chiar e recomandat ca o sursă să poată da mult mai mult curent decât i se cere, astfel va funcționa mai bine. Link spre comentariu
popescuion Postat Aprilie 23, 2018 Partajează Postat Aprilie 23, 2018 Buna ziua. Am o intrebare: A bobinat cineva pina acum primarul unui transformator monofazat cu doua conductoare paralel si legate ca la bobina Tesla? A dat un randament mai bun fata de unul bobinat normal? Link spre comentariu
sesebe Postat Aprilie 23, 2018 Partajează Postat Aprilie 23, 2018 Ce inseamna "ca la bobina Tesla"? Link spre comentariu
validae Postat Aprilie 23, 2018 Partajează Postat Aprilie 23, 2018 (editat) Bobina Tesla e un caz particular de transformator rezonant, poți să-l asociezi mecanic vorbind cu o coardă lungă atașată de un băț scurt.Mișcând bățul foarte puțin, dar cu o anumită ritmicitate, capătul corzii capătă mișcări din ce în ce mai ample.Asociezi amplitudinea mișcării bățului scurt al acestui pendul combinat cu tensiunea primară, iar amplitudinea mișcării capătului corzii cu tensiunea secundară.Vei vedea că amplitudinea maximă se obține doar la o anumită frecvență de rezonanță a mișcării... Deci nu modul deosebit de realizare mecanică a bobinajului face bobina Tesla specială, ci modul de funcționare deosebit de al transformatoarelor uzuale.... Editat Aprilie 23, 2018 de validae Link spre comentariu
popescuion Postat Aprilie 24, 2018 Partajează Postat Aprilie 24, 2018 (editat) Adica avem un transformator in care primarul trebuie bobinat pentru 230v cu 2200sp. cu un singur conductor. Se imparte la 2 cele 2200 de spire din care rezulta 1100 . Se pun doua coductoare in paralel de acelas diametru si se incepe bobinarea primarului pina la 1100sp. Apoi se leaga inceputul primei bobine cu sfirsitul celeilalte bobine. Atentie la fazarea lor. Fluxul magnetic ce strabate miezul transformatorului s-ar dubla ca intensitate. Asa ceva se foloseste la electromagnetii macaralelor ce manevreaza fier vechi. Editat Aprilie 24, 2018 de popescuion Link spre comentariu
validae Postat Aprilie 24, 2018 Partajează Postat Aprilie 24, 2018 (editat) Ce te face să crezi că sistemul de bobinare cu doi conductori în paralel și apoi înseriați fazat dublează fluxul ? Sistemul e folosit din greu în cazul primarelor și secundarelor cu priză mediană, datorită avantajului bobinării mai rapide și a rezistenței absolut identice a ambelor secțiuni, dat fiind că cele două secțiuni au exact aceeași lungime.... Principial sistemul are aceleași rezultate cu un singur bobinaj unic.Adică numărul de spire e practic același indiferent de realizare... Editat Aprilie 24, 2018 de validae Link spre comentariu
sesebe Postat Aprilie 24, 2018 Partajează Postat Aprilie 24, 2018 Și care este asemănarea cu o bobina Tesla? Ca să ni mai zic ca tipul acesta de bobinare este Foarte predispus la strapungeri între spire din cauza diferenței mari de tensiune între cele doua fire care sint bobinate împreună. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum