TESSLA Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 La o densitate de curent de 3 A/mmp, prin sarma din secundar ar trebui sa circule un curent de aproape 5 A. Dar depinde si de sarma din primar. Degeaba secundarul e bobinat cu sarma groasa daca se incalzeste primarul. Spuneti-ne si diametrul sarmei din primar. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 (editat) La o densitate de curent de 3 A/mmp, prin sarma din secundar ar trebui sa circule un curent de aproape 5 A. Dar depinde si de sarma din primar. Degeaba secundarul e bobinat cu sarma groasa daca se incalzeste primarul. Spuneti-ne si diametrul sarmei din primar. Sigur primarul a fost bobinat cu sirma mai subtire decit ar trebui. Puterea din primar, ar trebui sa fie mai mare sau egala cu puterea din secundar, evitindu-se incalzirea primarului in sarcina. Stiind puterea din secundar,se poate calcula puterea din primar. Stiindu-se puterea din primar si tensiunea retelei de 220V se poate calcula curentul din primar cu formula: I=P/U. Stiindu-se curentul din primar sa cauta in tabele, sectiunea conductorului care suporta curentul rezultat din calcule. Calculele nu sint sofisticate de loc,sint chiar foarte simple. Eu intotdeauna asa am calculat trafurile si mi-au functionat fara sa se incalzeasca prea tare in sarcina maxima. Editat Februarie 17, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
valivoi Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 Normal ar trebui puterea absorbita din retea sa fie mai mare nu egala cu cea furnizata in secundar mai ales ca nu e toroidal cu randament superior,sarma in primar e 0,62 mm diametrul,dar e cam ciudat acest transformator nu am mai vazut sarma izolata cu ata de bumbac peste lac si cu bobinajul asa aerisit.Cred totusi ca ar trebui sa il bag la niste teste,sa ii las in secundar legat un bec de far si sa-i supraveghez incalzirea ,curentul si caderea de tensiune in sarcina. As vrea sa il folosesc la o "Sursa de Laborator Ajustabila V2",dar as vrea intai sa il verific daca face fata spre un curent mai marisor,la 5A nu ma incurc cu el il folosesc la altceva. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 (editat) Normal ar trebui sa alegem un traf, care cu pierderi,sa poata face fata consumului din secundar. Asta presupune traf cu miez cu sectiune mai mare ,care cu pierderile, atit din primar cit si din secundar, sa fie capabil sa debiteze minimum curentul necesar. Editat Februarie 17, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
TESSLA Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 La o tensiune a retelei de 230 v si o densitate de curent de 3 A, primarul poate livra o putere de aprox. 208 VA, fara se incalzeasca. Daca acceptam un randament de 85%,in secundar vor ajunge aprox. 177 VA. La o tensiune a secundarului de 24 V, asta inseamna ca prin spirele din secundar ar trebi sa treaca un curent de aprox. 7.4 A. Dvs. puteti sa "trageti" 5-6 A din secundar fara frica. Traful va fi rece. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 17, 2018 Partajează Postat Februarie 17, 2018 (editat) Trafurile cu miezuri toroidale ar fi de preferat pentru ca pierderile sint mici,comparativ cu miezurile E+I,singurele pierderi fiind pur rezistive. Cel putin asa se spune. Construirea trafurilor cu miez toroidal persupune multa munca si rabdare. Un alt neajuns ar fi dificultatea procurarii miezurilor. Sectiunea unui miez toroidal, se poate micsora sau mari, modificind diametrul interior ,respectiv un diametru mare face ca sectiunea sa se micsoreze iar un diametru mic face ca sectiunea sa se creasca. Asta am experimentat-o eu. Am bobinat doua trafuri cu miez toroidal folosind o suveica din sirma de Cu mai grosuta,la capete lipind doua bucati de sirma in forma de U ,lungimea suveicii fiind de cca.250mm. Am estimat cantitatea de sirma necesara si m-am apucat de bobinat, notind tot la 100 de spire. Fiecare strat l-am izolat cu hirtie electrotehnica subtire de cca 0,1-0,15mm. A durat ceva pina cind am terminat,in tot acest timp coborind toti sfintii cunoscuti din ceruri. Trebuie s-ai rabdare nu gluma. Editat Februarie 17, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
vera Postat Februarie 18, 2018 Partajează Postat Februarie 18, 2018 (editat) Acel trafo pe tole U+I, bobinat cu sarma izolata cu bumbac, se pare ca este unul pt. iluminat subsoluri de bloc (tip vechi). La ac. tip de transformator (bobinajul facut pe 2 coloane), racirea se face mult mai bine, decat la cele pe tole E+I sau toroidale. Este un transformator de 200VA(:24V=8,3A). Editat Februarie 18, 2018 de vera Link spre comentariu
TESSLA Postat Februarie 18, 2018 Partajează Postat Februarie 18, 2018 Corect! Si poate fi "incarcat" un pic mai mult. Link spre comentariu
vera Postat Februarie 18, 2018 Partajează Postat Februarie 18, 2018 La 230V, ac. transformator are 209VA(:24V=8,71A), la ac. incalzire pt. care a fost calculat. Cu un ventilator de PC, transformatorul poate debita 10A, fara probleme. Link spre comentariu
valivoi Postat Februarie 18, 2018 Partajează Postat Februarie 18, 2018 Multumesc pentru raspunsuri,tocmai pentru ca l-am vazut in executie asa aerisita vroiam sa il folosesc pentru sursa,si datorita raspunsurilor dumneavoastra pare sa redevina candidatul principal, faptul ca are bobinajul in secundar cu priza mediana m-a facut sa intreb pe topicul dedicat sursei cam cum ar arata schema,sau daca ar merge, pentru tensiuni mici sa leg bobinele secundarului in paralel si pentru tensiuni mai mari in serie,la tensiuni mici si curenti mari scazand ambalarea termica a tranzistorilor. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Martie 3, 2018 Partajează Postat Martie 3, 2018 (editat) Infasurarile din secundar identice ca numar de spire si identice ca sectiune,pot fi legate, asa cum ai spus, atit in paralel cit si in serie. Legate in paralel curentul din secundar va fi dublu sau aproape dublu,iar legate in serie tensiunea se va fi dubla sau aproape dubla. Daca vrei sa legi infasurarile in paralel, in ideea ca secundarul sa livreze un curent dublu,trebuie ca infasurarea primara, sa fie bobinata cu sirma cu sectiunea corespunzatoare pentru a nu avea surprize neplacute. In momentul cind in secundar se leaga un consumator care absoarbe curentul maxim pe care-l poate debita si curentul in primar va creste iar daca sectiunea conductorului nu va fi corespunzatoare, infasurarea din primar se va incalzi, ducind la incalzirea infasurarii din primar, emailul cu care este izolata sirma deteriorindu-se provocind scurt intre spire cu consecinte cunoscute. Editat Martie 3, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 3, 2018 Partajează Postat Martie 3, 2018 CITAT: In gol traful nu se incalzeste decit foarte, foarte putin,si asta doar rezistentei infasurarii. 428 pagini ! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Martie 3, 2018 Partajează Postat Martie 3, 2018 (editat) Eu stiu ca orice conductor prin care circula curent se incalzeste,datorita rezistentei conductorului.Poate e altfel decum stiu eu. Acum 14 minute, miticamy a spus: CITAT: In gol traful nu se incalzeste decit foarte, foarte putin,si asta doar rezistentei infasurarii. 428 pagini ! Nu inteleg ce ai vrut sa spui prin ''428 pagini!'' Editat Martie 3, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 3, 2018 Partajează Postat Martie 3, 2018 (editat) Iartă-mă GEO, @miticamy a vrut să spună că bați câmpii după 428 de pagini în acest subiect , pagini în care printre altele, s-a arătat că încălzirea transformatorului în gol este datorată practic în exclusivitate pierderilor în miez ! . Este problema ta că știi sau nu știi dar nu da sfaturi aiurea ! Editat Martie 3, 2018 de UDAR Link spre comentariu
Marian Postat Martie 3, 2018 Partajează Postat Martie 3, 2018 1 hour ago, GEO 53 BN said: Eu stiu ca orice conductor prin care circula curent se incalzeste,datorita rezistentei conductorului.Poate e altfel decum stiu eu. Curentul care circula prin infasurarea primara in gol este dominat de componenta reactiva a impedantei primarului ( adica de inductanta ), pierderile pe rezistenta ohmica a primarului datorate acestui curent sunt prea mici ca sa conteze. 1 hour ago, GEO 53 BN said: Nu inteleg ce ai vrut sa spui prin ''428 pagini!'' Sunt 428 de pagini ale acestui subiect maraton, 428 de pagini in care s-a tot vorbit despre functionarea trafului, din pacate inca sunt destui care n-au inteles esentialul ci mai degraba parti scoase din context. E drept ca un subiect atat de lung este descurajant de citit, e drept ca exista si destula maculatura prin el, dar exista si informatie importanta repetata aproape obsesiv. Cand aplici tensiune la bornele unui traf, apare o forta magnetica in miez numita inductie, cand variezi ( periodic sau nu ) tensiunea la bornele trafului, variezi si acea inductie, si variind acea inductie produci pierderi in miez datorate rezistentei sale la schimbarea directiei campului magnetic ( cred ca asta ar fi cel mai simplu mod de a privi lucrurile ), si pierderile astea domina om mod copios incalzirea trafului in gol. Pierderile semnificative in sarma apar abea dupa ce sarcina din secundar este si ea semnificativa. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum