Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[UDAR]

Îmi cer scuze , Chrome-ul meu a luat-o razna , am trecut provizoriu pe IE .

Hai să le luăm pe rând .

1. Tensiunea minimă la intrarea unui stabilizator ( regulator ) ca să ofere la ieșire o valoare impusă ( 30V în cazul nostru ) este determinată de schema acestuia - să zicem că la noi e 36V , valoare culeasă de mai sus , deși nu a fost meționată explicit .

2. Această valoare apare când se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :

Îmi pare rău , ceva merge prost - pare-se că Forumul . Renunț momentan la a mai posta , e chin !

[mila]

Bun, dupa calculele de mai sus si unele indicatii 4700uF e destul, tensiunea necesara pe condensatorii de filtraj pare sa fie de minim 40V?

[validae]

Dată fiind tensiunea maximă de 30V a alimentatorului, este necesară o tensiune de lucru de 50V pentru condensatori. Asta fiindcă 30 x 1,41 = 42,3V (tensiune de vârf în gol după redresare).

[flomar60]

......clasificarea propusă de @thunderer este absolut corectă . Liniile de transport și/sau distribuție ca și stațiile aferente ( cu mențiunea că acestea preiau ”gradul” celei mai înalte tensiuni ) se clasifică în joasă , medie și înaltă

Pe de altă parte anumite standarde de electrosecuritate precum și ( în RO cel puțin ) normele de autorizare ale electricienilor consideră clasificarea în joasă/înaltă la limita de 1000VAC .

Concluzia mea , @thunderer și cei care l-au susținut au dreptate , discuția era despre stații !

 

PS1 În lumina a ce-am spus mai sus , în RO cel puțin , nu știu să existe stații de transformare de josă - doar de medie și înaltă .

Mă refer desigur la SEN, nu la eventuale rețele private .

Corect!

Acum despre traful colegului mila....conteaza tensiunea retelei si evetualele variatii in stabilirea tensiunii de lucru a conzilor de filtraj...in mod normal ,pentru 30V c.c. si 2A ar trebui sa aveti macar 36V in sarcina dupa puntea redresoare....plec de la ideea ca va fi un regulator liniar....daca ar fi dupa mine as supradimensiona parametri secundarului la 35V c.a. si cel putin 3A...asta ar determina caderi de tensiune in sarcina mai mici decat daca traful ar fi dimensionat la limita.....apoi ar trebui o priza la o tensiune de 16-17V ca sa se poata comuta intrarea in puntea redresoare pe aceasta priza atunci cand se foloseste sursa la tensiuni mai mici....asa ,ca o statistica ,tensiunea de 12Vc.c. este cea mai folosita tensiune pentru teste de orice fel...

EDIT La intrebarea pusa de colegul gica70, am raspuns pe privat,nu era cazul sa incarc forumul cu postari inutile...

Editat Februarie 26, 2017 de flomar60

[UDAR]

Da, pare-se că problemele erau la Chrome - legat cumva de trecerea de la elforum.ro la elforum.info . Am șters ”Browsing history” și e mai bine .

Am rămas dator cu un răspuns pentru @mila . Mă refeream la zgomotele determinate de vârfurile mari de curent care apar când folosim capacități mari . Acestea determină , pe lângă pierderilor mai mari datorită valorii mai mari RMS a curentului , și valori mai mari ale câmpului electromagnetic produs care induce mai departe zgomote în circuite .

[GEO 53 BN]

Exista vreo metoda da calcul al capacitatii condensatorilor de filtraj,functie de curentul maxim pe care dorim sa-l avem la iesirea unei surse de tensiune si curent reglabil? Eu credeam ca un condensator de filtraj cu capacitate mai mare, va fi mai indicat decit un condensator cu capacitate mai mica.

[Vizitator]

http://uav.ece.nus.edu.sg/~bmchen/courses/EG1108_Rectifiers.pdf

http://www.irjes.com/Papers/vol2-issue6/Version-1/E02064249.pdf

http://users.ece.utexas.edu/~kwasinski/_Lab_Week_3_EE462L_Diode_Bridge_Rectifier.pdf

Editat Februarie 27, 2017 de Vizitator

[UDAR]

Pentru determinarea valorii cond de filtraj când se cunoaște pulsația maxim admisă se pot folosi documentele postate mai sus de @miticamy.

Eu folosesc o relație simplificată : C [µF] = (8 [ms] * I_L [mA])/U_p[V] unde I_L este curentul mediu de sarcină, U_p este pulsația ( în V vârf-vârf ) iar 8ms este perioada de descărcare estimată ( vorbim de redresare dublă alternanță ) .

Problema este alta , cu cât C este mai mare , cu atât vîrfurile de curent sunt mai mari - dacă rețeaua sau traful admit .

Unele foi de catalog mai vechi prezintă capacitățile maxim admise combinat cu rezistențele minime ale sursei de tensiune .

 

De exemplu :

http://www.farnell.com/datasheets/102724.pdf

 

Transformatorul de asemenea ”vede” un curent RMS mult mai mare decât cel pentru care a fost calculat . Asta duce la o încălzire neanticipată a bobinajului.

 

PS. Nu vorbesc aici de audio , acolo lucrurile sunt putin diferite .

[Marian]

Discutia despre traful HV mutata aici:

http://www.elforum.info/topic/123640-transformator-hv-50kv-20ma-reglabil/

[MVS]

Buna ziua,

Ma puteti lamuri si pe mine in legatura cu acest toroidal?

Primarul are doua infasurari la 115V. Daca ar fi alimentat la 110V este normal ca cele doua infasurari sa fie legate in paralel? Nu era suficienta doar o infasurare?

Daca vreau sa-l alimentez la 220V este suficient sa leg infasurarile in serie? Sau trebuie rebobinat?

Va multumesc,

[Emil 1986]

la 110v in primar curentul este mai mare si de aceia se leaga in paralel

[gica70]

Pentru a fi alimentat la 230V trebuie ca cele 2 infasurari sa se lege in serie; bobinajele vor fi fazate mai intai, adica daca nu avem tensiune in secundar trebuie ca la una din infasurari sa le inversam capete legaturilor.

Vad pe schema o notatie, deci se va lega "0" de la o infasurare cu "115" de la cealalta infasurare iar capetele pentru alimentare vor fi acum "115" si "0".

Editat Mai 15, 2017 de gica70

[ionpat]

Buna ziua

Detin traful din imagine capatat,

Are 4fire sus

Si 4fire jos, eu as avea nevoie doar16v la iesire

si alimentat la 220.

Are notat sus in stanga 6v

Iar in partea dreapta 200v

Jos nu e notat nimic, care ar fi intrarea si iesirea?

Dimensiunile miezului interior ar fi.

3,5x4x4,8cm atat cat e bobinat

Editat Mai 22, 2017 de ionpat

[validae]

Poate fi vorba de un transformator de la un aparat cu tuburi electronice, unde secundarul de 6V era înfășurarea de alimentare filamente și cel de 200V pentru tensiunea anodică. Atunci înfășurarea primarului ar trebui să fie undeva între cele 4 borne de jos. Măsoară cu un ohmmetru rezistența înfășurărilor dintre cele patru borne de jos și alimentează la rețea acolo unde ai cea mai mare valoare a rezistenței. Apoi, măsori la bornele de sus și vezi dacă apar tensiunile marcate deja, de 6V și 200V. Dacă nu ești sigur, alimentezi primarul cu un bec de 230V/100W înseriat.Dacă alimentarea se face corect, becul va trebui să se aprindă slab de tot.Dacă se aprinde tare, ai greșit conectarea și ai alimentat între niște prize de reglaj a tensiunii primare. Ca să obții cei 16V, ar trebui să dai jos înfășurarea de 200V și să mai adaugi ceva spire la cea de 6V pentru a obține 16V. Înfășurarea de 200V trebuie să fie cea cu sârmă mai subțire,iar numărând spirele ei, vei obține numărul de spire/Volt folosit de constructor. Doar trebuie să împarți numărul de spire găsit la valoarea tensiunii, pe care o cunoști deja, de 200V. Apoi, rebobinezi numărul necesar de spire pentru 16V, cu diametrul potrivit curentului dorit (pe care nu l-ai menționat încă). Ar trebui să spui ce curent maxim estimezi că vei cere de la acel secundar de 16V, să vedem dacă traful poate suporta puterea dorită și dacă sârma necesară încape în locul celei folosite pentru secundarul de 200V. Eventual se dă jos și secundarul de 6V și se rebobinează secundarul ,,de la zero,, cu sârma necesară.

[ionpat]

Pai curentul maxim ar fi cam 6A,