Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Emil 1986]

Da Daniel!Dupa cum am spus dupa sectiunea unei coloane traful avea 225w,dar dupa cum am spus tragea din retea cu amliful la maxim mai mult decat dublu!si de acolo nedumerirea mea cu calculul puteri la acest tip de trafuri!dar se pare ca tolele alea erau mai speciale,dupa nr mic de sp/v!si folosit mai mult de 15 ore in continu doar tolele erau calde,bobina rece si nu s-a ars pana azi!

Editat Februarie 2, 2017 de Emil 1986

[daniel_88]

Tragea varfuri de putere, nu era un consum constant.

[vera]

Transformatoarele in coloana au un mare avantaj, fata de cele E+I, o racire mult mai buna a bobinelor, care permite o densitate de curent mai mare.

Acesta (J), impreuna cu sectiunea generoasa a ferestrei, permit obtinerea unor puteri mult mai mari, la ac. sectiune, fata de tolele E+I.

[Emil 1986]

Tragea varfuri de putere, nu era un consum constant.

poi si la cele e+i nu tot varfuri trag!?el era recuperat tot dintr-un amp,deci nu era facut pt a fi folosit in reprize de cateva sec ca pistolul de lipit,si totusi nr de spire iesea la 38/S!

Cred ca erau ceva tole mai bune!

[gica70]

Cititi in urma, chestia puterii cu patratul sectiunii este ca nu prea are legatura una cu alta!

Editat Februarie 3, 2017 de gica70

[daniel_88]

poi si la cele e+i nu tot varfuri trag!?el era recuperat tot dintr-un amp,deci nu era facut pt a fi folosit in reprize de cateva sec ca pistolul de lipit,si totusi nr de spire iesea la 38/S!

Cred ca erau ceva tole mai bune!

Posibil si asta Emil. De curand am bobinat un Hammond care era bobinat cu 35/S, asa ca nu ma mira nimic.

[Emil 1986]

DA!Poate nu s-a inteles!nu l-am bobinat eu asa!l-am desfacut pt al bobina la tensiunea dorita de mine si cand l-am desfacut am innumarat spirele si de acolo nelamurirea mea in privinta calculului!si am intrebat aici daca se ia in calcul ambele "miezuri"!

[flomar60]

Pe acesta:http://www.elforum.info/topic/113791-amplificator-as2020/page-3....l-am rebobinat eu si cred ca este sub 30/S....si functioneaza surprinzator de bine,nu se incinge f.tare....deci se poate daca ai materiale de calitate!

[validae]

Am rebobinat trafuri mici care au fost calculate şi cu 25/S......dar lucrau relativ fierbinţi.Soluţia folosită pentru reducerea stress-ului termic a fost rebobinarea pentru tensiune de doar 110-150V şi utilizarea unui condensator serie cu primarul.Astfel trafurile lucrează ,,reci,, şi nu mai au motiv să se ardă din cauza cedării izolaţiei.....

Binenţeles că aplicaţia asta e limitată la trafuri cu un consum relativ constant.

[vera]

Pt. transformatoarele cu puterea de cateva sute de VA, avem:

1-tole E+I, de calitate mediocra, se ia B=10000Gs, k=45;

2-tole E+I, de calitate f buna, se ia B=13000 Gs, k=34;

3-pt. toleC, de calitate buna, se ia B=15000 Gs, k=30;

4-pt. tole C, de calitate f buna, B poate ajunge si la 18000Gs, k=25.

Daca mai punem ca unele transformatoare sunt calculate in regim economic, atunci k poate fi si mai mic.

Daca se utilizeaza sarma cu izolatie care rezista la temperatura mare (200 gradeC), atunci se poate creste B si mai mult (scade k si mai mult).

Editat Februarie 3, 2017 de vera

[gica70]

"Soluţia folosită pentru reducerea stress-ului termic a fost rebobinarea trafului pentru o tensiune de doar 110-150V şi utilizarea unui condensator serie cu primarul.Astfel trafurile lucrează ,,reci,, şi nu mai au motiv să se ardă din cauza cedării izolaţiei..."

Solutia asta am gasit-o intr-o carte a regretatului Oprescu George (sper sa nu gresesc numele). Am construit asa ceva si a functionat zeci de ani (o mica lampa pe post de candela).

[Blacksmith]

Mai am si eu o intrebare...

Inductanta de scapari se prezinta ca o inductanta inseriata cu infasurarea secundarului. Dar daca am un traf cu mai multe infasurari cu diverse tensiuni pe care le inseriez sa obtin o tensine variabila, valoarea inductantei de scapari va ramane constanta (cea masurata cu toate infasurarile in scurt) indiferent de ce combinatie de infasurari fac ?

[Marian]

Mai am si eu o intrebare...

Inductanta de scapari se prezinta ca o inductanta inseriata cu infasurarea secundarului. ..

Reformuleaza astfel: Este o inductanta inseriata intre primar si secundarul respectiv.

Acuma e mai clar?

[Blacksmith]

Nu inteleg. Cum intre primar si secundar ? Astea 2 nu au contact intre ele... si plus ca fiecare are 2 fire, pe care fir e inseriata ?

Hai sa va explic altfel. Eu ma bazez pe inductanta asta de scapari ca sa atenueze socurile de curent care apar la incarcarea conzilor de filtraj. Dar as vrea sa stiu daca ramane mereu constanta valoarea ei.

[Marian]

Dudi privesti prea adliteram lucrurile, ce am spus eu este o metafora, sigur ca nu exista o inductanta conectata fizic intre primar si secundar, exista insa un cuplaj magnetic, si ala este ilustrat de inductanta aia de scapari.