Marian Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 Da ai dreptate, nu am luat in calcul incarcarea asimetrica a trafurilor desi imi este evidenta acum... rusinica mie... Link spre comentariu
vera Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 (editat) Poate gresesc, dar mie asa-mi da: 1-varianta @marian-pe o semialternanta conduce o dioda. Caderile de tensiune sunt, pe secundar 1Rx0,8A=0,8V . Presupunem 0,7V , pe o dioda. Caderea totala de tensiune=1,5V. Putere totala disipata pe o semialternanta=1,5Vx0,8A=1,2W; 2-varianta @zal-pe o semialternanta conduc 2 diode dintr-o punte si inca 2 din cealalta, la 0,4A. Puterea disipata pe cele 4 diode=4(0,7Vx0,4A)=4x0,28W=1,12W. Puterea disipata pe cele 2 secundare=2x1R x I x I=2x1Rx0,4Ax0,4A=0,32W. Pierderi totale pe o semialternanta=1,12+0,32=1,44W. Care este varianta mai economica (energetic si financiar)? PS-toate schemele au avantaje si dezavantaje. Asa ca....alege. Editat Mai 13, 2016 de vera Link spre comentariu
zal Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 (editat) Am propus acea variantă ptr a izola cele două secundare prin punţi. Proprietarul lor zice că sînt identice, dar presupunînd o mică diferenţă specifică producţiei de masă, aceasta se poate neglija în practică. ............. Vorbiţi de faptul că secundarul cu tensiune mai mare va suporta un curent mai mare... asta dacă are minim acelaşi amperaj cu celălalt, dar dacă are sîrma mai subţire, sau a fost bobinat din alt mosor cu altă rez pe lungime? ............... În electrotehnică două trafo se pot pune în paralel dacă au aceeaşi schemă de conexiuni, aceeaşi tensiune în secundar şi raportul curenţilor maxim 1/3. Asta la trafo de mii de kVA. Văd că la electronişti e mai greu. Editat Mai 13, 2016 de zal Link spre comentariu
vera Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 In cazul expus de @zal (secundare cu diametre un pic diferite), se utilizeaza o rezistenta de egalizare.Aici nu discutam de trafo trifazate, de mii de kVA, ci de niste amarate de transformatorase.Ca sa nu mai ametim initiatorul topicului, toate cele 3 variante sunt fezabile (cu avantaje si dezavantaje-schema perfecta nu exista, macar in cazul dat), daca utilizeaza o banala rezistenta de echilibrare (Re)Re=Umare-Umic)/I, unde I=0,4A (la varianta propusa de mine si @zal) si I=0,8A (la varianta propusa de @marian). Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 (editat) "În electrotehnică două trafo se pot pune în paralel dacă au aceeaşi schemă de conexiuni, aceeaşi tensiune în secundar şi raportul curenţilor maxim 1/3." Si aceeasi tensiune de scurtcircuit Uk definita ca valoare in primar, cu secundarul in scurt la curentii nominali. Eu cred ca la electrotehnisti e mai greu! . Editat Mai 13, 2016 de gica70 Link spre comentariu
Mircea Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 Nu neaparat, impedanta (adica curentul de SCC) poate diferi. E informatie garla pe internet despre punerea in paralel. Cu exemple pentru mai toate combinatiile posibile.Transformatoarele de puteri diferite nu necesita rezistenta de egalizare. Asta in cazul exemplului lui Zal. Are dreptate, cred ca ne facem griji degeaba.OP poate experimenta si determina ce merge cel mai rece si echilibrat.Se poate citi aici: https://electricalnotes.wordpress.com/2012/07/17/parallel-operation-of-transformers/ Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Mai 13, 2016 Partajează Postat Mai 13, 2016 (editat) Marian, te-aş povăţui să nu te mai grăbeşticu autocritica. Soluţia propusă de tine (adicălegarea în serie a celor două înfăşurări IDENTICEpentru a obţine un "transformator" cu priză medianăşi a recurge astfel la schema redresorului respectiv)mi se pare a fi cea mai elegantă şi pe care eu aşaplica-o dacă aş fi în situaţia respectivă.Ceea ce nu înseamnă câtuşi de puţin că celelaltesoluţii propuse nu sunt perfect viabile. Pentru cei 800mA doriti, extragi 800mA pe rand dinfiecare secundar, pentru fiecare semialternanta.Sunteţi sigur ?...http://postimg.org/image/ap3wq2rb5/ Editat Mai 13, 2016 de cristian_draghiescu Link spre comentariu
vera Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 In cazul celor 2 transformatoare de 0,0000048MVA, cu care colegul nostru vrea sa faca un redresor care sa furnizeze 0,8Acc, conteaza cel mai mult riplul. In cazul unei mici diferente de tensiune (data de dispersia de parametrii), intre cele 2 secundare, acesta poate creste. De aceea am propus rezistenta de egalizare. Cred ca este mai economica utilizarea unei rezistente, decat a unui condensator de capacitate dubla, sau tripla pt. ac. efect. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 Postat 12 mai 2016 - 05:15 Salut, am 2 transformatoare de imprimanta (30V 0.4A) si nu stiu daca voi obtine 30V si 0.8A punandu-le in paralel iesirile. Sau cum sa le fac pentru a le insuma amperii si pastra voltii. Multumesc. Postat Ieri, 13:21 Marian, ce propui tu este redresare monoalternanta pentru fiecare traf in parte, adica incarcarea neuniforma a lor. Nu prea sant 2 trafuri in desen. Link spre comentariu
flomar60 Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 (editat) In cazul celor 2 transformatoare de 0,0000048MVA..... In postul 6037 ,initiatorul spune ca are 2 trafuri de 30V si 0,4A .....adica 0,000.012MVA pe bucata.... PS. Buna asta cu MVA! Editat Mai 14, 2016 de flomar60 Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 (editat) ...Marian, ce propui tu este redresare monoalternanta pentru fiecare traf in parte, adica incarcarea neuniforma a lor. Nu prea sant 2 trafuri in desen. ... Si nici "redresare monoalternanta" nu prea este! Editat Mai 14, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Marian Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 Este redresare monoalternanta pentru fiecare traf in parte, adica fiecare traf suporta sarcina doar o semialternanta, de aceea propunerea mea nu este ok. Link spre comentariu
vera Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 @flomar60, scuze, am fost neatent.@marian, am vazut redresor auto, monoalternanta (mai nou un transformator si o dioda, nu sunt redresor monoalternanta-oare cum se muneste?), la care transformatorul nu tusea, dupa mai mult de un deceniu de functionare. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 Este redresare monoalternanta pentru fiecare traf in parte, adica fiecaretraf suporta sarcina doar o semialternanta, de aceea propunerea mea nu este ok.Marian, de ce nu ţi se pare OK ?Gândeşte-te te rog la un redresor (cu punte) pentru obţinereatensiunilor simetrice (nu mai postez schema).La acesta, două dintre diode conduc pe durata alternanţei pozitive,iar celelalte două pe cea a alternanţei negative.Dacă ANALIZĂM CU ATENŢIE cele două scheme şi (mai ales)ÎNŢELEGEM CORECT modul lor de funcţionarem atunci putemafirma (fără să greşim !) că de fapt el derivă din redresorulbialternanţă cu priză mediană.Acum mai imaginează-ţi următoarea problemă.Doresc să confecţionez un redresor pentru TENSIUNISIMETRICE, dar nu posed un transformator cu prizămediană (bineînţeles, vreau redresare bialternanţă,nu monoalternanţă, altfel aş folosi pentru acelsecundar unic un banal dublor de tensiune, care îmipoate oferi, de asemenea, tensiuni simetrice - dar acumatenţie, FAC ABSTRACŢIE de dezavantajele şi limitărileredresorului monoalternanţă !).Ce crezi, e "OK" să utilizez două transformatoareidentice (pentru a obţine şi în acest caz o "mediană"), sau nu ?De ce ?Întrebarea este o simplă extensie la discuţia din topic.Puţină teorie (chiar dacă la prima vedere pare offtopic) nu credcă poate dăuna nimănui. Încă ceva:În postarea #6055 am pus schema redresorului cu prizămediană NU pentru a reaminti unor colegi configuraţiaacestuia, ci (Nota bene !) pentru a urmări pe ea tensiunile şi(mai ales) curenţii care se stabilesc în circuit.Nu înţeleg de unde apar tot felul de păreri eronate legate deredresorul cu priză mediană.Dacă ar fi să recurg la acelaşi gen de "argumente" invocate pânăacum, aş e răspunde că şi în cazul redresorului în punte conduc pefiecare alternanţă câte două diode înseriate.Însă la ambele scheme tot ce contează este faptul că după o perioadă(20 ms pentru 50 Hz) avem prin consumator o formă de undă "neciopârţită",altfel decât cea oferită de un redresor monoalternanţă.Confuzia (şi de aici reţinerile) pentru redresorul cu priză porneşte de latendinţa (destul de răspândită) de a analiza fenomenul redresăriiDOAR PE DURATA UNEI SEMIPERIOADE, ceea ce evident că este greşit.Revenind la discuţia anterioară, văd că nimeni nu a pomenit de unaspect particular al redresorului monofazat în punte, anume acelacă SARCINA ESTE FLOTANTĂ în raport cu transformatorul.Comparativ cu redresorul cu priză mediană, ar fi interesantă opiniacolegilor interesaţi de topic.Credeţi că acest fapt e un lucru bun, sau dimpotrivă ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 14, 2016 Partajează Postat Mai 14, 2016 Cu rusine recunosc ca nu am inteles nimic din aceasta postare ! Ce aduce nou in discutie? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum