Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[vera]

Daca sarma este 1,5mm, fara izolatie :S=pi x d x d/4=1,76625mmpPresupunand putere trafo 200VA, in literatura de specialitate, este dat:J=2,9A/mmpDeci curentul dat de o infasurare este:I=SJ=1,76625mmp x 2,9A/mmp=5,12A2 infasurari, in paralel, dau 2 x I=2x5,12=10,24A.Atentie, daca infasurarile sunt bobinate una peste alta, ultima infasurare are rezistenta mai mare, deci o sa furnizeze curent mai mic. Cealalta infasurare da curent mai mare, cu toate ca conditiile ei de racire sunt mai grele. Ca sa nu ai belele, cred ca 8A, este curentul max. pe care ai putea sa-l tragi din acest trafo.Alta problema, vezi daca cele 2 infasurari dau aceiasi tensiune. Pt. aceasta, le legi antiparalel si masori tensiunea la iesirile lor-trebuie sa fie 0V. Daca gasesti alta tensiune, nu-ti recomand sa le pui in paralel (apare o circulatie de curent in ele). Cu cat tensiunea este mai mare, cu atat curentul de circulatie, este mai mare.

Editat Martie 9, 2016 de vera

[cipri_mury]

 

 am si un softulet de calcul frafo

 

 

De unde il aveti?Se poate descarca de pe net cumva?

Cred ca cele scrise mai sus de  @vera au legatura cu ceea ce se poate vedea in videoclipul postat de mine mai sus.Ati vizionat acel videoclip?Poate va ajuta.

[spark]

@ vera sunt si eu interesat sa fac un test__cum antiparalel ???

Editat Martie 9, 2016 de spark

[flomar60]

Daca ai un bobinaj executat cu fir dublu....exista 3 posibilitati:

-legarea in paralel,inceputurile impreuna si sfarsiturile impreuna....tensiunea rezultata este echivalentul numarului de spire al unui singur bobinaj dar curentul disponibil este dublu

-legarea in serie,sfarsitul unui bobinaj cu inceputul celuilalt si celelalte capete libere....tensiune de valoare dubla si curentul echivalent unui singur conductor

-legarea antiserie,inceputurile impreuna si sfarsiturile libere....la cele 2 capete libere nu trebuie sa poti masura nici o tensiune...

Cred ca, la aceasta ultima situatie s-a referit colegul vera....bobinajele nu trebuie sa fie executate cu fir dublu,ele pot fi independente dar trebuie sa aiba acelasi numar de spire pt. a nu aparea decalaje....aparitia unei tensiuni oarecare denota faptul ca numarul de spire nu este egal.... 

[vera]

Da, @flomar60 la asa ceva m-am referit. Este cel mai usor mod de a verifica, daca cele 2 infasurari au ac. nr. de spire.

Editat Martie 9, 2016 de vera

[spark]

multam flomar , versiunea 3 (antiparalel-antiserie) nu o stiam

[vera]

Azi am citit raspunsul unui coleg de forum, care recomanda altuia, sa bobineze o infasurare cu sarma de diametrul=1,01mm. Vreau sa lamurim problema aceasta.Electricienii iau in calcul sectiunea (1,5; 2,5; 4; 6; etc.) mmp.Bobinatorii iau in calcul diametrul conductorului, fara izolatie. Aceasta, deoarece izolatia este de mai multe tipuri si grosimi.In cazuri rare, cand volumul unei bobine este strict delimitat, se specifica diametrul conductorului si in paranteza diametrul cu izolatie.Alta problema, este sectiunea unui transformator. In calcule se ia sectiunea efectiva (numai Fe), fara izolatia tolelor. Pt. calculul Sef, in literatura de specialitate sunt tabele, care dau coeficientii cu care trebuie micsorata S bruta, functie de tipul izolatiei.Imi cer scuze colegilor care stiau aceste lucruri.

[spark]

@vera_nu am inteles parametrul Joule (J ) care se gaseste in tabelul meu_2A_2.5A_3A_3.5A <<<<< in functie de ce se alege>>>>>_am cautat pe goagle si nu am gasit nimic lamuritor

[flomar60]

O apreciere din practica...2 si 2,5A/mmp => functionare non -stop cu temperatura de maxim 50-52 grade

                                         ....3A/mmp  =>   functionare non -stop la 65 grade sau maxim 12 ore la temperatura mai mica ....

                                        .....3,5 si 4A/mmp  => functionare cu pauze....maxim 2 ore in sarcina nominala la 60-65grade...pauza mimim 1/2 ore....

  O mentiune- pe masura ce creste densitatea de curent, creste( intr-o oarecare masura) si caderea de tensiune in sarcina fata de gol...ma refer la sarcina nominala declarata , nu la suprasarcina...

[spark]

multumiri @flomar_acum am inteles la ce se referea densitatea de curent pe mm2

pe softul de calcul trafo imi lua automat 2.7A iar la calcul dupa tabel imi iesea 2A

multam_o zi buna

[gica70]

Inafara de asta amintesc aici si faptul ca intr-un fel se ia "j"  pentru bobinaj cand ventilatia conductorului este deficitara (adica mai mic) si altfel cand se monteaza o sonerie cu butonul la poarta!

[vera]

Am citit intr-o cartulie, despre calculul transformatorului de sonerie, acela mic si prapadit, care azi nu se mai utilizeaza. Acesta este calculat sa consume in gol cat mai putin, sa functioneze 30 ore/zi, izolatia intre P si S sa fie foarte buna,  etc.

M-a impresionat in mod placut, nu credeam ca specialistii i-au acordat atata atentie. 

Referitor la J, acesta depinde de mai multi factori:

1-ciclul de functionare al transformatorului;

2-temperatura mediului ambiant;

3-conditii de ventilare;

4-locul infasurarii pe carcasa (sa stie ca temperatura cea mai mare o au infasurarile de la mijloc, cele de langa tole si exterioare fiind racite mai bine-la nemti am intalnit J diferit, pt. infasurarile aceluiasi transformator);

5-tipul de tola-la transformatoarele cu 2 coloane (U+I; I+I; C+C), infasurarile sunt impartite in 2, deci putere mai mica de disipat pe suprafata dubla. J se ia mai mic pt tole E+I; 2C+2C, manta, toate miezurile cu o bobina;

6-siguranta in functionare;

7-randament;

8-tipul de izolatie al conductoarelor, etc.

J se alege tinand cont de toti acesti factori si de supratemperatura la care vrem sa functioneze transformatorul. Supratemperatura plus temperatura mediului, ne indica ce tip de izolatie sa alegem.

Daca avem izolatie de buna calitate, transformatorul poate functiona si la 150 gradeC, numai ca aceasta imbatraneste mai repede (credeam ca numai noi oamenii imbatranim, cand colo, ce sa vezi ?).

[spark]

aceleasi informatii le-am citit si eu , de aceea am intrebat si am apelet la experienta electronistilor pentru ca au construit trafuri cu tensiuni si curenti mai mari pentru audio sau surse

s-a intimplat cazuri cind tensiunea la borne era ok_iar traful nu dadea curentul conform bobinajului

la miezurile cu sectiunea mai mare de 10cm2 ar fi bine sa se scada circa 3% din sectiune ceea ce reprezinta emailul de pe tole si bavura marginilor

deci alegerea parametrului "J" (Joule effect) tine de experienta si este foarte important de la 2A in sus

in revista conex electronic se dadea un link spre un soft misto

[vera]

J=densitate de curent [A/mmp].Pt. a afla sectiunea efectiva, se inmulteste sectiunea bruta, cu un coeficient subunitar. Acest coeficient este dat in tabele, functie de izolatia tolelor.Nu am intalnit tabele in care sa se tina cont de bavuri. Se presupune ca tolele nu au bavuri (sau sunt foarte mici).PS-pt. a afla sectiunea efectiva a unui pachet de tole cu bavuri, numeri cate tole incap in carcasa. Inmultesti acest numar cu grosimea standard (0,35 sau 0,5mm) si cu latimea tolei (limba centrala in cazul E+I).

Editat Martie 18, 2016 de vera

[vergil]

A venit cineva la mine sa-i rebobinez un traf , de pistol de lipit ,  din acela rosu cu carcasa de plastic ,  care este prin comert . Are 6 spire in secundar .

Sectiunea este de 1,3mm x  1,55mm . Am folosit ptr calcul 50/S . Mi-a iesit aproximativ 5300 spire .

Problema e ca pe el , cred ca nu a avut nici macar 3500sp , din care cauza sa ars primarul , cred . Cu toata straduinta mea de a inumara spirele vechi , nu am reusit , asa de bine erau lacuite .

Intrebarea este , ce fel de tole sant , (asta daca a mai avut cineva de aface cu astfel de traf) , foloseste aceiasi formula ?? Ma gandesc , ca de a folosit un nr de spire asa de mic , sar putea sa fie altceva decat ferosiliciu . Sau a fost bobinat asa din motive economice .

Macar sa stiu daca merita efortul .

 

Multumesc frumos

Editat Martie 19, 2016 de vergil