Baditza Vasy Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Multumesc, o sa incerc cum m-ati sfatuit si va spun rezulatatele. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 (editat) Ansamblul, dupa cum se vede, mai contine un comutator pentru tensiunile primare in functie de standardele vremii, un suport pentru siguranta fuzibila, doua locasuri pentru fixarea condensatoarelor electrolitice ale filtrului de tensiune (dintre care unul inca exista) si un locas pentru soclul tubului redresor. Este o constructie tipica pentru transformatoarele de alimentare ale radioreceptoarelor cu tuburi construite in anii '40... '60. Intrucat pana in anii 70, au existat trei standarde diferite pentru retelele de tensiune alternativa - 220/127/110 V - este foarte posibil ca primarul sa aiba doua terminale plus inca doua prize intermediare respectiv corespunzatoare tensiunilor de 110 si 127 Vca. Standardele vremii, nu prevedeau spire de reglaj in primar. Tensiunea tipica din secundarul de inalta tensiune, era in jurul valorii de 240 V, iar infasurarea corespunzatoare era bobinata cu conductor de diametru in jurul dimensiunii de 0,15 mm. Asadar, primarul ar trbui sa aibe undeva intre 10 si 20 ohmi, iar secundarul de inalta tensiune, ar putea fi cu priza mediana corespunzatoare schemei de redresare dubla alternanta, adica 480 V intre terminale si ar putea atinge cateva sute de ohmi, plus inca 2 sau 4 prize intermediare corespunzatoare diferitelor standarde ale tensiunii primare. Unele transformatoare aveau o infasurare aparte pentru filamentul tubului redresor, plus o infasurare cu conductor de grosime mare pentru alimentarea filamentelor tuburilor componente ale radioreceptorului. In toate situatiile, diferitele terminale se pot recunoaste relativ usor, deoarece primarul este bobinat primul (langa carcasa) secundarul de inalta tensiune al doilea (peste primar) iar secundarele de joasa tensiune pentru filamente sunt ultimele bobinate. Conexiunile pentru primar si secundarul de inalta tensiune, sunt facute de regula cu conductor de conexiune litat izolat cu polivinil, iar terminalele infasurarilor pentru filamente sunt din conductorul utilizat la bobinare, izolate cu varnis. Asadar, dupa identificarea primarului, el se va alimenta intre terminalele pentru care s-a masurat rezistenta cea mai mare. Se identifica apoi in ordine prin masurarea tensiunilor la borne prizele succesive ale primarului, tensiunea secundara inalta, eventual si pe prizele intermediare, precum si tensiunile de filament. Pentru infasurarea de inalta tensiune se ia drept baza de masurare priza mediana - in cazul cand exista. Recomandabil ar fi ca toate suporturile metalice cu scopuri diferite sa fie inlaturate si eventual fixate separat pe sasiul amplificatorului. In orice caz, suportul pentru fixarea condensatoarelor filtrului, este o importanta sursa de brum, el fiind in fapt o asa-zisa spira in scurt prin care pot circula curenti alternativi de mare amperaj - 15... 25 A in functie de puterea constructiva a transformatorului. Editat Decembrie 5, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Citat: In orice caz, suportul pentru fixarea condensatoarelor filtrului, este o importanta sursa de brum, el fiind in fapt o asa-zisa spira in scurt prin care pot circula curenti alternativi de mare amperaj - 15... 25 A in functie de puterea constructiva a transformatorului. Si cum a functionat traful acela ani de zile cu o spira in scurt? Link spre comentariu
giongiu Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 A functinat bine mersi. Bine ca inginerii ce-au proiectat respectiva sursa n-au auzit de ilustrul nostru coleg, ca se lasau de meserie. Si-ar fi fost mare pacat.... 1 Link spre comentariu
daniel_88 Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 (editat) Efectul de spira in scurt afecteaza la trafurile de putere, peste 1 kW. Nu vreau sa fiu rautacios, nu sunt vechi pe forum, aproape un an, si inca se repeta pe topicul asta aceeasi intrebare despre legaturile trafurilor, cred ca nimeni nu citeste in urma raspunsurile la aceste intrebari care se refera la acelasi lucru dar puse sub diferite forme. Scuze de offtopic, se poate sterge fara regrete. Stima pt toti colegii de Elforum. Editat Decembrie 5, 2015 de daniel_88 1 Link spre comentariu
vergil Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Sa citesti 390 de posturi ..... îti vine sa te lasi de proiectul propriu zis . Le citesti ca sa ce ???? Teoria asta .......... Link spre comentariu
daniel_88 Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Pa tocmai de aceea s-a ajuns la numarul asta de posturi...ce-i drept, nici eu nu stau sa citesc atatea pagini, de obicei daca ma intereseaza un subiect il caut cu google, dupa care adaug "elforum"...este mai sigur decat sa caut cu motorul de cautare al forumului. Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 (editat) Spira in scurtcircuit afecteaza orice transformator . Chiar si pe cele de RF, din mixere de receptie , unde sant valori de microwati . La cele de retea , dupa cum e titlul topicului , se poate afla usor , prin " proba practica " . Chiar si la transformatoare de 1W ... in fine ! Mai important ar fi sa se clarifice notiunea ... se pare ca e nevoie . Editat Decembrie 5, 2015 de gauss Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 (editat) ...Si cum a functionat traful acela ani de zile cu o spira in scurt? Ca sa repet si eu o replica a altcuiva - a functionat "bine mersi". Prin acest tip de spira in scurt, trece intr-adevar un curent important de ordinul celui mentionat de mine, insa la "bornele sale", adica la capetele suruburilor de strangere exista tensiuni induse foarte mici - de ordimul milivotilor, sau chiar fractiunilor de milivolt. Ca atare, efectul termic este neglijabil, iar ponderea pierderilor in acest tip de spire in scurt la fel, chiar daca luam drept termen de comparatie pierderile totale in miezul transformatorului propriu-zis. Sunt sigur ca foarte multi dintre cititorii acestui topic, nici nu au avut ideie pana acum, ca un intaritor de jug de transformator, montat pe latura lunga a unui transformator de tipul EI, este o spira in scurt, daca suruburile de strangere nu sunt total izolate fata de miez si fata de intaritorul propriu-zis. Probabil ca daca rasfoiiesti topicul inapoi, vei da si peste poze de transformatoare, aflate in aceasta situatie si care poate au fost puse acolo tocmai spre ilustrarea cazului "asa da!". Intr-o alta ordine de idei, impresia ca o spira in scurt este ceva foarte - foarte rau, este falsa. Exista foarte multe dispozitive electromagnetice, unde aceste spire in scurt se monteaza cu buna stiinta. Cine demonteaza un contactor electromagnetic clasic, va gasi acolo cate o spira in scurt montata pe fiecare dintre cele doua piese care formeaza jugul electromagnetic. Acele spire nu duc la pierderi suplimentare prea mari in miez, dar au "darul" de a suprima vibratiile mecanice. Colegul flomar60, are o serie de experiente personale (ilustrate) foarte sugestive in legatura cu acest subiect. Nu stiu daca doreste sa le impartaseasca si doritorilor de pe acest topic mamut, dar pentru cei care nu cred, am adaugat aici (pe raspunderea mea) o legatura catre un topic dedicat acestor tipuri de spire in scurt. Verifica pozele de la aceasta adresa si vei fi uimit cum printr-o simpla tabla de otel, pe post de intaritor de jug montata intr-un anumit mod pe un transformator cu o putere destul de apropiata cu cel de fata, pot trece 22 A. Apoi, daca te gandesti bine, poate gasesti si printre constructiile tale, un transformator unde intaritoarele de juguri sunt montate similar. Asa cum a functionat acel transformator, tot astfel a functionat si cel de fata http://www.tehnium-azi.ro/topic/5956-spira-in-scurtcircuit-la-un-miez-magnetic-ei-studiu-practic/?p=62371 Editat Decembrie 5, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
flomar60 Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Mi s-a parut ca nu exista interes pt. astfel de teste, aici , pe Elforum....poate am gresit... Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 Energia oamenilor se consuma la surse in comutatie, vezi limitarea de curent la SG3525. Trafurile cu tole trec usor in uitare. Dar as vrea sa identificati marimile din traful cu suport de condensator cu ce spune un domn intro documentatie de pe net: Link spre comentariu
iop95 Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 "Spira in scurt" in cazul jugului, are ca flux magnetic, o parte (mica) din fluxul util si o buna parte din fluxul de scapari. Nu este acelasi lucru ca o spira de bobina in scurt sau ca cele folosite in contactoare, spire prin care trece fluxul util. Un jug de otel "participa" la formarea miezului magnetic dar datorita masivitatii (fata de tole) are o componenta importanta de pierderi prin curenti turbionari. Tensiunea indusa in jug si masurata la capate cred ca e totusi de ordinul a sute de mV. Ecuatiile si mai ales textul de mai sus sunt binevenite pentru a "vedea" care-s fluxurile respectiv suprafetele/curbele in care se induc tensiunile respective. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2015 Partajează Postat Decembrie 5, 2015 (editat) Fluxul de scapari, se scade din fluxul activ, iar la valoarea infima pe care o are nu va putea produce niciodata fenomene de o asemenea intensitate. In realitate pentru transformatoare, este relevanta relatia 1.6.15 din documentul lui miticamy. Functia speciala rot dinaintea vectorului camp electric (E) indica faptul ca inductia electromagnetica are loc dupa toate cele trei axe ale spatiului fizic tridimensional. In cazul bobinei de pe miezul central, inductia are loc dupa relatia clasica E=-∂B/∂t (scuze, dar nu am caractere pentru exprimarea vectorilor) si indica faptul ca inductia are loc in mod preferential dupa o singura axa, care este tocmai axa coloanei centrale a miezulu. La acest tip de miez, exista insa anumite "turbulente" de flux electromagnetic tocmai pe portiunea de jug, care se suprapune peste toate cele trei coloane ale miezului de tipul EI (sau miez in "manta") adica portiunea mai lunga a jugului de inchidere a fluxului. Tocmai datorita acestor "turbulente" de flux, au loc fenomene de inducere a unor campuri electrice pe toate cele trei directii ale spatiului tridimensional. De fapt (datorita simetriei) fluctuatiile au loc cu preponderenta dupa doua directii - una paralela cu axa principala a E-ului, iar cealalta perpendiculara pe aceasta. Fenomenul este caracteristic numai acestui tip de miez. Deci la miezurile in "coloane" UI si cele echivalente, nu se intalneste un astfel de fenomen. Editat Decembrie 5, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
Baditza Vasy Postat Decembrie 7, 2015 Partajează Postat Decembrie 7, 2015 Multumesc, o sa incerc cum m-ati sfatuit si va spun rezulatatele. Am facut legaturile ca in imaginile de mai jos si am obtinut valorile inscriptionate pe poze. Multumesc pentru sfaturi. Link spre comentariu
vergil Postat Decembrie 8, 2015 Partajează Postat Decembrie 8, 2015 (editat) Ceva nu se leaga . Firele acelea nu sant unite , nu trebuie sa fie unite . Personal credca traful respectiv este asemanator cu cel din atasament . Poate gresesc , sa ma corecteze cineva . Primarul nu are legatura cu secundarul . Pentru primar trebuie sa fie 5 fire care au continuitate intre ele , firele leganduse la un selector tensiune retea . pentru secundar trebuie sa fie 3 fire care au continuitate intre ele Filamentul cele groase . Editat Decembrie 8, 2015 de vergil Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum