iop95 Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 DIN CATE STIU EU FREGVENTA RETELEI ESTE UNDEVA INTRE 50 SI 60 HZ Da?! De sarbatori in loc de artificii... Link spre comentariu
validae Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Poate 60Hz pe la americani.....la noi valoarea standard e de 50 Hz. Link spre comentariu
flomar60 Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Scăderea la 47Hz indică o avarie gravă în sistem - consum mai mare decât posibilitățile sistemului - și se trece la deconectări / insularizări . În ultimii ani nu știu să fi fost cazul. Pateam asa ceva inainte de revolutie , cand sistemul de irigatii la care executam operatiile de intretinere / reparatii pe parte electrica- lucram la PRAM- era incarcat la mai mult de 70% capacitate...rezista totul pana la 47,5Hz...cum scadea o zecime , doua sub aceasta valoare se deconectau automat liniile de 20 KV care alimentau statiile de irigatii...se lasa cu explozii de conducte ingropate din cauza multiplelor lovituri de berbec...eh,vremuri.... 1 Link spre comentariu
TESSLA Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Frecventmetrul meu cu lamele vibrante indica aproximativ 49,5 Hz. Revenind, am mai spus, acea constanta depinde (in afara de frecventa retelei) de calitatea miezului. Formula care furnizeaza acea constanta este valabila pentru miezuri E+I standard . Daca miezul are fereastra marita sau are alta forma care permite bobinarea cu sarma mai groasa, atunci acea formula nu se mai aplica. Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Daca miezul are fereastra marita sau are alta forma care permite bobinarea cu sarma mai groasa, atunci acea formula nu se mai aplica. ???? Ce formula ar trebui sa aplicam in acel caz? Link spre comentariu
TESSLA Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 La intrebarea asta nu stiu sa va raspund. Ar trebui intrebati cei de la firma Petra Toroid din Iasi, despre cum isi calculeaza ei transformatoarele toroidale. Link spre comentariu
Marian Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Presupun ca Tessla se refera la faptul ca la miezurile toroidale de calitate mai buna, in formula prezentata de Dl Flomar se poate alege o inductie ceva mai mare decat la miezurile standard E+I, adica se poate merge pe 45/S, sau poate chiar 40/S ( desi eu n-as face asta ). Link spre comentariu
TESSLA Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Chiar daca am lua o valoare mai mare pentru inductia maxima admisa in miez tot nu cred ca s-ar ajunge la constante asa mici...bine, ma refer la valori rezonabile ale inductiei. Adica am gasit trafuri bobinate si cu 35 sau 37 supra S. Si daca e sa ma intorc si pe partea ailalta, numai trafurile toroidale au tole de calitate? Alea E+I nu pot sa aiba tole la fel de bune ca cele toroidale? De ce se iau constante mai mici doar la toroidale? Cred ca e implicata si geometria miezului. Link spre comentariu
daniel_88 Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Rar spre niciodata peste 50 Hz . Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Formula este aceeasi fie ca o folosesti la trafuri clasice fie ca o folosesti in comutatie. Inductia e alta in cazul scaderii " constantei " de la numarator. Pentru miezurile de calitate se poate mari inductia. Uzual se merge pe 1 Tesla dar ce se intampla daca marim inductia? Acest parametru il gasim in formula la numitor. Dar care ar fi reversul medaliei daca marim nejustificat inductia? Sau ce s-ar intampla cu numarul de spire daca sectiune ar tinde la zero? Nu ar creste la infinit? Sa fi incepator si sa ceri ajutor este ok. Sa fi moderator si sa sustii enormitati nu stiu cum este. Si eu sunt incepator si amator. Spor, Mircea. Link spre comentariu
TESSLA Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Dar de ce se alege o valoare mai mare a inductiei doar pentru trafurile toroidale sau pentru cele in coloane? Doar alea au dreptul la miezuri de calitate? La cele E+I nu avem voie sa utilizam tole bune? Daca nu ma inseala memoria, traful de retea din tv-ul a/n Sport este bobinat folosind 32 sau 35 supra S. Ma indoiesc ca romanii au pus niste tole excelente in traful ala. Inductia ar fi trebuit sa fie 1,3 -1,4 T. Am uitat sa mentionez, traful este de tip C+C. Poate ma lamureste si pe mine cineva de ce se aleg inductii mai mari doar la trafurile mai "exotice" iar la cele E+I se iau inductii mai mici. Excludem trafurile recente facute de chinezi, vorbim despre trafuri care nu iau foc in gol. Poate ma lamuresti chiar dumneata, daca poti si stii. Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Sunt solutii constructive cum ar fi R-core toroidal sau c+c care diminueaza curentii turbionari Foucault . Toroidalul este de fapt un melc de platbanda rigidizat intr-o rasina. Mai nou se vorbeste despre aranjatea graunciorilor cristalini intr-un camp magnetic la solidificare. Nu sunt eu in masura sa dau un raspuns dar cum aruncatul cu parerea este sport national la romani ma bag si eu in seama. Spor. Mircea. Poate nu ar trebui sa ne impotrivim atat de tare celor care cred ca 50 este frecventa. Nu cred ca are rost. Link spre comentariu
TESSLA Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 Pai asta zic si eu, ca valoarea care se alege pentru inductie nu depinde doar de calitatea materialului, depinde si de geometria aleasa pentru miez. Acea aranjare se numeste anizotropie indusa, daca nu gresesc. Si atata vreme cat alegerea lui Bm in formula respectiva are legatura si cu forma miezului, mie mie se pare ca nu mai avem o singura formula. Link spre comentariu
kotezzyno Postat Iunie 10, 2015 Partajează Postat Iunie 10, 2015 formula descoperire spire volt la toroidale o puteti folosi pe asta 42 / S = Sp x V = iar .. sa aflam cm2 la un astfel de traf se face in felul urmator: luam circunferinta exterior exp: 15 interior exp: 5 si facem asa 15 - 5 = 10 apoi 10 x 7 = 70 apoi 70 / 2 = 35.2 cm2 sper ca am fost de folos, sau poate am inteles gresit si m-am bagat aiurea in vorba scuze daca am facut-o. Link spre comentariu
Marian Postat Iunie 11, 2015 Partajează Postat Iunie 11, 2015 TESSLA, un transformator de retea face fix acelasi lucru indiferent de geometrie, adica are un miez magnetic care intermediaza transferul de energie intre infasurari, formula n-are cum sa fie diferita doar pentru ca geometria este diferita, si aici subscriu la parerea D-lui Crisan, este o enormitate sa fii moderator si sa sustii asta... Zau daca pricep ce se intampla, repetam aceleasi prostii demontate si in trecut, n-as vrea sa ma aduceti in punctul in care sa inchid topicul dar spre asta se merge pentru ca m-am saturat sa vad atata lene de a citi chiar pe topicul asta, totul este discutat si rediscutat si rasdiscutat! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum