Mircea Crisan Postat Mai 27, 2015 Partajează Postat Mai 27, 2015 Daca vrei sa faci incarcator de acumulatori nu baga condesator de filtraj. De ce se incarca mai bine in cc pulsatoriu pot sa-ti explic dar nu cred ca are rost. Calculeaza traful sa scoata 15Vac in secundar pune o punte teapana si un mic condesator de 470nF. Daca vei scade din 15V caderile de tensiune pe diodele din secundar vei obtine 14,4V exact cat incarca un alternator. Iti mai trebuie o rezistenta de limitare a curentului de incarcare. Rezistenta de limitare o poti confectiona din mai multe rezistente ceramice de 5 w conectate in paralel si eventual racite. Valoarea ei o poti calcula simplu avand in vedere ca la un acumulator nu trebuie sa depasesti 10%- 15% din curentul nominal al acumulatorului. Sunt curios daca vei realiza ceva. Sfatul meu este sa te duci la un magazin si sa cumperi unul. Spor, Mircea. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 27, 2015 Partajează Postat Mai 27, 2015 De cand o punte redresoare opreste doar 0,6V? De cand Vv=Vrms? Link spre comentariu
Mircea Crisan Postat Mai 27, 2015 Partajează Postat Mai 27, 2015 Stai linistit ca nu e farmacie. Sunt convins ca nu va obtine 15 Vca in cap in secundar. Basca ca tensiunea din primar e varza. Sa inteleg ca te-ai bagat in seama? Link spre comentariu
Marian Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Am intervenit pentru a atrage atentia asupra unor informatii incorecte-ale Dvs! Redresarea in punte presupune 4 diode, cate 2 conduc simultan la fiecare semialternanta, pe redresarea in punte pica asadar minim 1,2V si in functie de curentul de sarcina putand ajunge pana la 2V. Apoi cu 15Vca varful este pe la 21,2V, din el scadem ce pica pe redresare, sa zicem chiar 2V si totusi raman 19,2Vv la care se va ajunge negresit datorita acumulatorului, ori 19V tensiune de incarcare pentru un acumulator de 12V e mult prea mult. Sunt de acord ca nu-i necesara filtrarea pentru un redresor de acumulator, dar sunt total impotriva folosirii unui secundar de 15Vca, testati Dvs insiva si va veti convinge. Asadar haidem sa ne asumam erorile si nu sa recurgem la acuzatii de bagare in seama la adresa altora, e nedemn. Link spre comentariu
validae Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Pentru un redresor simplu, mai mult de 12Vc.a. nu trebuie să avem în secundarul transformatorului. Asta fiindcă acumulatorul ,,filtrează,, tensiunea eficace de 12V aducând-o la finalul încărcării până la valoarea sa de vârf, respectiv 12 x 1,41 = 16,92 V. Chiar scăzând căderea de tensiune pe două diode (circa 1,4-1,5V) tot rămân peste 15V tensiune de vârf.Mulți ignoră faptul că cei 12Vc.a. măsurați de voltmetru la ieșirea secundarului nu sunt o tensiune egală cu 12Vc.c. ci o tensiune eficace (o tensiune medie care are același efect termic asupra unei rezistențe ca și o tensiune continuă de 12V). Dar valoarea tensiunii de vârf contează în cazul acumulatoarelor.... Ideal ar fi ca primarul transformatorului să aibă prevăzute câteva prize de reglaj, pentru a se obține un reglaj în trepte mici a tensiunii secundare.Se poate astfel regla curentul inițial de încărcare prin comutarea prizelor de reglaj din primar, e mai ușor fiindcă se lucrează cu curenți mici. În lipsa prizelor de reglaj, nu depășiți 12Vc.a. la ieșirea secundarului transformatorului....altfel bateria va ,,fierbe,, foarte rapid și va trebui fie supravegheată cu atenție pe durata încărcării, fie înseriată cu redresorul o rezistență de limitare a curentului dimensionată în funcție de capacitatea acumulatorului. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Redresarea este mult mai complicata decat simpla scadere a unor tensiuni care cad pe diferitele elemente participative. La redresare, avem un caz complex de calcul nearmonic. Adica - cu alte cuvinte - tensiunea efectiva dupa redresare, va avea o valoare diferita fata de tensiunea efectiva de la bornele transformatorului, avand in vedere ca prin redresare se inlatura jumatatea negativa a sinusoidei. Apoi, noua tensiune rezultata fiind nesinusoidala, trebuie tinut cont inclusiv de pierderile de putere in regim deformant. Astfel, va rezulta un calcul vectorial foarte complicat, iar lucrurile vor fi in majoritatea cazurilor diferite de calculele simple pe care le facem scazand caderile de tensiune pe diferitele elemente ale circuitului, din tensiunea efectiva sinusoidala de la bornele secundarului. Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Desigur, aceste 'formule" sunt empirice dar se verifica in multe cazuri practice; depinde mult de puterea trafului, de variatiile tensiunii de alimentare.. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 ..avand in vedere ca prin redresare se inlatura jumatatea negativa a sinusoidei.. Nu se inlatura nimic, din contra, redresarea in punte valorifica ambele semialternante: La semialternanta pozitiva D1 si D3 conduc, deci 2 caderi de dioda luate din varf, la semialternanta negativa D2 si D4 conduc, iarasi 2 caderi de dioda luate din varf, se poate observa pe simulare o cadere de cca 1,4V din varful livrat sarcinii fata de cel de la sursa de alimentare, adica exact asa cum am zis mai sus. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Dupa redresare, valoarea efectiva a tensiunii va coexista cu o componenta medie (care este nula in cazul curentului sinusoidal) si va rezulta o noua asanumita componenta alternativa a tensiunii obtinuta vectorial. In cazul redresarii duble sau in punte, aceasta componenta alternativa, este importanta imediat dupa redresare, insa se diminueaza dupa filtrarea introdusa de condensator. In atasament se pot vedea diferentele intre redresarea fara filtraj si cea cu filtraj. Relativ la care dintre ele, sunt valabile metodele "empirice"?! O imagine despre cum decurge calculul in acest caz, isi pot face cei interesati din articolul subsemnatului Calculul parametrilor curentilor și tensiunilor nesinusoidale, pentru dispozitivele ȋn comutație, incercand sa aplice notiunile de acolo, la cazurile redresarii. Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Da, nu se pierde, se transforma! Link spre comentariu
Marian Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Nicolas, complicati lucrurile in mod inutil, v-am dovedit prin simulare ca afirmatia Dvs cum ca se inlatura semialternanta negativa prin redresarea in punte, este de fapt o perla, v-am dovedit prin aceeasi simulare ca ceea ce am zis este real, va pot dovedi si practic ca asa este, daca considerati necesar. Or fi ele formulele implicate de mine, empirice dar se aplica fara erori semnificative. Multi dintre cititorii de acest topic sunt electronisti amatori, si trebuie sa facem informatia usor de inteles pentru ei, cei experimentati oricum nu vor cauta ajutor aici pe topic. Link spre comentariu
kotezzyno Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 (editat) I. "am si eu o intrebare formula asta de exp: 12V x 1.41 = 14.1" 12X1.41=16.42 si nu este o formula, e o banala inmultire si-n orice limba da acelasi rezultat. II. "parca eu stiam ca dupa redresare scade curentul" Acesti 16.42 sunt volti nu amperi. am calculat gresit am pus 1.41 in loc de 1.1 scuze se imparte voltii la0.75 si ai tensiunea dupa redresare si filtrare,daca nu pui condesator tensiunea scade cu caderea pe diode(sper ca m-am exprimat corect) deci am inteles corect cred... 12 / 0.75 = 16 si daca nu pun condensatori 12 - 0.75 x2 diode ar fii bine asa? (14.5) Editat Mai 28, 2015 de kotezzyno Link spre comentariu
Emil 1986 Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 (editat) nu este 12- caderea de tensiune pe diode care le ai.. /0.75 este daca pui condesator Editat Mai 28, 2015 de Emil 1986 Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 @kotezzyno: In postarea #5487, am atasat imaginea in simulare pentru doua cazuri de redresare (cu si fara condensator de filtrare) Folosind datele de acolo, incearca sa faci un calcul "empiric" si compara rezultatele. Componentele efective si cele medii (continue) ale tensiunii nesinusoidale dupa redresor rezulta din cele doua probe. Uite inca o "comparativa", pentru un condensator de 1000 micro in locul celui de 100. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Si unde anume se infirma ceea ce eu am zis? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum