Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[mișa]

Pe o sectiune a miezului de  20cm2 ,cele 550 de spire bobinate cu sirma 0,8mm, posibil sa incapa .Nu sint sigur daca mai au loc si infasurarile secundare.

E vorba de E16...

[UDAR]

Vorbeam de numarul de spire din primar calculat cu formula(nu stiu cit de academica) 50/S.Eu cel putin asa calculez numarul de spire la un traf si culmea e ca imi si iese.Simplu si practic.

Nu comentez aici formula , am demonstrat cu altă ocazie de unde provine deci nu o contest. Dar , din datele prezentate de OP rezultă o lungime medie a spirei de circa 20cm ( 3,2 + 6,25 + 3,2 + 6,25 ) . La 550 spire avem 110m . La 0,35mm diametru avem R = 110m * (0,018Ω*mmp/m ) / 0,096 mmp = 20,6Ω !!! Asta înțelegeam prin neconcordanțe.

[GEO 53 BN]

Miezul este din tola E16 si are sectiunea de 20cmp(3,2cmX6,25cm=20cmp............................................................................................

Ori nu am fost eu atent,ori @IGBT 1971 a postat gresit.

Editat August 3, 2014 de GEO 53 BN

[UDAR]

Eu nu vorbesc de secțiune ci de lungimea spirei ! Coincidența face să fie valori apropiate . Avem un dreptunghi de 3,2cm  x 6,25cm . Aria este 3,2 x 6,25 = 20 cm². perimetrul ( lungimea spirei ) este de 2 x ( 3,2+6,25) = 18,9 cm . Am rotunjit la 20cm pentru că lungimea spirei crește cu fiecare strat.

[zal]

Geometric, lungimea medie a spirei e cam la 2/3 din fereastră, spre exterior, nu la jumătate cum am fi tentaţi să credem.

..............

Legat de secţiunea sîrmei, aşa cum aş scris mai înainte eu aş fi bobinat cu 0,8mm un astfel de miez cu 20cm² suprafaţa secţiunii, ca să-i folosesc corect puterea de care e capabil. Acum, că producătorul a ales varianta pachetului gros din tole mici, e vina lui, nu e corect, un pachet cu secţiunea centrală aproximativ pătrată şi tole cu fereastră mare e întotdeauna mai bun. Am găsit tole E16 cu fereastră mai mare decît cele normale şi cum nu am văzut nici o poză a acelui trafo, pot presupune orice, nu?

..............

Dacă rez primarului e de 6 Ohmi, ohmmetrul nu măsoară corect, sau are bateria descărcată... sau o fi alt diametru de sîrmă în realitate?

Editat August 3, 2014 de zal

[UDAR]

@zal . De acord , în principiu. Neavînd nicio informație asupra ordinii de bobinare ( prima bobină are cea mai mică lungime a spirei ) , am luat o cifră rotundă apropiată.

[mișa]

Cred ca toti suntem de acord ca E16 e o tola mica pentru 20cm2. Totusi, se pare ca asta e situatia. Traful exista si se pare ca a functionat si functioneaza.

[GEO 53 BN]

Da ,intradevar tola E16 are fereastra cam mica.Ideale ar fi tolele E20 sau E25.Asa cum spunea @zal sint tole la care fereastra este mai mare decit la tolele obisnuite,standard,singura problema e ca se gasesc destul de greu.

[mișa]

Sigur ca sunt, dar sunt rare. Oricum, daca discutam de E16, ele au anumite rapoarte ale dimensiunilor. Daca au alte rapoarte, (alta fereastra de exemplu) nu se mai numesc E16, chiar daca lama centrala are 32mm si lateralele au 16mm. Au alt "nume de cod".

Asa arata tolele E, si asta e raportul lor: https://dl.dropboxusercontent.com/u/3712780/Poze%20pe%20forum/TOLEE.pdf ( daca e vorba de E16, atunci in desen U=16mm)

[zal]

Poate ar trebui postate la vedere tabelele, în rubrica asta, cu datele de bază ptr tole şi miezuri tipizate (Mxxx), date ptr sîrmă CuEm, chiar şi ptr cea izolată cu bumbac, la fel grosimi de carton electrotehnic, foiţe izolatoare... etc.

[puriu]

Tolele standard din seria E, numite si "economice", au fereastra astfel dimensionata incat din doua ferestre de tola E sa iasa o tola I. La stantare este folosita toata suprafata tablei, fara deseuri. Tolele "neeconomice" sunt vechi, rare si scumpe. Pentru diametrul sarmei din primarul de 220 V exista formula empirica d[mm] >= 0,035 x S[cmp]. Pentru miezul de 20 cmp ar trebui, deci, cel putin 0,7 mm.

[mișa]

Sigur. 0.7mm e la limita (minim) pentru un transformator de 20cm2 cu tole uzuale destinat sa functioneze timp indelungat la puteri apropiate de cea maxima permisa de miez. S-au facut transformatoare (si se fac) chiar industriale, cu sirma subdimensionata, destinate unei functionari scurte la putere maxima. Astfel puterea medie debitata e 10-20% din puterea maxima. In astfel de situatii se subdimensioneaza frecvent sectiunea sirmei de bobinaj. Nu trebuie sa uitam ca aceste transformatoare sunt bobinate pentru o aplicatie specifica. De asemenea nu trebuie sa uitam ca daca vrem o anumita putere scurt timp, de exemplu 2 secunde, putem subdimensiona grosimea sirmei dar NU putem subdimensiona sectiunea miezului.

Pe noi, ca hobbisti nu ne prea intereseaza ca folosim 1Kg de cupru sau 2Kg de cupru la un transformator. Pe un producator, care produce 10000 de transformatoare lunar, crede-ma ca-l intereseaza. E normal sa incerce sa proiecteze trafurile pentru fiecare aplicatie in parte, unele pentru functionare indelungata la puteri mari, altele cu functionare ocazionala si de scurta durata la puteri mari.

 

Hai sa dau si un exemplu de transformator destinat functionarii intermitente. Perioade scurte la putere maxima si perioade mult mai lungi oprit: transformatorul din ciocanele de lipit vechi, romanesti, cele mai bune si mai fiabile ciocane de lipit construite vreodata pe acest principiu pe Terra. Daca tii "tragaciul" apasat vreo 10 minute ia foc. Clar nu e destinat functionarii in mod continuu...Daca analizam, bobinajul e clar subdimensionat, atit in primar cit si in secundar. Miezul NU, ca nu ar fi functionat. Tot asa, proiectantul a folosit tole mici, in pachet foarte gros, pentru economie de spatiu si pentru a reduce masa ("greutatea").

Daca stai sa calculezi, un traf calculat "corect" pentru acest ciocan de lipit ar avea vreo 3Kg. Hai lucreaza cu el.

Bine, asta e un caz extrem, dar exista multe situatii intermediare.

 

Proiectarea unui transformator nu inseamna numai calcularea lui pentru conditiile de maxima folosinta, ci inseamna calcularea lui pentru situatia ceruta. De aici pot sa apara discutii. Chestia asta - zic eu - e foarte importanta.

 

Domnilor, PROIECTARE nu e echivalent cu CALCULARE. Calcularea o face oricine, chiar si un calculator singur....Proiectarea NU.

[zal]

Alt exemplu ar putea fi trafo din AS2010, 2020, cu cei 6cm2 care nu asigura decît o fracţie din puterea necesară amplifului. Acolo a fost clar o lipsă de tehnologie.

.................

Ar mai putea exista şi motivul supradimensionării miezului faţă de sîrmă, sau a bobinării exagerate de multă faţă de miez, ca metode de reducere a brumului.

[mișa]

Si acolo e, DAR, hai sa vedem. Scopul acelor amplificatoare era sa fie mici. Daca stai sa faci teste si pui amplificatoarele pe care AZI le poti cumpara, rar sau inexistent vei gasi cazul in care un amplificator e in stare sa debiteze puterea maxima timp nelimitat..... Astea sunt vise. Doar putine din cele construite artizanal pot face asta. Nu numai din cauza transformatoarelor. Totul se bazeaza pe o medie determinata practic.

Hai sa nu ne abatem de la titlul topicului ca altii Bine?

[zal]

Dacă industria autohtonă era capabilă la acel moment să producă trafo cu miez C+C plate, de putere mai mare, spaţiul mic ar fi fost folosit mai eficient şi avea de cîştigat calitativ ampliful. Cele similare Philips aveau cu ce.

În general, trafo japoneze asigurau cam 2/3 din puterea declarată a amplifului, mai ales după anii 80, cînd i-a apucat economia. Modalitatea s-a perpetuat pînă azi, excepţie fiind doar la cele scumpe.