cristian_draghiescu Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Cu ce schimbă datele problemei existenţa filtrajului ? Link spre comentariu
flomar60 Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Fara cond. varful de tensiune apare la fiecare 10 milisecunde , cu cond . tensiunea e maxima permanent... Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Argumentaţi, nu vă limitaţi doar la afirmaţii.Eu am pus la dispoziţie un material destul declar; l-aţi analizat ? Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Pai condensatorul tine potentialul constant la valoarea de virf a alternantei. Datorita lui, dioda e mai "stresata" pe tensiune inversa. Serios, urmareste logic desenul meu. Chiar asa se intimpla. Nu urmaresc sa te contrazic ci dimpotriva, sa corectez o eventuala gresala in a privi problemele care apar atunci cind pui condensator de filtraj. Situatia e total diferita. Chiar nu incerc in nici un mod sa te atac. Sigur, materialul care l-ai pus la dispozitie presupun ca l-am studiat cu totii, dar nu e cel utilizat in mod curent, in electronica, acolo unde ai condensatori de filtraj. Nimeni nu a mai studiat problema pentru ca nu merita studiata. La ora actuala orice nenorocita de dioda redresoare suporta tensiuni inverse foarte mari asa ca nimeni nu si-a mai batut capul cu calcule. Totusi, cine doreste sa cunoasca fenomenul, e bine sa stie ca e o diferenta mare intre redresoarele cu condensator de filtraj si cele fara. Diferenta e atit din punct de vedere al tensiunii inverse pe diode cit si din punctul de vedere al virfurilor de curent care trec tot prin diode.... Link spre comentariu
UDAR Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Tensiunea inversă maximă instantanee e aceeași cu sau fără condensator de filtraj respectiv 2 x U2, unde U2 este amplitudinea tensiunii pe o jumătate de secundar (neglijând căderea de tensiune pe diode ) . Variația tensiunii în timp la bornele diodei este însă diferită în cele două cazuri. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Aşa este, domnule UDAR.În discuţia de faţă nu ne interesează acea variaţieîn timp, ci valoarea instantanee maximă de la bornelediodei aflată în stare blocată. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 31, 2014 Partajează Postat Iulie 31, 2014 Da, deci la dublul tensiunii de virf. In cazul asta si fara condensator. (numai la monoalternanta conteaza condensatorul...am gresit prin "nefolosinta" ) Hai concret. Daca avem 2 infasurari de 10 Vef AC, la ce tensiune inversa sunt expuse diodele? Eu sustin ca la 28.2V considerind ideale diodele. E cineva de alta parere? Link spre comentariu
franzm Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Daca adaugam variatiile retelei, ajungem in cele din urma la acel factor 3 (sau 3,5 pentru siguranta). Link spre comentariu
zal Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Atîta zbatere ptr diode? Mă întreb cîte pagini se pot umple cu dimensionarea condensatorilor unui alimentator? ............. P.S. Trafo de mai înainte ilustrează bine ceea ce susţin privitor la aceste miezuri. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Eu consider întreaga discuţie deosebit de utilă,şi nu numai pentru cei începători.Iată un exemplu concret:Cineva doreşte construirea unui redresor de putere(nu contează destinaţia acestuia) şi dispune în acestscop de un transformator (generos dimensionat) cu prizămediană şi care oferă în secundar 2x40 V.Respectivul mai deţine diode tip RA120 (recuperate, avândUinv max = 100 V şi Imed redresat = 20 A, conform foii decatalog).Aparent este o perspectivă convenabilă utilizarea acestorcomponente (mai ales din punctul de vedere al curentuluiredresat, tensiunea la rândul ei nepărând să ridice vreoproblemă deosebită)."Surpriza" neplăcută apare în momentul punerii sub tensiunea montajului, cel în cauză neputându-şi explica corect de ce"s-au prăjit" atât de uşor nişte componente (şi care la primavedere i s-au părut perfect potrivite scopului său).Nu degeaba constructorul a introdus acest parametru (Uinv max)extrem de important în foaia de catalog; din păcate (fie datoritănecunoaşterii acestor aspecte, fie din obişnuinţa de a le omitecu bună-ştiinţă) sunt încredinţat că există şi acest gen de montaje,considerate (cu totul şi cu totul eronat) ca fiind "solide" sau "supradimensionate", ele de fapt funcţionând aproape la limită. Link spre comentariu
mișa Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Daca adaugam variatiile retelei, ajungem in cele din urma la acel factor 3 (sau 3,5 pentru siguranta). Evident ca niciodata nu vom dimensiona la fix! Dupa parerea mea o dimensionare corecta ar trebui facuta cu factor mult mai mare. Eu cred ca acea valoare de 3U din tabelul pus de @vera se refera la tensiunea inversa pe diode comparativ cu tensiunea alternativa efectiva a unei infasurari. Iese 2Uef X radical din 2, deci aproximativ ori trei. In exemplul dat de mine, daca am 2 infasurari de 10VefAC, diodele sunt supuse la 28.2V, deci la aproximativ 10X3. Pentru un electrician e foarte clar: daca masoara cu aparatul de masura pe o infasurare 10V, diodele trebuie sa reziste la 30V. In definitiv tabelele la asta folosesc, te scutesc de calcule. Daca scria acolo 2Uef radical din 2, multi nu intelegeau nimic sau nu retineau. De asemenea daca scria 2Xtensiunea de virf, iar nu era bine pentru ca tensiunea de virf nu o poti masura cu un aparat de masura uzual. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 (editat) Misa, tocmai de la valorile din acel tabel a pornittoată dezbaterea ulterioară (pe care de altfel o considerfoarte instructivă); dar postarea propriu-zisă a acestuianu-mi aparţine.Cred că tabelul este destinat electricienilor (care nu aude ce să-şi bată capul cu socoteli exacte), valoarea deacolo oferind (aşa cum bine ai sugerat) un mic coeficientde siguranţă.Mă bucur că s-au lămurit unele aspecte mai puţin cunoscute(şi totuşi extrem de rar vehiculate pe forum) sau chiarinterpretate complet eronat.Referitor la această schemă de redresare bialternanţă (cupriză mediană) cred că merită (re)amintite şi cele douămari avantaje (pe lângă dezavantajele expuse deja) ale lor:- posibilitatea montării diodelor pe un radiator comun,fără a mai fi nevoie de izolarea electrică a capsulelor(deci o răcire mai eficientă).- fiecare diodă suportă jumătate din curentul de sarcină(de exemplu: teoretic, cu două diode de 1 A se poateobţine un curent redresat de 2 A). Editat August 1, 2014 de cristian_draghiescu Link spre comentariu
gica70 Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 "- posibilitatea montării diodelor pe un radiator comun,fără a mai fi nevoie de izolarea electrică a capsulelor(deci o răcire mai eficientă)." Trebuie avut grija ca diodele sa fie "imperecheate", adica sa fie ambele cu anodul la masa sau catodul; referirea o fac la cele de tip auto. Link spre comentariu
mișa Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 ... dar postarea propriu-zisă a acestuianu-mi aparţine. Am observat si am corectat. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat August 1, 2014 Partajează Postat August 1, 2014 Este foarte adevărat, dar referirea nu trebuie făcută exclusiv lacele de tip auto (capsula RAG); este valabilă şi pentru capsuleleDO 4, DO 5, F62 m, TU, etc. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum