Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[TESSLA]

Pai daca respecti numarul de spire per volt, care in cazul de fata vor fi multe din cauza ca sectiunea e mica, nu vad de ce nu s-ar putea. Va trebui sarma mai multa si vor fi niste pierderi....dar teoretic e posibil. Si eu am fost sceptic la inceput...dar se pare ca atat vreme cat ai un nr de spire per volt astfel incat miezul sa nu se satureze in gol, poti obtine orice putere daca sarma si spatiul de bobinare permit. Sa nu uitam ca energia se transfera prin aer de la primar la secundar.

[zal]

Şi asta e o exprimare nefericită, energia se transmite prin miezul feromagnetic care ghidează cîmpul elmg de la primar la secundar, altfel s-ar pierde în spaţiu. Experimentul simplu cu spira în aer şi busola e edificator, încă de acum vreo trei secole. Legat de asta, fiecare trafo are la punerea sub tensiune a primarului un moment mai scurt sau mai lung de ''bîlbîială'' pînă se stabileşte sensul cîmpului elmg prin miez, la trafo mari poate dura cîteva secunde.

...........

E neeconomic, fiecare material are o plajă în care se foloseşte, o dată depăşite limitele nu e rentabil. Au mai fost experienţe cu trafo fără miez şi au rezultat nişte mingii de sîrmă imense, plus bobinarea specială, care să ghideze cîmpul elmg.

Dacă chiar vrem economie oarecare, folosim miezuri cu mult nichel în compoziţie, trafo ies mici şi au avantajul că nu ruginesc.

Editat Iulie 20, 2014 de zal

[Vizitator]

Deci daca avem un U+U special, cu toate laturile egale in final si bobinam pe toate cele 4 laturi 4 ansambluri primar/secundar identice sectiunea va fi de 4 ori mai mare.

 

2) ce ai subliniat aici e o greseala impardonabila pt un profesor. Ar insemna ca un traf ideal nu poate transfera putere in secundar!!!

Editat Iulie 20, 2014 de Vizitator

[klaxxon]

După raționamentul dvs. zal, dacă avem un tor (un fel de C+C) pe care bobinăm într-o parte primarul, și în partea diametral opusă secundarul, rezultă că secțiunea torului cam cît este?

[zal]

În acest caz particular (trafo separator/izolator) secţiunea e doar aceea pe care se află primarul.

Eu vorbeam de cazul cînd primarul e împărţit egal pe cele două coloane egale (există şi miezuri inegale, ies din discutie, se folosesc în cazuri speciale - stabilizatoare ferorezonante de exemplu).

[Marian]

Eu cred ca prostia asta de ideie "S^2" nu va disparea prea curand indiferent de eforturile noastre de a demonstra ca este eronata, nu poate disparea atata vreme cat "Toma necredinciosii" asa cum este @Zal vor propaga in continuare idei gresite, refuzand pur si simplu sa accepte orice idei care le-ar contrazice convingerile, si orice efort de a-l convinge ca se inseala este condamnat din start esecului devreme ce el nu este interesat de realitate ci de promovarea si impunerea convingerilor proprii. Imi cer scuze daca par dur dar este realitatea asa cum o vad eu, si din pacate nu doar @Zal se afla in aceasta situatie, poate cu generatiile ce vor veni dupa noi, mentalitati atat de depasite vor disparea incetul cu incetul. Cred ca singura solutie de a pune capat acestei dispute este ca @Dr.L sa ii puna capat fortat, sterse si interzise orice postari pe aceasta tema care e clar ca nu poate ajunge la un consens si uite asa zeci si zeci de pagini de maculatura se tot posteaza, si amatorii sunt complet confuzi si habar n-au ce sa creada...

[zal]

În regulă, eu lucrez doar cu materialul clientului şi de obicei îmi fac bine temele. Iată ataşat un tabel oarecare cu miezuri C+C, dimensiuni şi puterea recomandată de firma producătoare, chiar în configuraţie de 2C+2C similară unui miez E+I. Cu roşu aveţi calculul puterii clasic, cu ambele secţiuni adunate, sper să fie lămuritor. Atenţie, se scade ca la toate miezurile izolaţia dintre tole (oxid, vopsea, folie, lac, etc), maxim 10% din secţiune.

Dacă nu, am să mă screm să fac demonstraţia cu celebrul traf de Temp 6, acel TC200.

Editat Iulie 20, 2014 de zal

[klaxxon]

zal, ați construit vreodată un traf de sudare cu miez pe 2 coloane alimentat la 220V?

Bobinajele, atît primarul cît și secundarul, se dispun jumătate pe o coloană și cealaltă jumătate pe cealaltă coloană. Motivul este intuitiv.

 

Uneori am impresia că nu postați dvs., ci altcineva. Mai are cineva acces la PC?

 

Întrebare adresată lui vera: despre ce lucrare e vorba în trimiterile dvs. din postarea de aici?

 

RE: Ok, am găsit!

Editat Iulie 20, 2014 de klaxxon

[UDAR]

Am vrut să nu mai intervin dar postarea lui @zal îmi ridică mingea la fileu . Din tabelul ăla nu rezultă că secțiunea se dublează pe undeva ( e clar C x F și se ține cont de izolație). Rezultă doar că formula P = S²nu e adevărată în acest caz ! 

 

PS Observați , vă rog , cât de mare e fereastra ( G x E ) în raport cu secțiunea față de un E + I la același profil ( la un E cu limba centrală de 20 , ca să aibă aceeași secțiune cu poziția 4 din tabel ,  fereastra e doar de 3 cm2 , aici e de 12cm2.  

PPS de obicei acest tip de tole , datorită orientării mai bune a granulelor , au inducția maximă mai mare  deci număr mai mic de spire/volt la aceeași secțiune.

[zal]

Am impresia că numai cu ceva gif-uri animate pot să mă fac înţeles. Aş mai încerca analogia cu debitul de apă prin ţevi.

Totuşi, una bucată amplif ce consumă circa 120VA din reţea e dotat cu un trafo C+C avînd secţiunea miezului 2x3cm, evident bobinat pe ambele coloane simetric, fazat, etc, tot tacîmul. Secundarul poate debita 20+20Vca la 3A. Am reparat destule din astea prin anii 90 şi le ştiu foarte bine.

..........

Sînt destule tipuri de materiale folosite la astfel de miezuri, majoritatea sînt aceeaşi tablă chioară ca la E+I.

Editat Iulie 20, 2014 de zal

[UDAR]

..........

Sînt destule tipuri de materiale folosite la astfel de miezuri, majoritatea sînt aceeaşi tablă chioară ca la E+I.

Chiar dacă ar fi aceeași tablă - deși de obicei nu e - particularitatea laminării în lungul liniilor de flux ( la miezul C+C, toroidal , ce-o mai fi ) față de E + I unde nu se poate respecta regula , le conferă calitate superioară . Nu știu mai multe amănunte , nu sunt metalurg , se găsesc explicații pe net.

[vera]

MITICAMY ce am subliniat, este din Tratatul de Masini Electrice.KLAXXON ai toate datele la pag. 332.Baieti, omul cat traieste invata si tot asa ramane.Eu propun sa fim mai intelegatori cu noi si cu ceilalti. Vom avea mai mult de castigat.

[klaxxon]

Mulțumesc vera, și da, aveți dreptate, e bine să fim mai toleranți, dar vedeți că astfel de oameni pot genera

confuzie în rîndul începătorilor.

 

De aceea am sugerat mereu să se citească lucrări avizate de instituții abilitate,

și să nu se ia de bune toate informațiile de pe forumuri. Multe dintre ele sînt corecte, dar altele sînt greșite.

 

Tinerii de azi învață mai mult de pe forumuri decît din cărți, și ăsta este un lucru greșit.

 

Ne-am pierdut abilitatea de a afla informații din cărți, ne repezim imediat pe internet, iar rezultatul este dezastruos.

[TESSLA]

Legat de diferentele dintre tipurile de miez, am sa dau o formula, pe care aproape toti o stim: nr.spire per volt = 10000 / (4,44 * f * Bm * S), unde f este frecveenta la care functioneaza traful, Bm inductia maxima considerate iar s este sectiunea miezului. Daca o sa consideram frecventa de 50 Hz, iar Bm il "plimbam" in intervalul 0,7 T - 1,6 T, o sa  obtinem la numaratorul fractiei constante intre aproximativ 64 si 28. Vedeti si dumneavoastra ce dispersie mare are constanta ce intervine in determinarea numarului de spire per volt, functie de materialul tolei. Atat vreme cat nu cunosti cu exactitate proprietatile tolei, calculul nostru nu e decat unul orientativ. Pentru a fi siguri ca nu dam gres, alegem constanta 50 sau 55 ca sa fim "acoperiti" si gata. Desi uneori e posibil sa facem risipa de sarma daca miezul este mai calitativ decat am estimate noi. Fabricantii industriali cunosc bine materialul, iar noi ne miram "ia uite bai...un traf construit cu 38/S".

[klaxxon]

Ar fi bine de precizat din ce lucrare a fost luată formula, adică o referință este întotdeauna utilă.

Eu am văzut-o prin Agenda electricianului, parcă.

 

Și puteți „arunca” un ochi pe-aici:

http://www.timpul.md/articol/nici-calitativ-nici-necalitativ-37861.html

 

De asemenea, corect se spune „atîta vreme” sau „atît timp”, probabil o eroare de tastare.