Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Mircea Crisan]

Asteptam cu nerabdare kilowatul cu 16 cm patrati.

 

Spor la treaba,

 

Mircea.

[flomar60]

Multumesc, ma gasesc in stadiul confectionarii carcaselor, una este aproape gata...

[zal]

Carcase, cîte sînt două? Miezul e cumva C+C, L+L, U+I, etc? În cazul ăsta cei 16cm² ai unei secţiuni devin mult mai mulţi şi 1,024kVA e absolut normal, tot clasicul P=S².

[flomar60]

Hai sa dau putin din casa...carcasele sunt doua , inaltimea sau lungimea unei carcase - luati-o cum vreti - este de...230mm!! , sarma din primar va putea sustine - in regim de lunga durata- un curent de 6A la 2,5A/mm² , mi-am impus un curent de mers in gol de maxim 200mA ...Proiectul este dificil , apar multe probleme pe care nu le intalnesti la constructia unui traf normal pt. ca ultimul secundar a fost gandit ca un autotransformator , in acelasi timp si ridicator si coborator...iar cei 16cm² , sunt de fapt 2x8cm²...de aceea mi-am acordat o marja de timp suficienta, pana pe la jumatatea lui august,ca sa va prezint ralizarea...si gata, nu mai spun nimic pana la final!

[zal]

Evident că nu încăpea sîrma dacă carcasele erau normale. Probabil că miezul e confecţionat manual sau e recuperat din ceva aparatură industrială, miezurile normale nu permit prelungiri. Asta duce automat la ideia greşită că avînd o carcasă oricît de lungă, o putem bobina cu orice fel de sîrmă, aşteptînd rezultate imense. Mă tem că va fi dezamăgitor. Secţiunea fiind atît de mică, doar supra bobinarea îl va salva pe traf de ardere în gol, iar în sarcină...

[Marian]

@Zal tu nu ai citi ultimele cateva pagini de aici? intreb deoarece altfel nu-mi explic, deoarece vii cu supozitii si afirmatii care deja au fost combatute, sa spui ca un traf se arde in gol doar pentruca are sectiunea prea mica, e cel putin amuzant ( ca sa nu mai zic de "iar in sarcina..." ), citeste si tu ce s-a postat aici in ultimele 3-4-5 pagini ( sau cate este necesar ca sa te lamuresti ), aspectele astea deja s-au lamurit si tu nu pari a fi retinut asta.

 

N-are nici un fel de importanta cat de mica este sectiunea, daca se dau suficiente spire per volt traful nu protesteaza, si daca in gol se evita saturatia prin suficiente spire, atunci nu conteaza ce sarcina ii pui, deja s-au stabilit aceste lucruri, citeste si tu inainte sa scrii.

[gica70]

Asa mai patesc unii care citesc cu ochelarii de..cal!

[zal]

Cu sau fără ochelari, aici începe să semene cu rubrica aia cu energie gratis. Ar fi interesant de modificat legile fizicii.

[Marian]

Nu se pune problema modificarii legilor fizicii, ci doar a unei viziuni sa zic asa "limitate" asupra banalului miez de traf de retea, si a ceea ce face el, citeste atent ce s-a postat, s-a demonstrat cu documentatie tehnica si nu cu opinii subiective, citeste si apoi vei intelege.

[flomar60]

@Zal,asteptarile mele de la acest proiect - neverosimile pentru unii- se bazeaza pe mai multe experiente anterioare- e drept , nu de o asemenea anvergura!- la care rezultatele au fost mai mult decat incurajatoare...Indiferent de reusita sau...nereusita - ma refer la parametrii impusi acestei constructii- eu voi posta aici rezultatele acestui proiect spre stiinta tuturor, astfel ca fiecare sa poata alege : sa faca ca mine sau sa nu faca....de injurat voi fi injurat oricum....Scuze de off-topic! Toate bune tuturor!

[Vizitator]

@marian: Daca spui ca s-au lamurit, inseamna ca nu ai citit postarea mea #4982. In plus, pe blogul meu gasesti mai multe exemple practice de dimensionare si calcul la umplerea ferestrei, pentru un transformator cu bobine simetrice dispuse pe doua coloane ale unui miez de tipul UI, sau echivalent.

[Vizitator]

CITAT:

Un mod foarte eficient de a afla adevarul, este de a considera binecunoscuta relatie care da energia stocata in campul magnetic: W=Li²/2=Φi/2. Unde evident L este inductanta bobinei, i - curentul prin aceasta, iar Φ - fluxul magnetic prin miez.

 

Puterea se obtine deci din variatia in timp a energiei inmagazinate in miezul magnetic si este P=W/t. Pe de alta parte, curentul prin bobina, depinde de impedanta acesteia in curent alternativ Z=2πfL.

 

Sa facem un exercitiu: avem 2 carcase, una de E10 si una de E16. Facem la fiecare un perete separator la mijloc. Bobinam pe cea de E10 dupa un calcul ultra verificat un primar de 220V astfel incat sa avem o inductie in miez de jumatate din cea de saturatie. Bobinam apoi secundarul pe cealalta jumatate cu aceeasi sarma/ acelasi nr de spire. Va rezulta inductanta primarului L1.

Luam carcasa de E16 si bobinam pe o jumatate carcasa un nr de spire astfel incat sa obtinem aceeasi inductanta L1, dupa care bobinam secundarul cu aceeasi sarma/ acelasi nr de spire.

Cele 2 trafuri vor debita aceeasi putere pt ca au aceeasi inductanta a primarului, deci acelasi curent de magnetizare?

Pt ca priza, saraca, nu are cum sa stie ca miezurile sant diferite. 

[Vizitator]

@miticamy face niste pure speculatii fara nici o acoperire. In primul rand, de ce trebuie sa pastrezi aceeasi inductie in miez, cand de fapt relatia iti spune ca cel constant trebuie se fie fluxul prin bobina? Intre inductie si produsul ariei miezului prin aria ferestrei, exista o relatie exacta. De aceea presupunand ca vrem sa determinam in miezuri aceeasi inductie B = 1 T, va trebui sa avem aceeasi valoare a produsului celor doua arii in cazul tolelor E10 si E16. Intrucat in mod evident aria ferestrei tolei E10 este mai mica decat la tola E16, vom avea pentru miez o suprafata mai mica la tola E16, fata de E10. Intre cele doua bobine, presupunand ca se folosesc materiale cu caracteristici identice, vom avea relatia w₁²S₁/l_m1=w₂²S₂/l_m2 - provenita din egalitatea inductantelor. In functie de lungimile circuitelor magnetice l_m1 si l_m2 in cele doua cazuri, sa presupunem teoretic ca se pot calcula doua numere de spire w₁ si w₂ (cu w₁<w₂) astfel incat pentru S₁>S₂, sa avem concomitent aceeasi inductanta a bobinelor pentru aceeasi inductie magnetica in miez. Fluxurile corespunzatoare, vor fi Φ₁=BS₁ si Φ₂=BS₂. Deoarece avem S₁>S₂, vom avea Φ₁>Φ₂. In acelasi timp (presupunand bobinele in gol) avem L₁=Φ₁/I₀₁ si L₂=Φ₂/I₀₂. I₀₁ si I₀₂, sunt curentii in gol prin cele doua bobine. In mod evident, doua bobine de inductanta egala L conectate la aceeasi retea avand tensiunea U si frecventa f, determina curenti egali prin cele doua circuite. Am ajuns la o absurditate - si anume ca pentru doi curenti egali si doua fluxuri diferite, se obtin inductante identice. In concluzie, conform teoremei reducerii la absurd, ipoteza de la care am plecat este falsa. Adica, nu exista noua numere de spire w₁<w₂, astfel incat sa existe relatia w₁²S₁/l_m1=w₂²S₂/l_m2. Deci, despre ce vorbim?!

[Vizitator]

Dar cine a vorbit de aceeasi inductie in miez? La miezul E16 inductia poate fi 0,2T. Intrebarea este simpla: 2 miezuri din acelasi material dar cu dimensiuni diferite si avand aceeasi inductanta a primarului(nici unul nu intra in saturatie) vor transfera aceeasi putere max in secundar?

[Vizitator]

Si de ce ma intrebi asa ceva. Eu nu asta am spus. In primul rand, nu pot fi comparati parametrii legati de inductanta primara, decat la functionarea in gol. Apoi, exista multe particularitati de la un transformator la altul, construite pe miezuri diferite. Presupunand ca miezurile au aceiasi permeabilitate magnetica, in final pierderile in miez prin histerezis (care dau puterea extrasa de la retea in gol) depind de masa (volumul) miezului magnetic. Ceea ce am scris eu in postarea #4982, este o explicare a fenomenelor magnetice prin prisma transformarilor energetice intr-o bobina cu miez. Ea se regaseste in cursurile elementare de fizica, de bazele electrotehnicii, precum si in culegerile de probleme cu exemple rezolvate. Acolo trebuiesc cautate explicatiile, iar intrebarile-capcana nu contribuie cu nimic la rezolvarea contradictiei in speta. Altminteri, bunul simt tehnic ne spune clar ca nu se poate ca puterea trasferata sa nu depinda in primul rand de cantitatea (masa) de material electromagnetic si deci indirect de sectiunea miezului.