Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator]

[klaxxon]

Cei care doresc să scrie formule simple sau să scrie cu exponent pot folosi utilitarul Character Map care este înglobat în toate versiunile de Windows.

 

Scrierea mesajului se face cu Notepad înainte de a-l posta pe forum.

 

Start >> All Programs >> Accessories >> System Tools >> Character Map

 

Fontul ales este Arial. Este fontul cel mai complet pentru că el conţine toate caracterele utilizate în Europa, dar nu numai. Este fontul utilizat de majoritatea saiturilor, aşadar nu alegeţi altul.

 

Se alege caracterul dorit şi se apasă butonul Select. Apoi Copy şi Paste în textul nostru.

Backspace şterge ultimul caracter selectat.

 

Exemple:

 

S = 4mm² = π r² = π d² / 4

P = √3 U I cosφ

t= 50°C

CuEm Ø = 0,5mm

R = 330Ω

Conexiune Y∆

φ = 15°

XC =1/ ωC = 1/ 2 π f C

I = 35µA

a ≠ b

c ≤ d

e ≥ f

x ≈ y

r = ρl / s

 

[GEO 53 BN]

Scuze,am postat unde nu trebuie si ce nu trebuie.

Editat Iunie 19, 2014 de GEO 53 BN

[claw]

@Zal ,chiar daca nu pare sarma are 1,3mm(din secundar).

[vera]

Am studiat problema suprasolicitarii transformatoarelor. O suprasolicitare de 200%, poate fi asimilata unui scurtcircuit (cel putin fenomenologic).

Am gasit la transformatoare electrice (are mai multi MB si nu o pot atasa), urmatoarele:

"Ca urmare, considerand o valoare medie orientativa, pierderile si fortele electrodinamice cresc de 400 ori"

Este vorba de cap 5 pe care il gasiti la adresa:

www.et.upt.ro/admin/......./fileC1272902814file4bdef49ede2b2.pdf

Daca presupunem o valoare a pierderilor de 10% (cred ca este o valoare reala), atunci, in scurtcircuit, aceasta ajunge la 4000%-o valoare f. mare. In suprasarcina nu se atinge aceasta valoare. Oricum cresterea, in suprasarcina, este destul de mare. 

PS-vad ca nu apare nimic la adresa respectiva. Tastati "transformator in scurtcircuit" si cautati Transformatorul electric-parametrii si determinari.

Editat Iunie 19, 2014 de vera

[klaxxon]

 

Varianta PDF grayscale [136MB]:

http://www.mediafire.com/?lj6379loiam7lhf

 

O variantă DjVu de 20MB creată cu DjVu Imager [bSF = 2 şi Background quality = 10]:

http://www.mediafire.com/?7qdckuvfhzjvfq3

[validae]

Cititi http://ludens.cl/Electron/Magnet.html la sectiunea Power

Manfred Mornhinweg m-a lămurit definitiv în dilema Putere versus Secțiune   Articolul mai sus citat e un exemplu de știință explicată pe înțelesul oricui !!!

Deși citisem de-a lungul timpului mai multe articole de-ale acestui ilustru inginer, din păcate nu am remarcat și acest articol. Recomand citirea lui de către oricine cunoaște binișor limba engleză, este o adevărată plăcere modul în care autorul explică noțiunile de bază din electrotehnică. Personal am avut mai demult câteva schimburi de idei cu acest domn, privind unele proiecte la care mă gândeam, e genul de om care știe să-ți expice în câteva cuvinte orice lucru.

Pe acestă cale le dau dreptate colegilor UDAR și Marian referitor la postările anterioare. Dacă respecți numărul de spire pe volt, nu poți satura un transformator crescând curentul debitat de acesta, limitările cele mai semnificative sunt cauzate de rezistența conductorului și de supraâncălzire

Editat Iunie 19, 2014 de validae

[Vizitator]

Si ce nu este simplu si pe intelesul tuturor ce am repostat in urma cu 2 pagini si care reia ce am scris acum vreo 2 ani:

 

Inca o data, si am spus-o si la interventiile anterioare, fiti atenti la nuante.Smilex si cu mine nu am afirmat ca nu se ajunge la o anumita sectiune a miezului cand proiectam un traf de o anumita putere, pt ca nu conteaza sectiunea.
Ci puterea nu este intro legatura directa cu sectiunea.Sectiunea da numai pierderile in miez datorita necesarului unui anumit nr de spire cerut de inductia max in miez conform exact formulei de la inceput.Culmea este ca pierderile in miez sant max in gol.Asa ca noi am spus ca putem cere la un moment dat o putere mai mare de la traf fata de nominal fara ca miezul sa se opuna. Se opune numai supraincalzirea bobinajului

 

Iar la "totul despre surse" sau poate tot aici dar in urma cu 2-3 ani am facut niste masuratori tot in urma unor asemenea discutii. Am scos in evidenta diferenta intre curentii de mers in gol la diferite modele de trafuri.

Apoi am aratat prin oscilograme ca scade curentul de magnetizare cand incep sa incarc traful cu o sarcina rezistiva. Poate am sa regasesc pozele daca nu refac masuratorile.

Am gasit ceva, sus este tensiunea iar jos curentul in primar.

Poza 172 curentul in gol, se vede ca este inductiv pt ca este max cand tens trece prin zero. Amplitudinea, peste 2 div la varf.

Poza 173-curentul in primar cu sarcina rezistiva. Desi am sarcina, amplitudinea curentului rezistiv nu depaseste 2 div(este in faza cu tensiunea) iar in dreptul trecerii prin zero a tensiunii curentul ce reprezinta componenta datorata inductantei primarului scade sub 2 div.

Pozele sant mai nereusite pt ca eram mai la inceputuri cand nu invatasem mici trucuri si nici nu am citit cum sa fac fotografiile din apropiere.

[zal]

Şi uite aşa ajungeţi la puterea reactivă.

[Vizitator]

@zal: aici nu esti la orele de istorie de la bodega unde ai chiar admiratori declarati si de ce sa nu recunosc, chiar eu ti-am citit toate postarile.

Ce este un traf in gol daca nu o bobina. Ce, este un BUS ce-i spune retelei: atentie sant traf, nu bobina, vezi ca asta vrea sa te triseze.

Iar o bobina are predominant o inductanta. Si la liceul de care amintesti de atatea ori cand ceri un statut special pt incepatori/ habarnisti se spune despre defazajul intre curent si tensiune la alimentarea cu tensiune sinusoidala a unei inductante. Iar oscilograma prima arata ca nu ne abatem nici in practica de la ce am invatat.

Daca revenim la traf, acesta este tratat ca o inductanta paralel cu un traf ideal. Iar traful ideal trece sarcina din secundar in primar prin raportul de transformare.

Iar cand avem o inductanta in priza va apare indiferent de dorinta noastra o putere reactiva. Dar la trafurile cu care umblam noi puterea reactiva este foarte mica, nu se compara cu motoarele de la frigider sau droselurile de la neoanele vechi.

Iar faptul ca exista o putere reactiva nu schimba cu nimic discutia despre puterea transferata. Pur si simplu pt a putea sa vehiculezi o putere activa prin traf trebuie sa generezi campul magnetic ce se inchide prin miez. Este de fapt un mic tribut platit miezului pt a-ti rezolva o problema importanta.

Iar camp magnetic/ bobina va insemna totdeauna putere reactiva in alternativ. 

Si placerea de a baga nuiele prin gard pt a intarata taberele nu este onoranta pt o persoana matura. Pt ca eu pot intelege ca transmiti mesajul ca oscilogramele mele mai rau incurca lucrurile in loc sa intareasca spusele lui UDAR si Marian.

[zal]

Ai înţeles greşit sau nu am reuşit eu să mă fac înţeles. Toată discuţia despre puterea limitată sau nelimitată suportată de un anume miez se poate rezuma la: fiecare tip şi secţiune de miez poate suporta o anume plajă de putere, între zero (mai corect ar fi cea consumată în gol) şi cea maximă posibilă fără deteriorări.

Rămîne ca fiecare să forţeze sau nu acel miez, după cunoştinţele sau datele avute.

Vor fi mereu discuţii de genul ăsta, findcă nu avem ceva bine stabilit şi afişat corespunzător în această secţiune, care să elimine multe necunoscute, nedumeriri şi întrebări. Ar fi trebuit să se discute mai mult cazuri particulare, speciale, ori se revine periodic la chestii de bază.

Editat Iunie 20, 2014 de zal

[gica70]

Un exemplu este pistolul de lipit "Progres" unde sectiunea este la jumatate fata decat stiam eu ca trebuie!

[zal]

Da, dar şi timpul de utilizare e foarte mic, nu merge 24 de ore din 24.

[Vizitator]

@gica 70: La letconul cu inductie (pistolul de lipit) timpul de functionare efectiva este cu mult mai mic decat 50 %. Este deci un transformator puternic sub-dimensionat.

[zal]

Aţi vrut să scrieţi ''subdimensionat''...