Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator]

Parca era o formula (cred ca empirica!) d (diam cond.)=0,7*radical de ordin 2 din curent.

Relatiile care dau diametrele conductorilor nu sunt in general empirice. Ele deriva din egalitatea J=I/σ, unde J este densitatea de curent in A/mmp, I este curentul prin infasurare in A, iar σ este aria sectiunii conductorului in mmp. Rezulta d=√(4I/πJ)≈1,13√(I/J). In general se ia o medie pentru J, de 2,5 A/mmp si de aceea exista relatia "empirica" d≈0,7√I. Dar cel mai bine este atunci cand se utilizeaza relatia completa, cea evidentiata cu font maron aldin si cursiv si se determina densitatea de curent dintr-un tabel in functie de puterea transformatorului si de scopul pentru care se utilizeaza - utilizare permanenta sau intermitenta.

@Marius84: masoara cu traful conectat la retea tensiunea din secundar. Desfa apoi secundarul si determina numarul total de spire pentru cele doua jumatati. Imparti acest numar de spire, la tensiunea pe care ai determinat-o initial si afli numarul de spire per volt. Inmultesti in final acest numar de spire cu tensiunea dorita. Dimensionarea conductorului il faci cu relatiile indicate mai sus. Dar trebuie tinut cont de faptul ca acest tip de transformatoare, se calculeaza si realizeaza in general pentru puteri specifice relative la suprafata miezului, mai mari decat la cele in manta (EI) si de aceea ele apar foarte compact realizate, fara spatii prea mari ramase intre cele doua bobine. De aceea, este bine sa stii la ce curent s-a utilizat anterior transformatorul si sa detemini densitatea de curent J in mod practic cu relatia J=I/σ. Daca vrei sa obtii o putere I2U2 mai mare decat aceea la care a functionat, este bine sa maresti putin densitatea de curent aplicata, astfel incat secundarele (bobinate pe ambele coloane) sa incapa in fereastra. In acest scop, poti eventual sa renunti la izolatia finala a celor doua bobine. Daca reusesti acest lucru, nu vei avea probleme din punctul de vedere al miezului, care la aceeasi sectiune, poate fi incarcat cu o putere dubla transformatoarelor pe miezuri EI. Ramane doar sa verifici in ce masura ansamblul se supra-incalzeste datorita densitatii de curent mai mare. Ai la dispozitie doua moduri de legare a secundarelor bobinate simetric pe cele doua carcase. Daca tensiunea este mica si curentul mare, cele doua bobine se vor lega in paralel si deci poti bobina cu conductor mai subtire. Daca ai o tensiune mai mare si un curent mai mic, atunci poti inseria cele doua bobine realizate cu un conductor mai gros. In ambele cazuri se tine cont de sensul de parcurgere a miezului de catre inductia electromagnetica, prin regula mainii drepte. Sensul de parcurgere trebuie sa fie acelasi pentru ambele bobine.

[Marius84]

Multumesc pentru raspunsuri! Urmeaza sa desfac transformatorul, problema este ca se pare ca am mai multe secundare, dar cred ca pana la urma lucrul acesta ma va ajuta mai mult la calcule decat ma va incurca. Mai ales ca sunt valorile tensiunilor secundarelor inscrise deja pe hartia acestora...

[flomar60]

Aveti aici schema de conectare a trafo, din TV-ul de unde l-ati recuperat si un tabel cu densitatile de curent admise ,functie de diametrul sarmei...

[vergil]

Este un miez de tipul "C" din tole de otel silicios, nu din permaloy. Ce sa caute permaloy-ul la transformatoarele de retea?

 

Bine . Puteti explica ce scrie la adresa ,

 

http://en.wikipedia.org/wiki/Permalloy

 

Nu vreau sa va contrazic , dar numai otel silicios nu este acel material (majoritatea trafurilor folosesc asa ceva , ferosiliciu). Cum arata , cum se comporta mecanic , este ceva care nu confirma . Poate gresesc . Personal , tare as vrea sa stiu ce material este , de se calculeaza altfel ca la trafurile clasice .

 

PS; eu am tradus cu google , fiindca nu stiu engleza , sper sa nu fi inteles altceva , el traduce asa cum traduce .

[valangjed]

Transformatorul respectiv este dintr-un TV Diamant 220 rusesc (cati nervi mi-au facut televizoarele acestea) si are miez de Fe-Si.Am folosit, pe vremuri, astfel de transformatoare mai ales sa fac redresoare pentru incarcarea bateriei de la masina.

[vergil]

Initiatorul zice ca e un tv rusesc . Din cate stiu Diamant era romanesc .

[Vizitator]

@vergil: Asa dupa cum scrie si in materialul linkat, permaloy-ul este utilizat cu preponderenta la scuturile de ecranare magnetica si capete de inregistrare pentru magnetofoane si casetofoane. La transformatoare, se utilizeaza numai in electronica frecventelor relativ inalte, unde chiar si in ziua de astazi (dupa 100 de ani de la inventarea sa) inlocuieste in unele cazuri cu succes feritele. Datorita unui continut de 80 % nichel, precum si ductilitatii slabe, este un material scump atat la elaborare, cat si la prelucrare si de aceea aplicatiile sale au fost limitate doar la cele amintite.

[Marius84]

Da, Diamant era tv-ul. Am zis rusesc pentru ca in afara de scrisul de pe cutia tv totul e cu caractere slavone.

[catax4u]

Un traf ca ala am si eu tot de la diamant luat. Tot pt. o sursa reglabila m-am gandit sa-l folosesc si eu. Mai mult de 2 sau 3 amperi nu cred ca poti scoate din el. Uite niste calcule, daca gresesc va rog sa corectati:- are sectiunea miezului de 2.1*3.2=6.72 cm patrati; de aici inseamna ca poti obtine 45.15 VA putere aparenta(6.72*6.72) si nu cred ca poti scoate 30 Vca si 3 A sau peste 30 Vca. Sa zicem ca vrei sa scoti 35Vdc si 3A. Pt asta iti trebuie 35*3=105 VA deci un miez cam de 11 cm^2 sectiune (11*11=121 VA , tie iti trebuie de 105 VA dar iei o valoare putin mai mare pt. siguranta). Mai departe modul de calcul ar fi: -daca vrei sa obtii 3 A atunci alegi conform formulei S=pi*d^2/4, unde d=diametrul sarmei; alegi un diametru de 1.2 mm si pus un formula rezulta o sectiune a sarmei pt secundar de 1.1304 mm patrati, care inmultita cu 3 A(atentie- valoarea asta se considera ca poate fi luata pt sarma de cupru) rezulta 3.3912 A(valoarea pe care o vrei tu); Pt sarma in primar calculezi asa: 3A*35v/220V*0.9 si obtii sectiunea 0.5 mm^2.-nr. de spire pe volt N=50/Smiez; coeficientul 50 cred ca poate fi luat chiar mai mic pt miez de tip C; 50/6.72=7.44 spire/volt; pt. infasurarea primara inseamna 7.44*220=1636.8 spire; pt. secundar daca e sa scoata 35 Vca calculezi 7.44*35=260.4 spire; insa e bine sa majorezi cu 10% nr de spire si in primar si in secundar, pt ca de ex. daca in gol la secundar obtii 35 Vca se poate ca in sarcina sa scada la 32 sau 33 de Vca, deci poti sa calculezi nr de spire pt 37Vca ca sa ramai in sarcina cu 35Vca. Daca vrei alte valori pt curent si tensiune scoase in secundar at poti sa faci analogie la calculul asta. La redresare, dupa punte mai scazi teoretic cam 0.7 V(cam cat consuma puntea redresoare) din 35Vca si raman cam 34 Vcc.

[flomar60]

Aveti aici datele inscrise de producatorul rus pe trafo, putem deduce puterea aparenta: (34,5 x 1,8 ) + ( 6,3 x 0,3 ) + ( 19 x 0,88 ) = 62,1 + 1,89 + 16,72 = 80,71 VA

[UDAR]

La cum se lucra atunci cred că se duce lejer spre 100VA.PS @flomar60 Nu ai cumva și numărul de spire ? Sunt curios la ce inducție a fost proiectat.

[flomar60]

Cu un bobinaj ingrijit , cred ca se pot obtine 35V/3A la o temperatura a ansamblului de max. 50 grade...In exploatare , din cate imi aduc aminte, nu depasea 40 grade...Si apoi nu ai nevoie permanent de curentul maxim de 3A... Nu , nu am nr. de spire dar in curand il voi modifica pt. o alta aplicatie si atunci va comunic nr. de spire... Daca vreti va masor inductantele ...

[valangjed]

Initiatorul zice ca e un tv rusesc . Din cate stiu Diamant era romanesc .

Cum spune si initiatorul topicului, pe carcasa scria cu litere latine, inauntru era "piesaraie" ruseasca.Poate romanii faceau doar carcasa?Am gasit, in unele TV, si TAA 550 dar nu pot garanta ca era original.Scuze pt off topic.

[UDAR]

@flomar60 Inductanțele nu ajută deoarece nu cunoaștem AL-ul miezului. Dar nu importă, era doar o curiozitate. Mulțumesc oricum de intenție.

[Dr.L]

Si aici e marea batalie pt sectiunea trafurilor C+C sau alte variante bobinate pe 2 coloane: viewtopic.php?p=1405063#p1405063A nu se relua discutiile! 10+ pagini de demonstratii de diferite feluri sunt indeajuns.