Dr.L Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 Eu tin minte ca documentul Excel a fost postat initial chiar de donpetru, tot in acest subiect. Se poate si verifica (desi atasamentele ante 2011 nu mai sunt). Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 In schimb la trafurile in coloane, sau in manta, cum se poate proceda ca sa "ajustam" suprafata ferestrei functie de cea a sectiunii miezului?!Pai cine a zis ca trebuie sa determinam suprafata ferestrei prin sectiunea mezului?! suprafata ferestrei o determinam prin standartizarea placilor E in cazul trafurilor in coloane, iar la acelea in manta....e fleac...practic e o forma "deformata" a celor toroidale!Eu tin minte ca documentul Excel a fost postat initial chiar de donpetru, tot in acest subiect. Se poate si verifica (desi atasamentele ante 2011 nu mai sunt).nu conteaza cine a realizat documentul in Excel! e cert ca nu s-a tinut cont de parametrul L1 la calculul datelor! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 Hai sa o luam altfel. Relatia exacta a dependentei dintre aria suprafetei sectiunii si cea a ferestrei scrisa altfel este: Sc*Sw=45*P/(ku*kst*Bm*J*f*m) Avem: Ac - aria sectiunii miezului in cmp; Sw - aria ferestrei pentru bobinaj in cmp; ku - factorul de umplere; kst - factorul de stocare a tolelor; Bm - amplitudinea inductiei in miez in Tesla; J - densitatea de curent in A/mmp; f - frecventa in Hz; m - numarul fazelor; * - semnul operatiei de inmultire. Nu crezi ca pentru m=1 (retea monofazata) exista o infinitate de valori combinabile pentru factorii de la numitor, astfel incat pentru P=constant sa avem un produs constant al celor doua arii?! Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 sigur ca avem o infinitate de valori combinabile ce ne-ar asigura un produs constant al celor doua arii, insa cum ramine cu randamentul transformatorului in acest caz daca nu se tine cont de valoarea marimilor ku, kst, Bm, J, ce trebuiesc mentinute la un nivel strict pentru obtinerea performantelor maxime ?! Link spre comentariu
Vizitator Mircel Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 Eu tin minte ca documentul Excel a fost postat initial chiar de donpetruȘi eu am zis la fel: Link spre comentariu
Marian Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 Parerea mea este ca acel excel este corect si util celor care au nevoie de asa ceva in calcule ( personal prefer sa le fac eu manual ). Apoi formula aia cu puterea in functie de fereastra e cred eu cel mult estimativa, empirica chiar penca nu vad cum sectiunea unei ferestre poate dicta in mod direct ce putere poate livra un traf, atunci facem fereastra de 100Cm^2 si miezul de 10, avem fereastra deci avem putere... da de unde, ai o sectiune de miez gasita, stii deja cam ce poti obtine de la ea, fereastra influenteaza alegerea puterii cel mult indirect prin spatiul disponibil de bobinare la care trebuie sa adaptezi traful si atata tot, deci cu alte cuvinte nu exista nici o interdependenta intre cele 2, fiecare poate fi fix cat vrea muschiuletu celui care il fabrica si va merge perfect in conditiile in care infasurarile sunt adaptate la geometria si dimensiunile existente. Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 6, 2013 Partajează Postat Octombrie 6, 2013 chiar din formula scrisa de #ola_nicolas se observa clar ca Sw=45*P/Sc*(ku*kst*Bm*J*f*m), ceea ce inseamna ca fara a modifica ku, kst, Bm, J si f, dar marind Sw obtinem un P al trafului care este direct proportional cu aria ferestrei! Si este cit se poate de logic asa ceva, pentru ca liniile de forta format de infasurari este distribuit pe o suprafata mai mare si in mod automat se creaza posibilitatea de a mari densitatea acestora, adica de a face traful sa functioneze la curenti si mai mari! nu fereastra duce la marirea puterii transformatorului, ci surplusul de material, tole, necesar realizarii acesteia!!! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 @marian: Formula nu este empirica, ci se obtine prin calcul analitic din teoremele cele mai importante ale electromagnetismului. Empirice sunt relatiile simplificate, care de fapt provin tocmai din ea. Hai sa luam un exemplu. Avem S=sqrt(P) unde sqrt este functia radical. Daca facem bilantul unitatilor de masura atat in membrul din stanga, cat si in cel din dreapta, ar trebui sa avem centimetru patrat = Wat ^ 1/2, unde ^ este simbolul ridicarii la putere, iar 1/2 exponentul. Orice combinatie am face intre diferitele unitati de masura, niciodata nu va fi reala o asemenea egalitate. Daca insa facem bilantul ecuatiei scrisa de mine in postarea anterioara, vom ajunge la o identitate fizica intre combinatiile de unitati de masura din membrul stang si cel drept. @Kazimir69: Valoarea optima a unei marimi (randamentul in acest caz) va constitui intotdeauna o problema in practica. De regula, se prefera un compromis intre optimul fizic si cel economic, rezultat din cheltuielile de productie. Amatorul, face mult mai multe compromisuri, avand in vedere ca foarte adesea pentru a-si atinge obiectivul, trebuie sa improvizeze. ...liniile de forta format de infasurari este distribuit pe o suprafata mai mare si in mod automat se creaza posibilitatea de a mari densitatea acestora, adica de a face traful sa functioneze la curenti si mai mari! nu fereastra duce la marirea puterii transformatorului, ci surplusul de material, tole, necesar realizarii acesteia!!!La cresterea puterii, duce atat o anumita marire a masei miezului magnetic, cat si cresterea efectiva a ariei suprafetei ferestrei. Prin cresterea masei tolelor, se micsoreaza pierderile specifice in miez, dand posibilitatea cresterii inductiei Bm. In acelasi timp, intr-o fereastra cu o suprafata marita, se poate bobina un numar mai mare de spire. Se stie ca produsul curentului prin inductanta bobinei, da fluxul magnetic total in miez. Inductanta bobinei este proportionala cu patratul numarului de spire. In acelasi timp energia necesara magnetizarii miezului, este Wm=ϕ*I/2, unde Wm este energia, ϕ - fluxul magnetic total prin miez, iar I - curentul mediu prin infasurari. In final, puterea este P=Wm/t, unde t este timpul. Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Si drept concluzie, pentru o proiectare optima in care se tine cont de randament, putere maxima, cheltuieli de producere, spatiu disponibil, este absolut necesar de tinut cont atit de aria sectiunii, cit si de aria ferestrei si a parametrului k! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Da! De fapt asta se realizeaza atunci cand se standardizeaza tola. Atunci cand din calcul, constatam ca bobinajul nu incape in fereastra, trecem la tola imediat mai mare din punct de vedere dimensional. Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Da! De fapt asta se realizeaza atunci cand se standardizeaza tola. Atunci cand din calcul, constatam ca bobinajul nu incape in fereastra, trecem la tola imediat mai mare din punct de vedere dimensional.nu este numai din punct de vedere constructiv!!!! eu am argumentat mai sus ca se influenteaza si asupra puterii maxime! daca nu sunteti de acord, aduceti-mi un contraargument plauzibil, nu niste replici care tind a fi "postulate". dar fie....pina la urma fiecare e liber sa gindeasca, sa creada si sa faca dupa bunul plac. Link spre comentariu
smilex2 Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Nu credeam ca voi mai interveni, dar pentru un asemenea user merita. @Kazimir69 Daca maresti volumul ferosiliciului, cu aceiasi inductie, pierderile (in gol) vor creste. Inductia determina pierderi pe centimetru cub. Dar impactul rezistentei ohmice asupra puterii la un randament dat, este mult mai mare. Afecteaza rezistenta interna a sursei care este traful. Ai perfecta dreptate! O sectiune a ferestrei mai mare iti ofera posibilitatea unei puteri superioare la acelasi randament. Nu conteaza cine si ce argumente iti aduce, iti spun din tot ce cunosc ca este asa. Exista o conditie: nu puterea e mai mare, ci posibilitatea e mai mare, deci fereastra trebuie folosita corespunzator cu un conductor mai gros. Link spre comentariu
Marian Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Cred ca Ii datorez niste scuze lui @Kazimir69, abea dupa interventia lui @Smilex imi dau seama ca discutia a deviat de la ideea initiala si m-am lasat dus de val, deci @Kazimir69 ai scuzele mele, ai intr-adevar perfecta dreptate, nu stiu ce-a fost in capul meu la ultimele 2-3 interventii aici la trafuri de retea, poate ca oboseala si-o spus cuvantul... PS: @Smilex, in sfarsit te-ai hotarat sa revii aici, asta e o veste foarte buna. Link spre comentariu
Kazimir69 Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 Cred ca Ii datorez niste scuze lui @Kazimir69, abea dupa interventia lui @Smilex imi dau seama ca discutia a deviat de la ideea initiala si m-am lasat dus de val, deci @Kazimir69 ai scuzele mele, ai intr-adevar perfecta dreptate, nu stiu ce-a fost in capul meu la ultimele 2-3 interventii aici la trafuri de retea, poate ca oboseala si-o spus cuvantul....Nu-i nimic! Important este sa facem schimb de idei, nu polemica! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 7, 2013 Partajează Postat Octombrie 7, 2013 ...eu am argumentat mai sus ca se influenteaza si asupra puterii maxime! daca nu sunteti de acord, aduceti-mi un contraargument...Eu nu te-am contrazis, ci doar am corectat anumite afirmatii mai putin analizate. Nu este nevoie sa-ti aduc contra-argumente, deoarece eu utilizez un calcul complet pentru transformatoare, care implica si relatia despre care am discutat. Mai mult decat atat. Am pregatit (de cativa ani) un articol cu calculul complet al transformatorului monofazat pentru hobby-isti si amatori. Nu l-am publicat inca, pentru ca am constatat ca cea mai mare parte a celor interesati de realizarea unui transformator, prefera sa o faca intr-un mod cat mai empiric si daca se poate, fara nici un calcul. Atunci cand voi constata ca amatorii de pe acest forum si de pe altele unde mai activez, vor solicita un calcul compet al transformatorului, am sa public si eu acest articol. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum