Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator smilex]

Ce treaba am eu cu inductia? N-am spus nimic despre asta. Tot ce afirm eu sunt pareri personale si nefondate. Niciodata n-am pretins altceva. Si cate as mai putea afirma dar ma feresc de dispute...

[Marian]

@smilex cred ca tinta mesajelor lui tesla sunt eu, eu am amintit de inductie ca factor decisiv al inducerii saturatiei, in cazul surselor in comutatie asta este realitatea, nu vad de ce aici nu ar fi la fel... dar este parerea mea si oricine are dreptul sa o conteste/critice atata vreme cat nu se trece la atacuri personale cum din pacate fac tot mai multi. Insa nu cred ca cineva ar putea spune ca parerile tale sunt nefondate, si daca ar fi asa as provoca pe oricine oricand sa si argumenteze detaliat sau sa-si tina gura, simplu.

 

@TESSLA este exact asa cum spui tu, nici eu nu mai am chef de dispute, testul de azi sugerat de @smilex a fost pentru mine pe cat de surprinzator pe atat de relevant.

[TESSLA]

Imagineaza-ti inductia ca pe cantitatea de apa care poate trece printr-o teava iar sectiunea unui miez ca pe sectiunea tevii. Intr-adevar, daca ai o teava relativ ingusta, prin marirea presiunii poti faca ca prin ea sa treaca mai multa apa, dar nu oricat de multa! Daca tu vrei sa treci prea multa apa, presiunea va fi atat de mare incat teava mai intai se va incalzi si apoi va plesni. Asa se intampla si la trafuri....doar ca miezul nu o sa plesneasca, se va supraincalzi si nu va permite "vehicularea" oricarei puteri. Repet, daca tu crezi ca de la un miez se poate cere orice putere daca ai spatiu de bobinaj suficient.....problema ta. Poate ar trebui propusa o noua modalitate de a calcula trafurile in functie de fereastra de bobinaj....puterea trafului dublandu-se, triplandu-se, qvadruplandu-se in functie de dimensiunile acesteia! Eu ma retrag....discutia asta deja frizeaza absurdul! S-au facut terci notiunile de inductie si notiunea de lungime a circuitului magnetic!

[Marian]

@TESSLA este exact asa cum spui tu.

[Vizitator]

@TESSLA:inductia in miez nu are legatura cu puterea activa vehiculata,decat indirect.Aveti un suporter mai putin,echipa lui @smilex este mai numeroasa.

[Vizitator smilex]

Ce doream eu sa arat, era de fapt ca patratul sectiunii nu este neaparat puterea maxima, oricare ar fi geometria. Daca am tensiunile si rezistenta ohmica a bobinelor, pot spune ce putere va exista pe o anumita sarcina, chiar suprasarcina. Iar pentru asta, nu ma intereseaza sectiunea. Nu intra in calcul si nu depinde de ea. Incredibil, nu? Si totusi, asa e.

Sunt de acord cu patratul sectiunii ca referinta pentru putere. Nu ca nu se poate extrage mai mult, ci ca in general nimanui nu-i convine sa extraga mai mult, regimul termic este neconvenabil. Totul e un compromis de geometrie si economic care conduce in final spre aceasta putere acceptata. Dar exista si cazuri de exceptie, primul care l-am intalnit, cum am spus, mi-a rasturnat perceptia. De atunci (sunt cateva zeci de ani), pentru mine conteaza sectiunea, dar nu mai e definitorie, e informativa. Privind puterea. Sectiunea este insa vitala pentru stabilirea nr. spire necesar, asta referitor la inductia in discutie, careia nu-i vad legatura cu ce discutam aici, sau mai precis cu ce doream sa arat eu.

Zal dadea un exemplu de ceva traf U+I care datorita puterii disponibile nu-i gasea o explicatie decat prin dublarea sectiunii. Nimic mai fals. Puterea existenta se poate datora altor conditii, in special a sectiunii conductoarelor intr-o fereastra generoasa. Dar dublarea sectiunii in calcul poate fi extrem de periculoasa privind depasirea inductiei maxime admisa in material prin utilizarea unui numar prea mic de spire.

 

M-am gandit sa vin cu o completare care va atrage critici la care nu voi raspunde. Am doua conductoare lungi pe care le folosesc la bobinat primar si secundar si le reutilizez de cate ori vreau. Presupunand ca nu depasesc inductia admisa prin numarul de spire obtinut, pe orice miez, de orice sectiune, daca bobinez cele doua conductoare si reusesc aceiasi inductanta de scapari, obtin mereu aceiasi putere pe aceiasi sarcina, sectiunea miezului sau geometria lui nu conteaza. Poate fi si miez triunghiular... Iar primarul pot sa-l impart in doua sau douazeci, tot aia e, cata vreme folosesc tot conductorul. Exista totusi o chichita: daca sectiunea e prea mica, lungimea conductorului ar putea sa nu fie suficienta pentru inductie, daca e prea mare sunt spire inutile in plus dar marja de sectiuni este totusi mare.

[Vizitator]

...daca tu crezi ca de la un miez se poate cere orice putere daca ai spatiu de bobinaj suficient.....problema ta...

@TESSLA:inductia in miez nu are legatura cu puterea activa vehiculata,decat indirect...

1 - @TESSLA, nu s-a rferit la puterea activa, ci la putere. In calculele de dimensionare, dupa cum se stie intra puterea aparenta;

 

2 - W=ΦI/2=BSI/2 → fW=W/T=P=fBSI/2 Notatii: W - energia inmagazinata in campul magnetic intr-o perioada; Φ - fluxul magnetic; I Curentul; B - inductia; S - Aria sectiunii miezului; f - frecventa; T - perioada; P - Puterea aparenta. Altminteri, expresia fBS/2 are dimensiunea unei tensiuni electromotoare si rezulta din legea inductiei electromagnetice.

 

3 - Pe de alta parte, cam toate indrumarele de proiectare a transformatoarelor, dau valorile inductiei maxime in miez, in functie de puterea aparenta. In imaginea atasament, s-a reprezentat un tabel cu parametri pentru calculul transformatoarelor mici (pana la 630 VA) recomandat in lucrarea Agenda Electricianului, aparuta in 1986, la Editura 13 Septembrie 1918 din Bucuresti.

[Vizitator]

Si eu pot pune documentatii din care am putea sa extragem ceva ce ne-ar putea aduce la numitor comun.Inca o data,@smilex prezinta corect lucrurile si intr-un limbaj accesibil .Vedeti ce clar este spus aici ce este cu puterea aparenta:este o cantitate CONVENTIONALA!!!

[zal]

@zal Lucrurile ar fi fost mult mai simple cu toroid. La desenul cu U+I si bobinele pe aceiasi coloana, sectiunea luata in calcul e cea simpla de 15cmp (am presupus pachetul de 3x5cm) sau si acolo e tot 30cmp?

Evident că e vorba de 15cm2, findcă doar pe acea coloană induci cîmpul elmg în miez. Cred că nu înţelegi raţionamentul şi ca să fac animaţii să se înţeleagă mai bine nu am posibilitatea.

[Marian]

@Zal am impresia ca mai degraba tu esti cel care nu pricepe, dupa cum cred ( sau cel putin sper ) ca poti observa esti cam singurul care insista pe ideea asta, si daca ar fi sa ma folosesc de rationamentul tau cu atat de des mentionatul camp electromagnetic, pai este simplu, sectiunea miezului poate fi interpretata si ca spatiul prin care campul electromagnetic de care tu tot pomenesti circula, ori doar schimband pozitia bobinelor n-are cum sa dubleze sectiunea deoarece campul electromagnetic circula tot prin acelasi spatiu... Iarta-ma dar e absurd sa tot sustii o asemenea ideie, nu pricep cum de nu-ti dai seama...

[Vizitator]

@miticamy: In documentele pe care le-ai postat, este vorba despre masini electrice, unde puterea activa este partea din puterea aparenta care produce lucrul mecanic la arbore. Puterea reactiva, este partea din puterea aparenta, care produce magnetizarea miezului la transformatoare si masinile electice. Peste tot unde se vorbeste de putere activa, avem o zona de interfata intre energia electica si un alt tip de energie, de regula mecanica, sau termica. La transformator nu exista o interfatare directa intre energia electrica si un alt tip de energie, fiind destinat doar sa modifice parametrii energiei electrice. Se calculeaza totusi factorul de putere teoretic, deoarece fiind un dispozitiv electromagnetic, consuma putere reactiva pentru magnetizarea miezului. Asa conventionala cum este, puterea aparenta este cea folosita peste tot in calcule. Prin inmultirea puterii aparente cu timpul de functionare al unui dispoziv, rezulta energia in kVAh, sau VAs=J. Mai nou, puterea aparenta totala consumata de omenire, este un indicator al gradului de poluare, avand in vedere ca 90...95 % din centralele conventionale sunt poluante. Eu nu stiu ce anume vrea sa demonstreze @smilex. Daca este aceeasi discutie despre dublarea sectiuni, eu mi-am spus parerea. Prin postarea de mai sus, am demonstrat ca intre inductia magnetica B si puterea aparenta P, exista o relatie directa. Avand in vedere faptul ca inductia B este limitata ca valoare, datorita riscului de saturatie magnetica, din acea relatie, rezulta ca pentru marirea puterii, avem in principal la dispozitie marirea sectiunii miezului, sau a frcventei curentului. Din cursul de Bazele electrotehnicii, rezulta ca puterea aparenta totala intr-un circuit polifazat avand m faze, este P=mUI. Aceasta observatie este aplicabila si transformatoarelor, relatia din postarea anterioara devenind P=mfBSI/2. Rezulta ca o alta cale de marire a puteri, este aceea de a utiliza un regim polifazat. Avand in vedere ca materialul electromagnetic al miezului este foarte scump, rezulta ca de fapt calea cea mai economica la dispozitivele electromagnetice, este cresterea puterii indeosebi prin cresterea frecventei si/sau a numarului de faze.

[Vizitator]

Si daca punem in secundarul unui traf un bec,ce fel de energie consuma acesta?Exemplul tipic este traful de 24V pt subsoluri bloc.Mi-aduc aminte ca la inceputurile mele pe forum a mai fost o discutie cu puterea activa si reactiva.Nu m-am plictisit de subiect,dar vazand ca pozele mele au peste 20 vizualizari trebuie sa fim atenti ce postam sa nu ne luam portia de fluieraturi.Este normal ca la poluare se ia in calcul puterea aparenta,pentru ca le cuprinde pe celelalte doua.Iar puterea reactiva este platita de marii consumatori.Puterea reactiva nu se consuma dar se vehiculeaza intre generator si consumator producand pierderi active pe linia de transportREVIN:chiar si masuratorile se fac pt puterea activa si reactiva

[zal]

marian, nu insist de loc, am fost întrebat ceva şi am răspuns.

Concret însă, printr-o analogie cu instalaţiile hidro, nu contează numai secţiunea conductei (miezul) ci şi debitul lichidului (cîmpul ăla elmg) prin ea. Mai simplu de atît nu pot să explic.

[Vizitator]

@miticamy: Marimea de intrare in traf este un curent electric. Marimea de iesire din traf este tot un curent electric. Deci nu s-a schimbat tipul de energie. Tot atat de bine, poti pune in secundar un electromotor. Apropos insa de becul din secundar, care este de fapt forma de energie utila, considerata consumatoare de energie activa - cea luminoasa, sau cea termica?!

[Marian]

@Zal Crezi sau nu eram sigur ca vei aminti ceva de genul asta si de asta am omis un lucru mai devreme, adica, sunt 2 variante:1-Bobina intreaga pe acelasi brat;2-Bobina impartita in 2 jumatati egale cate una pe fiecare brat;Citeste tu atent ce am scris si compara apoi spune-mi si mie cum 2 jumatati ale aceluiasi intreg pot oferi mai mult decat intregul in sine?sau ca sa merg si mai departe pe intelesul tau hai sa elaborezi analogia ta cu un furtun de apa, sa zicem ca ai un asemenea furtun de x capacitate ( sau diametru sau cum ii mai zice ca nu ma pricep la debite si alte chestii din astea ), in fine se subantelege ideea, asadar ai 2 variante:1-O singura sursa de apa la un capat care pompeaza 2 metri cubi pe ora prin el;2- 2 surse de apa care pompeaza fiecare cate 1 metru cub pe ora, una la un capat si alta la jumatate sa zicem;Spune-mi te rog ce diferenta poate fi intre debitul de apa dintre cele 2 situatii, la capatul unde aceasta este evacuata?