Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Emil 1986]

pai cum am zis traful de la 9 dimineata si pana seara la 10 sta in priza.Ori ascult la radio ori la pc nu la putere mare in casa.daca iei sectiune de 15cm,doar 29/15cm iti da 1,9spV ceia ce mi se pare absurd ,nici kinezi nu bobineaza asaiar cand am rebobinat secundarul pt 45vca folosind spirele aflate din desfacerea sec de 40vca am gasit 77 sp. pt 45vca am dat 86sp,daca primarul nu era rebobinat cu acelas raport nu imi iesea,nu?

[Vizitator]

Toul este corect pana aici: Asadar, desi sectiunea a ramas aceeasi, de fapt inductanta se dubleaza...E doar o eroare de logica...

Eu nu am spus ca sectiunea ramane aceeasi, iar logica se dezvolta pe baza unor legi fizice, stabilite de mult timp si care inca nu au fost modificate, sau anulate prin elaborarea altora. Demonstratie:

 

Pasul 1 - Avem o relatie, pe care am mai scris-o intr-o postare anterioara: L=[µ0µr(w^2)S]/l, unde l, este lungimea portiunii de miez acoperita de bobina de inductanta L.

 

Pasul 2 - Din imaginea atasata postarii mele (ca sa nu existe discutii despre paternitatea ei) luam relatia: Q0Qc=50P2/(1,1kmkctsfBJ) explicata (desi se folosesc alte notatii) in postarea aceasta. Inlocuim simbolul Q0, cu Sw, reprezentand suprafata ferestrei transformatorului, Qc, cu S, reprezentand aria sectiunii miezului, utilizata aici si B cu Bm. Ajungem la relatia S=sqrt[50ηP/(1,1kmkctsfBmJ)], unde am mentinut notatiile rusului: P2 - puterea totala in secundarele trafului; km - factorul de umplere recomandat pentru puterea P2; kct - factorul de stocare al tolelor; s - numarul de bobine identice inseriate care inlocuiesc primarul unic. S-a tinut cont de asemenea de relatia P2=ηP, unde P, este puterea trasa de transformator de la retea. Tinand cont de valorile medii ale factorilor km=0,35, kct=0,95, Bm=1 T, J=2 A/mmp si f=50 Hz avem dupa efectuarea calculelor S=1,169sqrt[ηP/s]

 

...Presupunand ca asezam 4 bobine L1...4 pe cele 4 laturi ale miezului obtineam o inductanta L de patru ori mai mare decat L1+L2+L3+L4?

Din relatia evidentiata cu font maron, considerand ca pastram aceiasi putere in ambele cazuri, rezulta ca raportul dintre ariile sectiunii miezului pentru cazurile trafului cu o singura bobina (s=1) si cel cu 4 bobine (s=4) va fi S'/S=2, adica vom avea S'=2S. Din relatia evidentiata cu font albastru, avem pentru o bobina L'=[µ0µr(w^2)S]/l'=[µ0µr(w^2)2S]/(h-2g), iar pentru 4 bobine inseriate L=[µ0µr(w^2)S]/16l=[µ0µr(w^2)2S]/16(h/4-2g)=[µ0µr(w^2)2S]/(4h-32g). Am notat inaltimea coloanei miezului cu h, iar grosimea flanselor carcaselor cu g). Din ultimele doua relatii calculand raportul inductantelor, avem L'/L=8[(h-8g)/(h-2g)]. Intrucat raportul (h-8g)/(h-2g) este subunitar, rezulta ca in cazul general L'≤8L. Egalitatea are loc pentru cazul bobinelor fara carcasa. In concluzie, cam asta este baza calculului in cazul transformatoarelor cu primarul bobinat in mai multe bobine discrete inseriate. De regula insa, nu intereseaza in cazul trafurilor de alimentare valoarea inductantelor bobinelor. Concluzii se pot insa desprinde, studiind comparativ diferiti alti parametri, obligatoriu de calculat. Am facut aici un exercitiu de calcul, care nu cred ca intereseaza pe foarte multi amatori. Ar fi fost mult mai usoara demonstratia, daca s-ar fi acceptat caracterul polifazat al acestor tipuri de transformatoare.

 

@miticamy: Am avut si continui sa am tot respectul pentru activitatea ta pe forum. Am crezut insa ca atunci cand raspunzi pe un topic, analizezi mult mai atent opinia celuilalt. In cazul pe care l-ai comentat putin mai sus, eu ma refeream la dublarea puterii in secundarul transformatorului cu secundarul bobinat cu priza mediana pentru un redresor dubla alternanta si nu m-am referit in nici un fel la procesul de redresare.

[Marian]

@Smilex scuze n-am stiut exact ce doresti sa faci si deci nici ca nu trebuia sa pun sectiunea ( habar n-am cum ai gasit tu sectiunea atat de aproape ca 4,1 e din punctul meu de vedere foarte aproape de 4,8 cat am zis eu...), am facut testul cu sarcina de 1 Ohm si am ramas cu gura cascata... reteaua aici variaza destul de tare deci nu mai este 216 ca ieri dar un calcul simplu a rezultat ca pentru 216V in primar ar fi rezultat fix 5,1V in secundar pentru sarcina de 1 Ohm... ( stiu ca n-are nici o legatura dar cred ca asta confirma intr-o mica masura si ohm-metrul meu nu? )...

 

PS: Pentru a-mi drege gafa prezint datele unui alt traf tot comercial in stare foarte buna ( pachet de tole fara cusur, foarte bine ecranat... etc ), configuratia este tot EI, insa are 3 secundare ( puteri diferite ), fiecare in parte are priza mediana dar o voi ignora si voi preciza tensiunea dintre ramuri, deci secundar de putere de 51V cu o rezistenta de 0,8 Ohm; secundar de mica putere la 46V cu rezistenta de 6,3 Ohm, si secundar de 26V cu rezistenta de 0,65 Ohm ( aproximativ, aparatul oscileaza intre 0,6 si 0,7 ), toate astea la o valoare a retelei aplicata in primar de 233V, care primar are 13,1 Ohm. Mentionez ca la fiecare masuratoare am luat in calcul si deriva Ohm-metrului deci cifrele sunt corecte zic eu. Inductanta de scapari este de 12,3mH.

[Vizitator]

@Dr.L: Cred ca in cazul unui topic cum este acesta, ar trebui sa realizezi in cadrul primei postari un fel de "cuprins", din linkuri pe baza unor cuvinte cheie. Este evident ca nimeni nu sta sa citeasca cele 251 de pagini - si topicul avanseaza rapid. Bineinteles ca si timpul unui moderator este limitat, insa daca analizezi in fiecare zi cateva pagini, pana la urma vei reusi sa linkezi pe prima postare, cele mai realiste raspunsuri. Alminteri, utilizatorii isi vor pierde treptat interesul pentru acest topic.

[Marian]

Intr-adevar ar fi o ideie utila intocmirea unui soi de rezumat cu cele mai importante postari de aici de la transformatoare de retea pentru ca astfel sa nu fie necesara repetarea la nesfarsit a acelorasi informatii, ceva asemanator ar putea fi facut si la subiectul pentru depanarea de surse ATX ca si acolo s-a facut ditamai topicul si se tot repeta aceleasi probleme si aceleasi raspunsuri ( chestia cu schimba electroliticii ) a devenit poate sacadanta )... dar toate astea ocupa tare mult timp ca-s sute de pagini de analizat, e destul de greu. Imi place destul de mult sectiunea asta ( de fapt cred ca-i preferata mea ) si de-as putea as ajuta in acest scop ca timp am slava cerului, dar n-am cum...

[Vizitator tyc]

Ultimele raspunsuri sant despre teoria transformatoarelor ,intrebariile despre o problema practica (de ex: am un traf si vreau sa-l rebobinez pt n volti si m amperi ,cum fac? ) sa fie intr-o sectiune separata .

[Vizitator]

Problemele de design electromagnetic al transformatoarelor nu au un caracter teoretic, ci foarte practic. A nu se confunda caracterul practic, cu cel mestesugaresc. Altminteri, nu toti intra pe acest topic de interes general ca sa invete cum sa bobineze, sau sa desfaca spire din bobina unui traf. De cele mai multe ori, utilizatorii sunt interesati de reguli cu aplicabilitate generala, cum sunt cele de design. Pentru toti cei ce confunda teoria cu practica, vreau sa postez aici o ecuatie scrisa in mai multe feluri: DESIGN=PRACTICA; DESIGN≠TEORIE; CALCUL ELECTROMAGNETIC=PRACTICA; CALCUL ELECTROMAGNETIC≠TEORIE Cine vrea sa se convinga ca este asa, sa revada articolul subsemnatului despre calculul intrefierului unui transformator - vezi in spatiul meu de semnatura. Vor vedea ca este de departe articolul cu cele mai multe vizualizari. Intr-un an a cumulat 12000 de vizualizari, plus inca aproape 2000 pe forum. Deci in total 14000. La fel pot spune si despre articolul privind calculul parametrilor curentilor si tensiunilor nesinusoidale, care in circa 10 luni se apropie de 6500 de vizualizari. Pentru comparatie, acest topic a fost inaugurat in anul 2003 si a ajuns la 118800 vizualizari, adica 11880 vizualizari pe an. Asta demonstreaza in mod neindoielnic interesul utilizatorilor pentru DESIGNUL TRANSFORMATOARELOR. Cei ce se duc sa citeasca un articol, sigur o fac in mod constient.

[Vizitator tyc]

Acum sa nu ne apucam de despicat firul de par in patru ca locul cel mai potrivit e in instanta de judecata ; ce e scris despre anumit lucru e teorie iar infaptuirea practica e practic . Normal ca cei interesati intreaba in scris ,nu verbal - la realizatorul unui produs (traf in cazul de fata) e duci si-i spui ca pe miezul cutare trebuie bobinate cs spire cu sarma de grosime y .Sau te apuci sa-i expui la meserias formule si calcule ?El vrea sa-si faca treabasi considera teoria povesti .

[Vizitator smilex]

@marian Eu cerusem un singur secundar, dar mergem si pe cel de putere. Masoara scaparile doar pentru secundarul de putere in scurt. Pentru acele secundare de putere, sectiunea estimata e de 18cmp. Poate mai participa si celalalt.

[Marian]

Pai aici e baiul ca nu am la dispozitie decat trafuri cu mai multe secundare ( fiecare cu priza lui mediana )... Inductanta de scapari pentru secundarul de forta la asta de l-am mentionat este de 13mH.

[Vizitator pisica matache]

Daca ai avut 40Vca pe 77 spire, parerea mea personala este ca traful e mult subdimensionat. Dar e doar pararea mea. Daca pastrezi primarul, fa cum ti-am spus pentru secundar si pentru determinarea puterii. Bobineaza de proba 38 spire. Ar trebui sa obtii 20Vca pe ele.

Atata timp cat nu se cunoaste calitatea tolelor folosite,e foarte posibil ca traful sa nu fie deloc subdimensionat.Cu ani in urma,bobinam trafuri sudura,pe statoare de motor;unul din sefii mei,la timpul ala,mi-a adus intr-o zi,o gagalice de toroidal,pe care era deja bobinat primarul.Vroia sa-i fac un traf sudura;in prima faza i-am zis ca e prea mic miezul,eram convins ca si primarul avea prea putine spire.A insistat sa incerc,asa ca am masurat curentul in gol;spre surprinderea mea,foarte mic,sub 1A.Am bobinat cateva spire,am masurat tensiunea,sa pot determina nr de spire/V.Iarasi surpriza;a rezultat un nr foarte mic de spire pe volt,avand in vedere dimensiunile miezului.Asa ca m-am apucat de bobinat si a iesit o bijuterie,cel mai mic traf de sudura pe care l-am bobinat vreodata,care suda de rupea.Mi-am intrebat seful de unde are miezul,vroiam si eu unul.Nu stia nimic despre el,eu insa am convingerea ca nu era ferosiliciu obisnuit,ci cu totul altceva,poate permalloy,habar n-am.Asa si-acum,nu stim ce miez foloseste traful in discutie;poate simpla masurare a curentului in gol,ar da ceva indicii asupra calitatii miezului folosit;daca traful e subdimensionat ca nr de spire,normal ar fi ca acest curent sa fie relativ mare,ceea ce ar face ca traful sa se incalzeasca in gol.Din ce-am citit,asta insa nu se intampla...

[Vizitator smilex]

Marian, pe un rezistor de 10 ohmi ar trebui sa ai 44,6Vca la 233Vca retea. Cobori mai jos?

[Emil 1986]

pisica matache curentul in gol fara puntea redresoare pusa este de 0,55A iar cu puntea pusa si volumul la minim tot atat.iar cu volumul la maxim 2,55A.Deci e sub dimensionat?

[Marian]

Verific indata si revin cu tensiunea, miezul magnetic nu e tocmai cum ai zis din pacate... probabil din cauza ca sunt mai multe secundare, dar n-am ce face ti-am zis...

[Vizitator smilex]

Ar fi superb sa fie mai mic.