Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator smilex]

^Super. Continua. Faceai referire la...Si daca tot precizezi, spune si parerea ta fata de problema sectiunii.

[Dr.L]

Si eu care dredeam ca disputa asta cu trafurile s-a incheiat odata cu demonstratia asta: viewtopic.php?p=1214611#p1214611 :cry:

[Vizitator pisica matache]

Stai linistit,o discutie asemanatoare,am gasit tot aici,in urma cu multe pagini.Sincer,dupa desenul pus de @smilex,eu credeam ca toata lumea va intelege;se vede insa treaba,ca sunt cam naiv...

[Vizitator smilex]

Nu vreau sa se interpreteze ca o disputa, daca e asa, ma retrag. Eu nu am nevoie de informatii, greu de crezut ca voi mai bobina vreodata un traf. Dar am facut multe si cam 99% in geometria asta.

Ceea ce ma deranjeaza este ca vine Emil 1986 si spune: "am un traf 2xL pe care vreau sa-l bobinez pe doua coloane 5x3cm fiecare, care e sectiunea pe care o iau in calcul, cea de 15 sau cea de 30?" Si dupa cateva pagini, ataseaza semnul ala cu scarpinatul in nas, pentru ca omul tot nu stie. Pai macar in ce priveste puterea, diferenta e enorma. 225W e departe de 900W. Dar nici diferenta dintre numarul de spire nu e neglijabila, chiar daca un material modern admite 1,5T in conditii termice bune. Deci ce-i spunem noi la Emil 1986, care e sectiunea?

[Dr.L]

Eu, din linkul postat de mine anterior (atat din afirmatia lui ola_nicolas cat si a ta) am inteles ca se ia dublul sectiunii...Si zal pare a fi de aceeasi parereAstea nu-s chestii asa simplu de inteles, mai ales daca parerile nu sunt unanime

[Vizitator smilex]

Acolo am aratat din propria experienta ca puterea obtinuta pe un asemenea traf depasea patratul sectiunii (simple) la un regim termic foarte bun. Dar numarul de spire pe care l-am folosit mereu a fost de sectiune simpla, 40-50/S la spire/V, atat la sute de W cat si la sudura. Doream sa arat ca acea cifra de 50/S si P=S² nu sunt deloc batute in cuie.

Am mai incercat ceva: viewtopic.php?f=41&t=89&start=3630#p1225237 . Daca cineva ar fi fost interesat, s-ar fi putut dovedi ca uzual se poate depasi cu mult patratul sectiunii ca putere pentru orice tip de traf. Dar nici chiar de patru ori.

@Dr.L Inteleg ca esti de parere ca sectiunea e dubla pentru stanga si dreapta, sau stanga dubla iar dreapta simpla?

[Marian]

Ideea cu inductanta ar fi trebuit sa lamureasca pe oricine, devreme ce numarul spirelor ramane acelasi si la fel si cu inductanta, atunci mi se pare cat se poate de evident ca sectiunea tot aia se ia... de ce se prefera complicarea a ceva ce este atat de simplu n-am sa pricep... de-ar fi fost asa usor sa obtii o sectiune mare nu s-ar mai fi facut trafuri decat in geometria asta, puteri de kw s-ar fi obtinut din pitici de trafuri... hai sa fim seriosi si sa gandim putin si logic, sa mai renuntam la integrale si la limbaj atat de sofisticat incat nimeni nu poate pricepe ce dorim sa spunem si sa incercam sa-i urmam exemplul lui @smilex, el stie intotdeauna sa se faca inteles.

[Vizitator smilex]

el stie intotdeauna sa se faca inteles

Tocmai ca nu. Dar n-am zgariat decat suprafata, depinde de ce raspunsuri primesc.

[Marian]

E parerea mea personala ( puteti sa o judecati fiecare cum considerati ) ca uneori incapatanarea sau orgoliul nu lasa sa se admita ceva evident. Mie mi se pare destul de simplu si logic..

[Vizitator smilex]

Crede-ma ca va urma si mai simplu si logic daca primesc raspunsurile banuite.

[Marian]

...Am mai incercat ceva: viewtopic.php?f=41&t=89&start=3630#p1225237 . Daca cineva ar fi fost interesat, s-ar fi putut dovedi ca uzual se poate depasi cu mult patratul sectiunii ca putere pentru orice tip de traf...

Abea acuma am vazut propunerea ta ca as fi reactionat mai devreme, nu stiu daca e prea tarziu dar vin cu un exemplu, un traf separator in configuratie EE ( achizitionat de la @Dr.L ), inaltimea pachetului de tole este de 42mm, si latimea lamei centrale ( unde se afla infasurarile ) este tot cam de 42mm din cate vad cu o toleranta de 1-2mm ( ar trebui sa desfac traful pentru precizie mai mare si la cat de bine arata nu se pune problema de asa ceva vreodata ). Prima infasurare are 1,6 Ohm si 137uH, cea de a 2-a are 1,4 Ohm si 91uH, am ales ca primar pe cea de 1,6 Ohm si aici mi se pare ceva daca nu ciudat, oricum nelamurit pentru mine, inductanta primarului cu secundarul in scurt creste la 1,9mH ( nu pricep care-i chestia...), in fine in gol in primar aplicand 235V cat are reteaua acum, in secundar obtin 225V.

[Vizitator]

Pentru cei care nu inteleg, sau nu recunosc notiunea de "retea bifazata", sa revizuiasca teoria - spre exemplu in chestiunea redresarii bialternanta cu priza mediana - care nu este altceva decat un sistem bifazat. Faptul ca nu se regaseste notiunea in limbajul tehnic uzual, se datoreaza unor cutume relative la tematica respectiva. Daca dupa ce s-a revizuit teoria, relativ la redresarea bialternanta cu priza mediana tot nu este sesizata concret existenta unui sistem bifazat, atunci sa se raspunda la intrebarea: de unde rezulta dupa procesul de redresare o frecventa dubla a undei redresate? Daca tot nu se realizeaza faptul ca este un sistem bifazat, atunci sa se analizeze lucrarea, unde desi in limba engleza se regaseste deficitul de limbaj similar cu cel din limba romana (single phase full wave rectifier) se poate vedea la pagina 16, in cadrul figurii 9.6 ca totul conduce la ideia de circuit bifazat. De altfel insusi faptul ca pentru o redresare bialternanta cu priza mediana, este necesara o tensiune dubla, la acelasi curent, rezulta ca puterea debitata de transformator este dubla, adica se multiplica cu numarul fazelor.

 

@miticamy: In teoria tehnica se regaseste notiunea de sistem polifazat. Nu stiu de ce in cazul sistemului bifazat, s-a ocolit notiunea (din punctul de vedere al limbajului) insa odata ce s-a studiat in cadrul disciplinei bazele electrotehnicii sistemul polifazat, toate rezultatele sunt aplicabile si sistemului bifazat, indiferent sub ce formula de limbaj tehnic se regaseste.

 

@smilex; @marian & comp: In bazele electrotehnicii, inductanta unei bobine cu miez este data de relatia matematica L=(μ0μrw^2S)/l, unde μ0 este permeabilitatea magnetica a vidului; μr - permeabilitatea relativa a miezului magnetic; w - numarul de spire al bobinei cu miez; S - aria sectiunii transversale a miezului; l - lungimea circuitului magnetic. Din relatie, rezulta ca inductanta este direct proportionala cu produsul μ0μr, care depinde prin expresia μ0μr=B/H, de inductia B si de intensitatea campului electromagnetic H. La transformatorul imaginar cu care "jongleaza" @smilex, inductiile electromagnetice create de cele doua sectiuni, sunt reprezentate de doi vectori in opozitie de faza. In calcul se va lua valoarea efectiva a rezultantei lor, care este diferita de zero si este dublul valorii efective a uneia dintre marimile sinusoidale reprezentand inductia creata de o singura bobina. Asadar, desi sectiunea a ramas aceeasi, de fapt inductanta se dubleaza - adica se inmulteste cu numarul fazelor. Pentru a reveni la inductanta initiala, va trebui in mod logic sa se injumatateasca sectiunea miezului, adica sa se imparta la numarul fazelor.

[Vizitator]

@ola_nicolas:laudabila abordarea dvs. inginereasca dar la alimentatoare singurul inginer deconspirat fiind @smilex ar trebui sa folositi elemente mai usor digerabile pt. cei cu o pregatire medie.La o intelegere simplista(sper sa nu ma fac de ras) sistemul trifazat(varianta ff cunoscuta din sistemele polifazate) ar fi un fel de 3 generatoare independente conectate in paralel.Ele au aceeasi frecventa si amplitudine dar sant defazate la 120 grd.Parca amestecati niste termeni;ce legatura este intre monoalternanta si bialternanta cu monofazat si bifazat.In primul caz este vorba de un singur semnal pe care l-am tratat in timp prin impartirea in 2 intervale egale iar in cazul 2 este vorba de 2 semnale diferite de aceeasi frecventa dar pozitionate diferit fata de o referinta.Chiar si in documentatia dvs. se vorbeste de "single phase-half wave" si "single phase-full wave" care pe la noi ar fi "o faza-jumatate de unda(semialternanta)" si "o faza-unda intreaga(bialternanta)"Deci unde apare bifazat?CITAT:limba engleza se regaseste deficitul de limbaj similar cu cel din limba romana (single phase full wave rectifier) se poate vedea la pagina 16, in cadrul figurii 9.6 ca totul conduce la ideia de circuit bifazat. De altfel insusi faptul ca pentru o redresare bialternanta cu priza mediana, este necesara o tensiune dubla, la acelasi curent, rezulta ca puterea debitata de transformator este dubla, adica se multiplica cu numarul fazelor.Puteti sa mai revedeti ce ati scris aici?Cum adica tensiunea este dubla la redresarea cu priza mediana?Pai o infasurare conduce o jumatate din timp si o sectiune cealalta jumatate.Ca putere este identic cu redresarea in punte unde o singura infasurare conduce tot timpul.

[Emil 1986]

va multumesc la toti pt raspunsuri si le-am citit pe toate.acum Dr.L spune ca vreau sa va fac sa va certati dar nu e asa pentru ca nici acum eu tot nu inteleg cum traful asta a fost bobinat cu 1,9 sp volt,doar 30/la sectiune iti da 1,9 spV,daca voi spuneti(sau asa am inteles)ca se ia sectiunea normal.in-afara de brum si de faptul ca se incalzesc tolele putin traful nu mi-a facut probleme si sta toata ziua in priza.nu stiu pt ce a fost facut,de la cine l-am luat il avea intr-o statie cu tda7294 in punte pentru ca avea 2 tensiuni de 40vca (2x20v) cu priza mediana si alimenta fiecare kit separat 1 de pe 1 L celalalt de pe L-ul celalalt.eu l-am desfacut pt ca vroiam sa ii mai adaug 5 v sa am 2 tensiuni de 45vca si in-numarand spirele de pe o bobina am gasit 76 sp,si de aceia ai intrebat aici ne fiind expert doar amator cunoscand putina teorie si facand cateva trafuri EI ne stind daca si acesta se bobineaza la fel

[Marian]

...eu tot nu inteleg cum traful asta a fost bobinat cu 1,9 sp volt...

Si nici n-ai sa intelegi, nimeni in afara de cel care a bobinat traful respectiv, nu poate sa explice motivul pentru care a fost bobinat astfel. dar nici nu este nevoie sa intelegi de ce, daca iti merge putin mintea logic atunci vei intelege ceea ce trebuie din ce s-a spus aici, vei intelege ca nu are cum sa se dubleze sectiunea doar schimband geometria sau dispunerea unor infasurari, vei intelege ca cineva precum @Smilex ( care cel mai probabil a bobinat mai multe trafuri decat multi de aici la un loc ) chiar stie ceea ce spune, vei intelege teoria de baza si cifrele/formulele de dimensionare recomandate apoi tine doar de tine sa alegi cum si ce faci cu traful.