Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Marian]

@marian:...Din cate stiu, esti in prima linie si la acele sectiuni care au de-a face cu sursele in comutatie. Nu ar fi deci rau, sa abordezi si sa intelegi aceste chestiuni "sofisticate". Daca ele nu ar fi fost studiate si avute in vedere, atunci noua tehnologie in comutatie, ar fi fost inca departe.

Pai da, aici e baiul, nu am afirmat niciodata ca mi-as dori sa devin un inginer electronist, un cercetator care isi ocupa timpul cu dezvoltarea de noi tehnologii sau inbunatatirea celor existente. Si nici nu sunt in prima linie la subiectele despre comutatie, nici pe departe... unde ma implic nu incerc decat sa intorc ceea ce am primit, adica un ajutor inestimabil, in special din partea lui @smilex ( caruia ii datorez mai mult decat as putea spune in cuvinte ), incerc si eu la randu-mi sa ajut acolo unde simt ca pot, e drept ca uneori ramane doar intentia buna si o dau in balarii in stil mare da na' asta-i omu, mai greseste nu? Scopul meu este nu sa devin savant, ci sa fiu capabil sa dezvolt/aplic de unul singur acolo unde este nevoie solutii constructive, practice si realizabile, fie ca este pentru mine fie ca este pentru altcineva.

 

PS: Scuze Dr.L pentru off da atata avui de zis

[pop_ady44]

inarmeazate cu un set de scobitorii inplunti o scobitoare intre tole vezi daca bazaie si tot asa pana il anulezi aproape de tot aste este cea mai simpla metoda si cea mai la indemana unui amator

[iod2]

domnilor.....daca a fost rebobinat, nu sa gandit nimeni ca poate a fost eronat calculul.....si acum ia un curent de nai treaba,,,,,,miezul merge saturat la maxim?cand eram mai tanar si eu am dat un traf la bobinat.....si cand mi la adus....lua 2A in gol

[Dr.L]

Avem si un regulament de respectat aici...viewtopic.php?f=41&t=89

[Adrian_BBS]

care este temperatura maxima la care este recomandat sa lucreze un traf pe tole....i s-a ars rezistenta termica din primar si vreau sa pun o termocupla pe traf.....65-75gC e mult sau putin?

[costyy86]

Sectiunea trafurilor c-core cum se calculeaza? de exemplu daca o sectiune are 2x4cm=8x9=64w? sau se inmulteste cu 2 tinand cont ca sunt doua sectiuni?Multumesc.

[Vizitator smilex]

Factorul de putere este o facilitate pe care o afiseaza. Puterea este afisata in clar si nu necesita calcule suplimentare.

Mai clar decat atat nu pot sa fiu: 12,5W pe dioda, restul se duce la consumator. Redresarea monoalternanta nu are nevoie de puteri mai mari introduse in redresare decat cele necesare sarcinii (+dioda). Dar redresarea monoalternanta poate avea efecte asupra randamentului trafului, acest aspect nu ma intereseaza, subliniam o greseala de exprimare, sau asa credeam eu atunci ca este.

 

@costyy86 Sectiunea miezului este cuprinsa intr-o oricare spira. La alegere.

 

Nu ma pot abtine:Eram curios ce face multisimul cu dioda, nu s-a strapuns in 10s. Mai sa fie... Imi plac piesele din multisim, sunt aproape indestructibile.

[Luca]

Trafu asta cam ce putere sa aibe ??

 

Poza 1 2

[Vizitator tyc]

Vreo 300VA daca e bobinat la 100% din capacitate .

[Vizitator]

@smilex: Generatorul de functii pe care il utilizezi tu la simulare, este o sursa virtuala ideala. Nu are rezistenta interna si nu introduce in circuit inductante, precum un transformator. Daca s-ar inventa asemenea surse, atunci de bunaseama ca randamentul redresarii s-ar imbunatati substantial. Daca faci un bilant al puterilor, atunci vei observa ca circa 1% din putere - cam 3,5 VA, cad pe dioda, din cauza tensiunii inverse de circa 1 V. Diferenta de circa 10 VA (aproape 3%) cade pe condensator sub forma de putere reactiva. Pentru ca simularea sa fie relevanta si sa regasesti diferentele de putere despre care discutam, trebuie sa introduci in circuit un model de transformator cat mai apropiat de cel real. Din cate stiu eu, are si Multisim 2000 un model de transformator virtual neliniar - NLT. Daca nu are, sau daca nu se poate seta in mod corespunzator, atunci ai la dispozitie doua elemente virtuale foarte utile - virtual coreless coil (bobina virtuala fara miez) si magnetic core coil - miez magnetic pentru bobine virtuale. Cu aceste doua elemente se poate realiza orice model de transformator neliniar. Un exemplu ai in poza atasata. Mai dificil este pana inveti sa lucrezi cu ele si sa le setezi in mod corespunzator. Elementele U6 si U7, sunt de tip virtual coreless coil si formeaza cele doua sectiuni ale primarului unui transformator pentru un circuit in comutatie, avand fiecare cate 4 spire. In mod asemanator exista un secundar principal realizat cu U10, avand 83 de spire, pentru un traf ridicator de tensiune. Secundarul dublu realizat cu U8 si U9, este secundarul de reactie, avand cate o singura spira pe fiecare sectiune. Elementul U5, este de tip magnetic core coil si se poate seta cu parametrii geometrici si electromagnetici specifici miezului pe care il folosesti. Cel din poza mea, este setat pentru un miez cu sectiunea de 4 centimetri patrati (0,0004 metri patrati) si o lungime a liniei medii magnetice de 7 cm - 0,07 m. Pentru setarea amperspirelor pe metru si a inductiei electromagnetice, exista un tabel setabil, care apare atunci cand dai dublu click pe simbolul acestui element. Poti sa introduci o singura pereche de coordonate (pentru simplificare) sau poti introduce pana la 15 perechi de coordonate, astfel incat sa simulezi intregul ciclu de histerezis prin miez. Pentru a-l putea transpune intr-un subcircuit, avand simbolul din partea de jos a imaginii, mai trebuie sa adaugi conectorii specifici c1, c2 si c3 pentru primar, 21 si 22 pentru secundarul principal, b1, b2 si b3 pentru secundarul de reactie. Atat comanda de editare pentru acesti conectori ("Connectors") cat si comanda pentru transpunerea schemei ca subcircuit ("Replace by subcircuit") se gasesc in bara de unelte "Place". O parte din putere , se disipa pe bobinele transformatorului, sub forma de puteri reactive - in mod normal, atat pentru primar, cat si pentru secundarul principal, ele fiind comparabile (putin mai mari) cu ceea care cade pe condensator, deci in jur de 10%. Pe secundarul de reactie se disipa o putere neglijabila. Restul puterii, de pana la 50% (mai mult, sau mai putin) care iti lipseste tie, se disipa in diferite forme in miezul electromagnetic al acestui transformator neliniar.

[Vizitator smilex]

Mai omule, undeva nu vorbim aceiasi limba. Ziceai ca trebuie sa ataci redresorul cu o putere peste dublu a ce beneficiezi. Adevarat ca te-ai exprimat in VA, dar puterea aparenta nu intereseaza pe nimeni. Eu vreau sa lamuresc problema redresarii, pentru ca nimeni sa nu creada ca pe un redresor monoalternanta se disipa asemenea puteri comparativ cu bialternanta. As zice ca dimpotriva:Rezistorul de 1 ohm ofera o rezistenta interna sursei cu care se poate sublinia ceva: pentru aceleasi conditii, puterea disponibila la sarcina este mai mica cu monoalternanta dar asta datorita riplului mai mare, mai apoi, randamentul monoalternantei e superior, in nici un caz nu se pierde mai multa putere pe redresarea monoalternanta. Actiunea asupra trafului insa, este o alta discutie.

[Vizitator]

...Ziceai ca trebuie sa ataci redresorul cu o putere peste dublu a ce beneficiezi...

Esti carcotas la limita. Eu nu ziceam asa ceva, ci am prezentat niste relatii stabilite de mult timp si care circula atat pe Internet, cat si in literatura tehnica scrisa. In acest sens, am prezentat un extras dintr-o carte adresata amatorilor si hobby-istilor, altfel as fi fost acuzat ca fac teorie. Apoi, aici discutam de fapt despre transformatorul de retea si nu despre redresare. Pai daca nu vrei pierderi mari pe dispozitivul electromagnetic (care este neliniar prin excelenta) atunci care sunt sursele primare de curent alternativ, pe care vrei sa le folosesti?! Ai cumva tot atatea retele de curent alternativ, cate valori ale tensiunilor dorite?! Daca nu vrei sa intelegi lucruri elementare, atunci nu am sa-ti mai raspund in nici-un fel. Nu ai decat sa faci simulari neconcludente si nerelevante, in continuare.

[Vizitator onohere]

inarmeazate cu un set de scobitorii inplunti o scobitoare intre tole vezi daca bazaie si tot asa pana il anulezi aproape de tot aste este cea mai simpla metoda si cea mai la indemana unui amator

Iti multumesc foarte mult ... o singura scobitoare mia rezolvat problema . deci sunt foarte importante si scobitorile . ms mult

[Vizitator smilex]

N-am nici un chef de simulari dar:

O modalitate foarte la indemana de investigare, este simularea. [...] Incearca si vei vedea.

Sunt carcotas?

Atunci cand transformatorul este utilizat la redresare' date=' puterea lui in secundar trebuie sa fie mult mai mare decat puterea in curent continuu necesara la iesire, in functie de tipul redresarii. Spre exemplu in cazul unei redresari momoalternanta cu capacitor de filtrare, puterea din secundar a trafului trebuie sa fie cam de 2,5 ori mai mare decat puterea de cc, trasa de amplificator.[/quote']Daca sunt 500W livrati de secundar si 200W consumati de sarcina, restul de 300W sunt pe ce este intr ele. E simplu. Dar fals.

[Vizitator]

...E simplu. Dar fals.

Daca este fals, atunci pune in practica si demonstreaza. @marian a pus in practica, dar a prezentat rezultatele ca argumente in favoarea ta, intelegand ca sunt in disputa pierderile pe dioda: viewtopic.php?p=1206463#p1206463