Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator]

In atasament, in coloana marcata, sunt valorile puterilor furnizate in secundarul unui transformator pentru redresare. Imaginea este din tabelul 4.1 al cartii Nomograme pentru radioamatori vol. I, de V. Bruskin - traducere din limba rusa - Editura Crisana Oradea, editia 1973. De sus in jos, relatiile corespund in urmatoarea ordine: monoalternanta; dubla alternanta cu priza mediana; punte monofazata; dublor de tensiune; redresor trifazic; punte trifazica. Valorile se deosebesc suficient de bine, desi poza am facut-o cu o camera web. In relatia din coloana marcata, P0 este puterea in curent continuu necesara consumatorului. Pentru conformitate, reiau intr-un sir cu aceeasi ordine coeficientii puterii P0: 2,15; 2,15; 1,5; 1,5; 2.15; 1,25.

[Dr.L]

Exact

Deci poza din postarea de la inceputul paginii are tot felul de parametrii gresiti!

De fapt, acum vad, ca la redresare cu priza mediana, ei au luat in calcul tensiunea de la capete

Astfel, s-ar putea sa ceva mai corecte...

 

Din pacate poza facuta cu webcamul nu este de folos. Eu nu inteleg ce scrie. Asemenea poze trebuie facute numai cu aparate ce au functia macro, daca nu, macar autofocus

[Vizitator]

@Dr.L: In practica sunt situatii foarte diferite, astfel incat acesti coeficienti pot varia in limite destul de largi. De exemplu pentru puntea mono, tot in lucrarea citata anterior se dau intervale mergand pana la 3,2P0. Totul depinde de riplul necesar la iesirea din filtru. Deci cu cat vrem o filtrare mai fina, cu atat randamentul alimentarii va fi mai mic. Explicatia este foarte logica. Armonicele spectrului Fourier, sunt consumate de condensator in masuri diferite, in functie de cat de mic vrem sa fie riplul de curent prin consumator. Adica capacitorul devine el insusi un consumator important de la transformator.

...Eu nu inteleg ce scrie. Asemenea poze trebuie facute numai cu aparate ce au functia macro, daca nu, macar autofocus

Am reluat eu insumi sirul valorilor in text, pentru conformitate, in postarea anterioara.

Transformatorul este la un amplificator ce se lauda ca are 120+120 W RMS 20HZ-20KHZ 4 ohm sau 8 ohm (Are un buton care adauga sau scoate din primar inca o infasurare)

Filtraju este facut pt fiecare canal cu o punte redresoare D5SB40 (6A 400V) si 2 x 7500UF / 75V...

... uite si exemplul cel mai bun

[Vizitator smilex]

Deci traful tau, ar trebui sa furnizeze la bornele secundare o putere nominala de aproximativ 775 VA

Nu sa furnizeze, ci sa poata furniza. Nu exista posibilitatea ca sa furnizeze dublul consumului de putere, ar insemna ca 50% se pierde pe dioda. Exclus.

Mai mult, inteleg si aprob ideea, poate in privinta cifrelor am oarece indoieli. Aici trebuie sa fie vorba de faptul ca daca se extrage curent in intervale foarte mici, acel curent concentrat are valori mari de varf comparativ cu efectivul. Deci rezistenta conductoarelor din bobinaj pierde mai mult. Cu cat mai dese sau mai continue sunt acele extrageri de curent cu atat mai bine este utilizata rezistenta ohmica a bobinajului. Redresarea duce la un consum de curent numai pe durata incarcarii condurilor de filtraj, adica numai pe varfurile alternantelor. Daca efectivul este de 10A de exemplu, in acele varfuri se poate depasii 20A. Daca varfurile sunt cu un numar de 2 ori mai mic (monoalternanta), pentru acelasi echivalent de 10A, trebuie sa depaseasca 40A. Iar in acele momente traful trebuie sa poata face asta, sau mai precis, sa aiba un conductor bine dimensionat. Dar nu sa furnizeze 600W la un consumator de 300W. Ci sa poata, pentru ca presupune conductoare mai bune. Desi acest lucru este realizabil si la aceiasi putere daca fereastra permite. Numai in aceasta idee pot fi de acord cu ceea ce se arata acolo. Nu pot accepta nici macar 20% pierderi de putere pe redresare, numai in cazurile cand tensiunile folosite sunt mici si comparabile cu caderile de tensiune de pe diode.

[zal]

În general, trafo astea orientale sînt subdimensionate, făcute economic, ăsta pare un caz fericit. Totuşi e la limită, în opinia mea, faţă de puterea scoasă de amplif, cît o fi reclamă, cît o fi real, dar iau de bune datele.

[Vizitator]

...Nu exista posibilitatea ca sa furnizeze dublul consumului de putere, ar insemna ca 50% se pierde pe dioda. Exclus......Nu pot accepta nici macar 20% pierderi de putere pe redresare, numai in cazurile cand tensiunile folosite sunt mici si comparabile cu caderile de tensiune de pe diode.

O modalitate foarte la indemana de investigare, este simularea. In atasamentele urmatoare, am facut o simulare cu un transformator neliniar (cu miez feromagnetic) setat cu aproximatie, pentru datele furnizate mai sus de @lucaionut. In cazul redresorului in punte debitand pe un capacitor de 15000uF, se obtine cu aproximatie ceea ce rezulta din colajul de mai sus cu schemele de redresare - 350/310=1,13. Se observa si o forma convenabila a tensiunii redresate. Pentru cazul redresorului monoalternanta, situatia se prezinta ca in atasamentul 2, dupa ce s-a micsorat capacitatea la 3300uF. Se vede si calitatea slaba a undei redresate obtinuta. Deci 701/310=2,26>2,15 - conform lui Bruskin. Raportul de transformare si numerele de spire din primar si secundar sunt identice in cele doua cazuri. Pentru incadrare in puterea de 310 VA cc, s-a ajustat rezistenta de sarcina. Daca ma duc inapoi la o capacitate de 15000uF, puterea trasa de la retea, va fi de peste 3 kVA. Incearca si vei vedea. Daca vrei, poti sa verifici si celelalte scheme in mod asemanator. Sau pur si simplu, treci la actiune pe un banc de probe si verifici practic.

[Vizitator smilex]

Ca sa ne intelegem, ar trebui sa discutam de puterea activa, nu de cea aparenta. Deci sa ne exprimam in W nu in VA. Numai puterea activa creeaza energie utila.Deci intreb: cati W se furnizeaza in redresorul monoalternanta (cu oricare cond filtraj ales) la un consumator de 300W in curent continuu? Daca exista o diferenta, in ce se concretizeaza pierderea acelei puteri?Deci ma refer la "ar trebui sa furnizeze la bornele secundare", nu la acele pierderi in traf cu care am fost deja de acord.

[Marian]

Am facut acum un test practic la scara mica ( asta am avut acum la indemana ), un traf cu secundar 24V si aproximativ 3-4A, am folosit rezistenta de sarcina una bobinata de 5W, si intai am verificat direct pe iesirea trafului ca sa am o masura de comparatie, la 23,4Vca am avut pe ampermetru inseriat cu rezistenta 260mA, asadar 6,084W; in primar la 215Vca am obtinut pe ampermetru 70mA ceea ce inseamna 15,05W, si un raport in genul celui mentionat de 2,47. Apoi am folosit dioda 1N4007, electrolitic de 2m si aceeasi rezistenta ca si sarcina, am gasit acum la 28,1Vcc 330mA curent de sarcina, deci 9,2W; iar in primar la cei 215Vca 100mA adica 21,5W si deci raportul ar fi 2,33, surpriza nu? nu conteaza acuratetea ampermetrului ci valorile comparative, masuratoarea fiind facuta cu acelasi aparat de fiecare data.Consider asadar ca @smilex are dreptate, pierderile active pe redresare este exclus sa fie atat de mari.PS; pentru corectitudinea simularii masurarea curentului in partea de secundar ar trebui facuta atat in serie cu sarcina cat si intre dioda si iesirea secundarului.

[Vizitator]

...ar trebui sa discutam de puterea activa, nu de cea aparenta. Deci sa ne exprimam in W nu in VA...

Imi pare rau, dar tot calculul transformatoarelor se bazeaza pe puterile aparente. Randamentul se calculeaza ca raport al puterilor aparente din secundar si din primar.@marian: In primul rand, acolo ai calculat puterile aparente in VA, nu pe cele active, in W. Pentru calculul puterilor active, mai trebuie inmultit cu cosinusul defazajului dintre tensiunea si curentul, corespunzatoare. Apoi, @smilex, sustine contrariul si anume ca aceste raporturi nu pot ajunge la astfel de valori. Deci clarifica-ti cu precizie pozitia.

[Vizitator smilex]

Fa ceva interesant: pentru aceiasi sarcina si cond de filtraj, masoara diferenta de puteri mono si bialternanta (punte) redresare.Dar problema e ca am atras atentia asupra exprimarii in ce priveste "ce se furnizeaza redresorului" adica exclude traful. Pe mine nu ma intereseaza pierderile din traf, spuneai ca el furnizeaza o putere de doua ori mai mare decat ce consuma sarcina, datorita redresarii. Ca "furnizeaza".

[Dr.L]

Pai problema ca trebuie supradimensionat traful, tocmai din diferenta intre puterea activa si cea aparenta se trage. Si diferenta e cauzata de ansamblul redresare + filtrare

[Marian]

@ola_nicolas nu ati citit prea atent postarile lui @smilex ca altfel nu-mi explic motivul pentru care nu ati inteles ceea ce dorea sa exprime ( ca si mine de altfel ), afirmatiile Dvs ar sumariza faptul ca modul de redresare insasi provoaca pierderi foarte mari, adica doar pe dioda se pierde aproape 50% din puterea pe care Dvs afirmati ca traful o furnizeaza, ceea ce este imposibil si asta a incercat @smilex sa sublinieze, si asta cred ca am facut si eu cu testul, adica randamentul s-a schimbat foarte putin la varianta cu redresare fata de cea direct pe secundar, asadar pierderile pe dioda sunt mici, ganditi logic ca nu ar avea unde sa se piarda asa mult, pe siliciu nu se pierde nici 1V in conductie daca nu se depasesc capabilitatile diodei, ori ce curent tre sa circule prin ea ca sa cumuleze o asemenea putere disipata?Daca ati salvat fisierul in multisim atunci la varianta cu diode folositi unele mai serioase pentru curentul ala, nu 4007, puneti 1N5406 cate 2 sau chiar 3 in paralel spre exemplu, apoi in afara de watmetrul folosit pe sarcina mai puneti unul si intre secundar si diode, asa aflati sigur o valoare pentru comparatie.

[Dr.L]

Nu cred ca a zis ca 50% se pierd pe diode! Ci datorita ansamlului filtrae-redresareE o neadaptare a sarcinii cu sursa, in domeniul timpApoi, curentul trebuie masurat cu un osciloscop, sau macar un multimetru true rms (din cauza formei de unda)

[Marian]

@Boss de fapt chiar asta se cam sugereaza, in sarcina sunt cca 350W ( parca? ) iar in primar sunt 700W, deci o pierdere de 50% nu?

[Dr.L]

Corect era ca in multisim, sa se specifice clar ca e vorba de puterea aparenta, cea in VA.Se vede clar ca la redresarea monoalternanta, factorul de putere e de 50%!Deci nu se pierde deloc 50%! Nimeni nu a spus asta! Citeste mai atent...Insa redresarea monoalternanta produce pierderi inutile in conductoare (curentul este dublu, dar pt 50% din timp)