Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[Vizitator tyc]

Teoria ca teoria dar practic totul depinde de ce miez gasesc .Decat sa-mi bat capul cu 1001 calcule mai bine ma duc la atelierul de bobinaj si las 200 lei + miezul si in scurt timp am traful . Numai sarma de bobinaj e mai mult de atat si mi-a cam trecut cheful de confectionat carcase ,juguri si mai e nevoie si de izolatori (varnis termo ,banda alba ,etc) . Meseriasul batran de la bobinaj stie ce trebuie facut si are si acces la materiale .Inteleg ca Pisica Matache vrea sa stie partea teoretica dar aceasta s-a discutat in cadrul subiectului "calcul transformator sudura home made" de la Tehnica sudurii . Probabil ca din discutia de la subiectul respectiv nu a aflat raspunsul la ce-l intereseaza dar aici e putin cam nepotrivit pt o asemenea discutie si de aceea a sarit Dr.L asa sus.

[zal]

Poţi să-l întrebi pe meseriaşul acela bătrîn cum calculează trafo...

[Vizitator]

Meseriasul, nu calculeaza. Are seturi de date pentru transformatoare pe care le-a executat anterior cu succes si pe care le adapteaza eventual la materialul clientului. Transformatoarele cu puterea de peste 500 W, sunt mai greu de calculat. Foarte multi parametri nu mai pot fi neglijati si trebuie utilizat un calcul mai complicat.

[Vizitator tyc]

Exact . .........................

[zal]

Eu sînt mai generos şi ridic pragul la 1kW. Evident că şi conectarea la reţea se complică peste puterea asta.

[Vizitator smilex]

Problema ridicata de pisica matache era daca traful se proiecteaza pentru mersul in gol sau in sarcina. As zice asa: in momentul in care alegi nr. spire pe volt si nr. spire in primar si secundar, te gandesti la tensiunea in gol. Alaturi de proprietatile miezului, se va determina inductanta primara care stabileste curentul in gol in primar. Pana aici, totul este pentru mersul in gol. Dar in momentul in care alegi densitatea de curent, stabilesti valoarea ohmica a bobinelor si implicit tensiunea pe sarcina. Asadar chiar fara a fi constient de semnificatie, alegerea densitatii se face pentru sarcina. Iar in momentul in care construiesti fizic traful, determini inductanta de scapari care alaturi de rezistentele bobinelor vor determina curentul de scurt. Asta foloseste la un traf de sudura, in rest va fi anulat printr-o siguranta (in general). Iar atunci, se poate spune ca traful se proiecteaza pentru tot. Gol, sarcina, scurt.

[Vizitator]

Eu as inversa putin lucrurile. Mai intai ne gandim la lucrul in sarcina, prin faptul ca alegem un numar de spire pe volt diferit pentru primar si secundar, precum si densitatea de curent. Determinam apoi numarul de spire in primar si secundar, utilizand aceste numere de spire pe volt, care sunt corectate pentru mersul in sarcina. Determinam diametrele conductorilor, folosind densitatea de curent si facem verificarea la incadrarea bobinajului in fereastra, deci continuam sa ne gandim la functionarea in sarcina nominala. Se determina, apoi raportul de transformare (constanta a transformatorului) ca raport al numarului de spire, care va fi valabil doar la functionarea in gol. Aproape toti parametrii care vor fi luati in calcul prin utilizarea acestui raport de transformare, se vor referi apoi la functionarea in gol. Inductivitatile de scapari si rezistenta cuprului, se vor determina doar in cazuri mai rare, atunci cand acestea intereseaza. Unul dintre cazuri, este si cel al transformatoarelor de sudura. Ultimii, reprezinta parametri pentru functionarea la scurt-circuit.

[cristian_draghiescu]

... Se determina, apoi raportul de transformare (constanta a transformatorului) ca raport al numarului de spire, care va fi valabil doar la functionarea in gol.

Eu unul am înţeles ceea ce aţi dorit să spuneţi, însă nu garantez acelaşi lucru pentru toată lumea.

Raportul de transformare astfel definit este valabil (în sensul că nu se modifică) indiferent de regimul

de funcţionare al transformatorului.

Un singur exemplu.

Ar fi deosebit de grav dacă acest raport s-ar modifica în funcţie de sarcină în cazul cuplării în paralel

a transformatoarelor dintr-o staţie de transformare.

[Vizitator]

@cristian_draghiescu & comp: Problema este cat se poate de simpla. Raportul de transformare, care intereseaza de fapt utilizatorul, este U1/U2n, sau in general U1/U2. Raportul de transformare k=w1/w2=const, in mod practic nu mai intereseaza pe nimeni, imediat dupa ce transformatorul a fost realizat si probat. In ceea ce priveste legarea in paralel a doua sau mai multe transformatoare, acest lucru este mult mai putin periculos decat legarea in paralel a surselor autonome (acumulatori) de curent continuu. Acest lucru este posibil, daca secundarele sunt bobinate pentru aceeasi tensiune secundara. Diferenta dintre numarul de spire in secundarele diferitelor transformatoare legate in acest mod, nu are practic nici o importanta, deoarece micile diferente de tensiune (si deci curenti inversi prin bobinaje) se vor regla la nivelul fluxului electromagnetic. Asta inseamna ca se pot lega foarte bine in paralel, doua transformatoare de puteri diferite, construite spre exemplu pentru o tensiune secundara de 24 V. Chiar daca w2≠w'2, nimic nu se poate intampla, deoarece cele doua transformatoare au fiecare fluxul sau electromagnetic, la nivelul caruia se va rezolva orice dezechilibru.

[high_voltage_tm]

Condițiile de punere în paralel a două (sau mai multe) TE trifazate, trebuie îndeplinite cumulativ și sunt:

– conectarea se face la borne omoloage, trasformatoarele având aceeași tensiune nominală primară;

– transformatoarele trebuie să aibă acelaşi raport de transformare;

– transformatoarele trebuie să facă parte din aceeaşi grupă de conexiuni;

– tensiunile nominale de scurtcircuit să fie egale;

– factorii de putere la scurtcircuit să fie egali;

– puterile transformatoarelor să nu difere cu mai mult de 1:3

[cristian_draghiescu]

@ola_nicolas :Ştiu foarte bine (şi încă de mulţi ani) că este o practică curentă (în speţă, în electroenergetică) legarea în paralel a două sau mai multor transformatoare de puteri diferite.Însă nu aceasta este problema pe care am ridicat-o, ci faptul că în citat există o contradicţie de termeni care poate deruta. Adică se poate înţelege (desigur greşit) că raportul înfăşurărilor diferă în funcţie de încărcare.Recitiţi citatul, vă aparţine.Revenind la situaţia celor două transformatoare de puteri diferite, evident că amperspirele lor diferă, dar contează rapoartele, nu numărul de spire. Însă la un dezechilibru situaţia nu mai este chiar atât de uşor de trecut cu vederea, deoarece apar fenomene termice şi electrodinamice ce înrăutăţesc regimul lor de funcţionare. Bineînţeles că efectele sunt proporţionale cu puterile lor, eu m-am referit la transformatoare de sute-mii de KVA, iar dvs. la cele "amatoriceşti" cu 24 de volţi în secundar.Nu am nici cel mai mic motiv pentru a vă contrazice (consider că practic am precizat acest lucru când am spus că am înţeles ceea ce aţi postat), însă am făcut respectiva remarcă pentru a evita posibilele confuzii ulterioare.@high_voltage_tm :Sunt binevenite toate aceste precizări.Aş completa că în practică tensiunile nominale de scurtcircuit pot totuşi să difere cu maximum 5-7 procente.

[zal]

Cel mai sănătos e să se pună în paralel tensiunile redresate ale două sau mai multor trafo de puteri egale sau diferite şi de tensiuni apropiate.

[Vizitator]

...există o contradicţie de termeni care poate deruta. Adică se poate înţelege (desigur greşit) că raportul înfăşurărilor diferă în funcţie de încărcare.Recitiţi citatul, vă aparţine...

Am specificat de fiecare data, ca acel raport de transformare (w1/w2) este o constanta de proiectare. De asemenea, orice om cu "bun simt" tehnic, nu va intelege ca pot varia numerele de spire in timpul functionarii transformatorului. Cred ca nu asa ceva banuiesti ca am sustinut. Deci in opinia mea, nu poate fi nici-o confuzie.

[cristian_draghiescu]

Mie mi se pare evident (mă refer strict la citat) că răspunsul la întrebarea "Al cui raport este valabil doar la funcţionarea în gol ?" nu poate fi decât "Al numărului de spire".

Acum înţelegeţi ce anume poate crea confuzie ?

De altfel această confuzie s-a şi produs, iar persoana în cauză în nici-un caz nu poate fi bănuită de "lipsă de bun simţ tehnic".

Mă refer la domnul marian, căruia cred că-i datorez scuze pomenindu-l în acest context.

Cauza confuziei a fost aceeaşi, o exprimare nefericită similară anterioară.

[Vizitator]

Atunci (daca exista si "bun simt tehnic") nu este nevoie decat sa se reia inca odata tot ceea ce am scris si in special relatiile matematice, care nu pot lasa loc la confuzii. Fiecare, la randul sau, trebuie sa faca eforturi ca sa inteleaga in intregime, ceea ce vrea sa spuna celalalt. Pentru aceasta insa, trebuie data la oparte logica sablonarda specifica, cu care uneori ne modelam fenomenele.