gauss Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Am incercat si asa ceva ... pe vremuri am avut de executat niste trafuri mai ciudate , cu secundar 3x36 Volti alternativ trifazat , la 400 Hz frecventa de lucru ... am verificat ca tolele pe care le-am primit ( practic le-am selectat din vreo 5 categorii ) lucrau multumitor la aceasta frecventa , foloseam un generator rusesc de JF , G3-9 , cu iesire de putere ... ce experimente interesante am facut , am adaugat condensatori nepolarizati sa testez rezonanta ... e drept , sint vreo 25 de ani de atunci ... de asemenea am testat miezuri pentru niste transformatoare de iesire de la amplificatoare cu tuburi , trebuia liniaritate 3dB 30 Hz - 18 kHz ... ce chestie sa-mi amintesc aceste lucruri dupa atitia ani , avantajul Elforum ... Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Metoda practica e oarecum empirica .... dintr-un autotransformator MARE se injecteaza intr-o infasurare bobinata ad-hoc pe miezul respectiv , tinind loc de secundar ... astfel se simuleaza un transformator 1 la 1 , se pune sarcina echivalenta pe o alta infasurare egala , se fac 2-3 iteratii , (variind fin tensiunea ) , se introduc rezultatele masuratorilor ( oarecum invers ) in calcule , se poate obtine aproximativ inductia specifica ducind la limita superioara incarcarea miezului , pina apar pierderi semnificative datorita saturarii miezului ... nu stiu daca am fost foarte explicit , e intr-adevar laborioasa si merita la miezuri mari sau daca se doreste " stoarcerea " maxima a unui transformator ipotetic ...Puteti da mai multe detalii?Autotraful mare,pe care multi nu-l au,nu poate fi inlocuit de un traf mare,care sa livreze o tensiune mica,6V sa zicem?Eventual cateva prize,pentru modificarea tensiunii...Daca a-ti da un exemplu ipotetic,poate ar fi mai usor de inteles metoda;ma refer la calculele de care pomeniti... Link spre comentariu
gauss Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 E mult de scris ... dar e intuitiv . Se face calculul pentru 50/s , rezulta un nr . de spire /volt . Se bobineaza un nr. de spire cu diametru suficient de mare , corelat cu puterea maxima permisa de miez , in ipoteza constantei de 50 . Apoi , la o alta infasurare egala cu aceasta se conecteaza sarcina coresp. puterii anterioare , un aparat de masura si eventual osciloscop ( idee perfecta , sugerata de userul Smilex .. ) . In prima inf . se injecteaza tens. coresp. nr. de sp./volt , se creste pina nu se mai respecta rap . de transformare , miezul intra in saturatie ... rezulta o alta tensiune , pe " primarul " ipotetic , cu care se face calculul invers ... aparatul aritmetic si formulele care duc la inductia specifica au mai fost postate , cred , mai sus ... nu au nimic special si nu doresc sa le repet ... ( postarea Ola _ Nicolas , de exemplu ... ) Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Multumesc!O sa experimentez,astfel o sa inteleg mai bine... Link spre comentariu
gauss Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Ma gindesc daca o metoda asemanatoare ar putea fi folosita la " stapinirea " miezurilor necunoscute pentru SMPS ... sub rezerva existentei unei surse de tensiune si frecventa variabile suficient de puternica ... , aici ar putea exprima pareri avizate " greii " forumului , din pacate interesul meu pentru constructii de SMPS si conexe tinde la zero ... Link spre comentariu
em2006 Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Metoda practica e oarecum empirica ....O metodă uşor de aplicat este descrisă aci:http://www.irls.narod.ru/rlbt/sv/sv108.htmArticolul e util celor interesati de transformatoare de sudare. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Pentru 50Hz se pot crea surse sinus de mare putere, reglabile. Un simplu amplificator audio proiectat pentru 1 ohm e suficient, cred. Pentru 50kHz e mai greu dar nu imposibil.Nu am incercat niciodata sa ajung la Bmax pentru studiu. Ma bazez pe teorie. Am sugerat osc cu doua canale pentru a viziona cele doua forme. Teoretic, atingerea Bmax trebuie sa strice forma in secundar. Daca cele doua forme se suprapun prin reglaj, deteriorarea formei ar trebui sa fie perceptibila. Nici nu cred ca e nevoie de o putere mare livrata sarcinii in secundar. Fara osc, amplitudinea si efectivul ar putea fi urmarite de niste comparatoare, iar diferenta semnalizata. Ar fi creata astfel o scula si pentru cei care nu detin osc. Dar trebuie osc pentru punere in functie.Pur teoretic... Link spre comentariu
zal Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Mi se pare că totuşi începeţi să vă complicaţi, nu mai pare aşa de simplu. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 ...Articolul e util celor interesati de transformatoare de sudare.Aveti cumva o traducere? Am incercat cu traducerea google, dar produce ambiguitati.Apropos de modul cum se pot masura, direct, sau indirect unii parametri magnetici in cazul miezurilor din tole, exista pana in 1990 standardul romanesc STAS 7758-76, elaborat pentru stabilirea calitatii tablelor electrotehnice, avand urmatoarele sectiuni:STAS 7758-76/1 - Tablă electrotehnică. Metode de determinare a caracteristicilor magnetice cu ajutorul cadrului Epstein de 25 cm. Prescripţii generale;STAS 7758-76/2 - Tablă electrotehnică. Condiţii tehnice pentru cadrul Epstein de 25 cm;STAS 7758-76/3 - Tablă electrotehnică. Determinarea pierderilor de remagnetizare cu ajutorul cadrului Epstein de 25 cm. Metoda Wattmetrului;STAS 7758-76/4 - Tablă electrotehnică. Determinarea pierderilor de remagnetizare cu ajutorul cadrului Epstein de 25 cm. Metoda punţii;STAS 7758-76/5 - Tablă electrotehnică. Metode de determinare a caracteristicii de magnetizare cu ajutorul cadrului Epstein de 25 cm.Dupa 90, cand COS Targoviste, care producea table electotehnice, a fost cumparat de rusi si reprofilat, sandardele de mai sus au fost anulate si inlocuite cu norme europene.In ceea ce priveste determinarea proprietatilor electrice ale tablelor electrotehnice, exista de asemenea standardul STAS 10438-75.Chiar daca standardele citate mai sus au fost anulate, metodele stabilite de ele sunt interesante pentru hobbyisti si amatori. In masura in care voi avea timpul necesar la iarna (cand activitatile specifice de la tara, sunt mult mai rare si de mica amploare) m-am gandit de mai mult timp, ca in baza lor sa realizez si sa public - printre celelalte teme, la care deja lucrez - un articol adaptat nevoilor acestor hobbyisti si amatori. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 19, 2012 Partajează Postat August 19, 2012 si o tomografie a unui traf chinezesc 2 x 9v/1al-am alimentat la 2 tensiuni pt a vedea cat de mult creste curentul de magnetizare daca este proiectat "economic"de la 50ma la varf la 190v la 140ma la varf la 230vmai mult, la 230v curentul de magnetizare la varf este mai mare decat curentul in sarcina,20 ohm pus pe 18vin tate oscilogramele sus este tensiunea de retea iar jos curentul (50 ma/div)cu rosu este "zeroul"nu mai spun cat se incalzeste traful in gol la 230v Link spre comentariu
Vizitator cretzuuu90 Postat August 21, 2012 Partajează Postat August 21, 2012 Salut tuturor. Sunt un incepator in ale trafo si celelalte... am mai citit una doua referinte. Nu am pus mana pana acum sa umblu in ele insa m-a napadit nevoia pare-se. Datorita utilizarii deplorabile de catre al meu tata al unui incarcator pentru o surubelnita electrica ... a crapat. Am incercat sa gasesc in comert ceva inlocuitori, insa tensiunea si curentul este atipic, si n-am gasit nimic de genul. 21V /400mA. Intrebarea in sine: Se merita sa ma chinui sa il desfac si sa il rebobinez? Daca da.. ce ar trebui sa am in vedere. Am inteles ceva de o siguranta termica. Daca ar fi sa fie doar de la aceasta siguranta, daca o inlocuiesc merge? Sau daca o suntez, merge? Daca nu... un link ceva pentru a ma putea orienta sa il rebobinez?Mersi anticipat tuturor raspunsurilor, si daca intrebarea este prea de just say... Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat August 21, 2012 Partajează Postat August 21, 2012 Cauta un traf de 24V/0,5A si gata. Cum ai aflat de 21V ? De rebobinat nu merita pt ca gasesti traf asemanator la 10 lei (numai sarma,in caz ca rebobinezi, te costa 100lei) . Link spre comentariu
zal Postat August 21, 2012 Partajează Postat August 21, 2012 Am inteles ceva de o siguranta termica. Daca ar fi sa fie doar de la aceasta siguranta, daca o inlocuiesc merge? Sau daca o suntez, merge?De preferat să o şuntezi, dacă nu găseşti alta identică ptr înlocuire. Rămîne doar problema accesibilităţii la acea siguranţă, dacă are terminalele vizibile, asta ca să nu munceşti prea mult la trafo. Link spre comentariu
Vizitator cretzuuu90 Postat August 21, 2012 Partajează Postat August 21, 2012 Cauta un traf de 24V/0,5A si gata. Cum ai aflat de 21V ? De rebobinat nu merita pt ca gasesti traf asemanator la 10 lei (numai sarma,in caz ca rebobinezi, te costa 100lei) .Am aflat citind valoarea de pe el... output : 21v/ 400mA... Ms de raspunsuri... ma gandeam sa iau 24v si sa pun 2 diode ... cu caderea de vreo 2v ajung mai aproape... 2-3-4 ma rog... merge asa??? Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat August 21, 2012 Partajează Postat August 21, 2012 La 21 Vcc ouput vine 22 Vca redresat . Pe o dioda ai o cadere de 0,6V si merge. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum