Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[dorian 70]

Urmaresc cu viu interes subiectele din aceasta sectiune si bineinteles postarile lui smilex si nu numai...

Domnule chiar nu ai limite la rabdare si bun simt!

Cat despre modestia (cel putin) lipsa la altii ...

[Vizitator smilex]

@em2006 Multumesc, mai ales pentru ca este reciproc.

Nu stiu cum par, dar pot duce mult mai mult decat asta.

Incerc sa las ceva in urma mea, sper sa si reusesc.

[Vizitator pisica matache]

''aaaa....pai asa ziceti....decidupa parerea mea , nu cred ca exista un rationament matematic pentru recomandarea acestui interval , recte 45...48 , sau , mai bine zis , daca totusi fundamentarea si suportul matematic exista , ele nu ne-au fost explicitate concret in curs...ma gindesc acum ca poate explicatia matematica necesita un bagaj de cunostinte superior anului intii si taman de aceea nici nu s-a introdus in cursul universitar tiparit...din cite imi aduc eu aminte , am facut tehnologia electronica in primul semestru al anului intii...ca sa concluzionam , mult mai probabila este varianta a doua , in care este nevoie de matematicile speciale , cu ecuatii diferentiale , care la nivelul semestrului 1 din primul an de facultate nu sint accesibile studentilor , cel putin nu la electronica...tot ce pot sa va spun este ca la elaborarea indrumarului de laborator tiparit de unde am extras algoritmul , au muncit 11 cadre universitare....astfel incit ma indoiesc ca acest interval a fost scos...asa ...din burta...mai mult ca sigur un calcul exista si rezultatele acestuia coroborate si cu experimente practice au dus la alegerea acestui interval si nu al altuia , sa zicem 58...66eu nu am facut decit sa citez , in prezentarea algoritmului ceea ce ni s-a servit drept axioma la curs , adicatelea...SE RECOMANDA UTILIZAREA VALORII 48 , DEOARECE EA CORESPUNDE UNUI REGIM TERMIC OPTIM AL TRANSFORMATORULUI ( CIRCA 60 DE GRADE) , VERIFICAT EXPERIMENTAL , CONDUCIND LA O BUNA CONCORDANTA A VALORILOR MASURATE CU CELE CALCULATE , EVITINDU-SE INTRAREA IN SATURATIE A MIEZULUI , CHIAR IN CONDITIILE CELE MAI NEFAVORABILE... am incheit citatulalte explicatii suplimentare nu ni s-au oferit , si cu asta basta...!eu , unul am incredere in profesorii de mare clasa pe care i-am avut , ii stimez si ii respect...recomand cu caldura cifra 48 / sectiune , insa daca cineva doreste sa lucreze cu 50 / sectiune nu este gresit...''Am gasit mesajul de mai sus,cu multe pagini in urma.M-au impresionat profund argumentele colegului nostru,care se pare,apare periodic pentru a ne scoate din ignoranta...

[Vizitator]

Afirmatie:

...la ora cind vorbim noi acum , exista mai multe bucati de cremene pe forum...8 din ele sint oarecum mai active...

1-- bucuresti

2-- scornicesti

3-- buzau

4-- timisoara

5-- braila

6-- arad

7-- cluj

8-- dimbovita

...cei 8 de mai sus...mai mult ca sigur nu se vor pune niciodata de acord intre ei...

Raspuns - dat pe aceasta pagina:

cu diametrul de 1mm va debita in regim de functionare nominala indelungata , un curent maxim de 2,356 amperi

 

Absolut gresit. Va debita cat cere consumatorul. Corecta este exprimarea: "pentru a respecta regimul termic corect, ar fi bine a nu se depasi 2,4A"

Raspuns - dat la pagina 191 a topicului:

Curentul nu depinde decat de grosimea sarmei...

Curentul, nu depinde de grosimea sarmei. De grosimea (diametrul) sarmei depinde cat de repede se incalzeste bobina si cat de repede este disipata caldura.

Raspuns - dat pe aceasta pagina:

Deoarece acest topic e dedicat transformatoarelor de retea ,densitatea ordinara e undeva la 2,5 A/mp . Aceasta poate diferii pt anumite utilizari si poate fi de lunga ,de medie si de scurta durata ...

raspuns - dat la pagina 209:

...5-- densitatea de curent maxima ... j max ... la iasi este in intervalul 2...8 amperi / mm patrat , in timp ce la bucuresti este de maxim 3 amperi pe mm patrat ...

Densitatea de curent se ia in functie de tipul si destinatia transformatorului. Pentru trafuri cu functionare continua, se ia J=1,5...2,5 A/mmp. Pentru trafuri cu functionare intermitenta, J poate creste pana la valori destul de mari - depinde care va fi raportul utilizare/pauza. Pentru trafuri de sudura, se ia J in jurul valorii de 4 A/mmp.

Comentariu: intervalul 1,5...2,5 este inclus in intervalul cu limita superioara 3, iar comentariul lui @tyc, se situeaza cu mult bun simt in aceeasi plaja.

 

Raspuns - dat la pagina 209:

...4-- inductia maxima ... b max ... la iasi este in intervalul 0,9...1,75 tesla , in timp ce la bucuresti este in intervalul 0,8...1,2 tesla ...

Pentru transformatoarele construite de hobby-isti si amatori, se va lua intervalul 0,8...1,2 T. Date, in functie de putere se pot obtine din literatura tehnica.

Comentariu:Intervalul 0,9...1,75 T pentru inductia maxima in miez include si transformatoarele toroidale de retea, unde dupa cum se stie se utilizeaza o banda din aliaj silicios laminata la rece si cu graunti orientati, a carei portiune liniara a curbei de histerezis urca mult mai sus decat la tolele laminate la rece si cu graunti neorientati si cu atat mai mult decat la tolele laminate la cald. In concluzie cel care recomanda intervalul 0,9...1,75, nu a gresit cu nimic. Cei care recomanda intervalul 0,8...1,2, de asemenea nu gresesc cu nimic, avand in vedere ca la indemana hobby-istilor si amatorilor nu se afla decat extrem de rar tole cu graunti orientati.

 

Afirmatie:

...in concluzie , indiferent ce novice se va nimeri sa puna intrebari pe forum despre cum sa-si faca un trafo de alimentare amarit , daca se va intimpla sa se parasuteze intre cel putin 2 --- nu mai zic 3 sau 4 , ca iese cu macel lingvistic --- dintre cei 8 de mai sus , care , mai mult ca sigur nu se vor pune niciodata de acord intre ei si nu va ceda nici unul din ei la punctul de vedere personal din cauza orgoliului propriu ...atunci vesnic vor exista disensiuni si certuri...

Comentariu: Diversitatea de opinii, este fireasca pe un forum. Cine nu poate interpola intre opiniile diferitilor useri si in acest fel sa gaseasca raspuns la intrebarile sale, probabil ca de geaba si-a facut un credit pe forum. Mult mai bine ar face sa puna mana pe studiu singurel. Si anume sa inceapa cu fizica de clasa a 5-a.

 

In alta ordine de idei, pentru foarte grava afirmatie marcata de subsemnatul cu rosu in citatul de mai sus, solicit administratiei sa ia cele mai severe masuri disciplinare, daca in urmatorul interval de 2 ore userul @misuraelectronic, nu vine cu cel putin un exemplu (link + colaj, asa cum am inteles eu sa o fac aici) de "macel lingvistic" intre persoanele pe care le-a sugerat in lista de la primul citat

 

Il rog pe colegul @Dr.L, sa ma scuze ca i-am facut si eu de lucru cu inca un off-topism.

[Vizitator]

...Am gasit mesajul de mai sus,cu multe pagini in urma.M-au impresionat profund argumentele colegului nostru,care se pare,apare periodic pentru a ne scoate din ignoranta...

Cel care a descris provenienta si semnificatia numarului 50 (48 - nu prea conteaza) din arhicunoscuta formula de calcul simplificat n=50/S a facut-o cu multa modestie si respect pentru profesorii care l-au instruit. In realitate formula este mult mai cunoscuta de toti absolventii cu diploma de bacalaureat. Ea provine din legea inductiei electromagnetice: e=dΦ/dt. Adica nu solicita cunostinte de matematici speciale, ci doar o operatie de derivare, pe care o face un elev de clasa a 11-a (sau a 12-a - nu mai sunt la curent cu programa de liceu, la matematica) Dupa ce se fac calculele, se va obtine o alta binecunoscuta formula - e=0,0444kctfSB. In relatiile de mai sus avem:

n=1/e - este numarul de spire pe volt;

S - este aria sectiunii transversale a miezului, in cmp;

Φ - fluxul magnetic prin miez in Wb;

t - variabila timp in secunde;

e - tensiunea electromotoare indusa de fluxul Φ intr-o spira a transformatorului, in volti pe spira;

kct - un factor de stivuire al tolelor, avand o valoare uzuala de aproximativ 0,95;

f - frecventa, in Hz;

B - amplitudinea inductiei prin miez in T.

In continuare, este foarte simplu. Pentru o amplitudine medie a inductiei de B=1 T si pentru frecventa f=50 Hz, avem e=2,09∙S V/spira, de unde rezulta aproximativ, n=48/S spire pe volt.

[Vizitator]

Fac o mica corectie. In relatiile de mai sus, aria S este in milimetri patrati (mmp). Dupa transformarile de milimetri patrati in centimetri patrati, avem e=0,0209∙S. Rezulta valoarea n=1/0,02109∙S=47,4/S. Deoarece, pentru puteri de ordinul 25...250 W, inductia este sub 1 T, s-a rotunjit 47,4 la 50. Se poate mari constanta la 55 sau chiar 60, pentru inductii mai scazute, sau se poate micsora la 45, sau chiar 40 pentru valori crescute ale inductiei - cazuri riscante.

[Vizitator tyc]

...- cazuri riscante.

Adica trafurile chinezesti ,alea de noi noute se incalzesc in gol .La incalzire contribuie si calitatea tolelor si calitatea sarmei .

[Vizitator]

Despre trafurile chinezesti nu stiu ce sa spun. Probabil ca riscul vine de la calitatea globala a produsului.

[gauss]

As propune o metoda de calcul care sa plece de la stabilirea initiala a unei anumite inductii in miez , functie de calitatea acestuia ... unde eventual poate fi de folos o fisa de catalog a tipului de tola ... daca nu e disponibila , se pot face anumite artificii ( bobinarea unui numar de spire , masuratori , etc. ... ) , duce la un calcul corect , mai se fac citeva optimizari pe parcursul lantului de calcule ... se obtine un calcul f . exact , optimul pentru aplicatia respectiva ( maximul de economie fier si cupru ) , dezavantajul este faptul ca este destul de laborios ... nu e inventia mea , s-a folosit la vecinii din rasarit , carora , cel putin din experienta mea , le-au reusit transformatoarele ... Desi , sincer sa fiu , am folosit calculul empiric cu binecunoscuta constanta 50 ... dar n-am neglijat citeva prize in primar , cum se bobinau transformatoarele industriale comuniste ... -10 , + 5 % ... tola standard fier - siliciu !( Off - topic , cu scuze catre useri si moderator - incep sa am o anumita repulsie fata de agresivitatea de pe forum , m-am hotarit sa postez mai rar , nu e o pierdere , n-am adus ceva contributii , dar evit sa enervez pe altii , eventual si pe mine insumi ... ramin la vechea mea descoperire , cunoasterea cea mai temeinica e cea prin experienta personala si documentarea din surse consacrate ( manuale ) , desi pare mai anevoioasa e mai trainica ... )

[zal]

S-a mai propus/încercat metoda asta, problema e că cei care întreabă aici nu se pricep, sau nu au răbdare, fiind majoritatea începători. Un amator cît de cît informat ştie să-şi calculeze un trafo simplu de reţea, face parte din ABC-ul electrotehnicii.

[gauss]

Intrutotul adevarat ... acum , calculul simplificat nu e o tragedie ... de ce se prefera sa-l faca altii , e o alta discutie ... sigur va ofensa pe unii ... electronica nu e copy - paste sau Mersul Trenurilor , eu ramin siderat vazind useri care declara ca nu sint foarte " introdusi " , dar se reped cu seninatate la SMPS , de preferat macar de 1 Kw , ... gata , am promis ca nu mai postez !

[Vizitator pisica matache]

Poate va razganditi si postati calculul despre care vorbeati;ar fi foarte utila de exemplu,o metoda practica de a masura inductia maxim admisa in miez,ca asta,cred eu,e marea necunoscuta.Mai toti bobinam pe miezuri necunoscute;daca am putea determina relativ simplu,prin masuratori,cam ce poate miezul respectiv,s-ar putea calcula mult mai exact nr de spire pe volt.

[zal]

Se găsesc detalii la secţiunea amplifurilor pe tuburi, parcă misa a descris cum bobinează 100 de spire pe un miez şi măsoară rezultatele.

[gauss]

Metoda practica e oarecum empirica .... dintr-un autotransformator MARE se injecteaza intr-o infasurare bobinata ad-hoc pe miezul respectiv , tinind loc de secundar ... astfel se simuleaza un transformator 1 la 1 , se pune sarcina echivalenta pe o alta infasurare egala , se fac 2-3 iteratii , (variind fin tensiunea ) , se introduc rezultatele masuratorilor ( oarecum invers ) in calcule , se poate obtine aproximativ inductia specifica ducind la limita superioara incarcarea miezului , pina apar pierderi semnificative datorita saturarii miezului ... nu stiu daca am fost foarte explicit , e intr-adevar laborioasa si merita la miezuri mari sau daca se doreste " stoarcerea " maxima a unui transformator ipotetic ... eu as ramine , asa cum am scris mai sus , pe calculul empiric cu constanta 50 , se poate gresi doar foarte rar , la tole execrabile ... e foarte valabila si metoda postata mai sus , oarecum similara cu cea folosita la torurile de RF , binecunoscuta de radioamatori , procedura mea , care o include pe aceasta , ( si aici se masoara inductanta obtinuta a infasurarii ) valideaza practic toate calculele ...

[Vizitator smilex]

Interesante idei.Poate ca un generator sinus cu amplitudine variabila poate debita pe un traf 1/1 (+sarcina) construit pe miezul necunoscut, si se pot compara cele doua forme (primar+secundar) cu un osc cu doua canale. Cu o anume solutie, comparatia ar putea fi facuta vizual, cu un LED.