Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[ion1ion1ion]

4A/mm ! nu am inteles cum folosesc aceasta "formula " am gasit pe aici tabele , dar ...unele lucruri nu sunt asa clare cum as vrea eu ! m-ar interesa grosimea sarmei dintr-un transormator cu sectiune de 50 cm2 ! pt curentii de 5 , 6 ,7 respectiv 12 , 13 A ! multumesc anticipat !

[Vizitator donpetru]

4A/mm ! nu am inteles cum folosesc aceasta "formula "am gasit pe aici tabele , dar ...unele lucruri nu sunt asa clare cum as vrea eu ! m-ar interesa grosimea sarmei dintr-un transormator cu sectiune de 50 cm2 ! pt curentii de 5 , 6 ,7 respectiv 12 , 13 A ! multumesc anticipat !

Pentru J=3A/mm patrat, atunci sectiunea conductorului va fi:- curent nominal 5A: S=I/J=5/3=1,66 mm patrati; diametru conductorului: d=1,12*radical S=1,12*1,28=1,43mmm, deci d=1,43mm;- curent nominal 6A: S=I/J=6/3=2 mm patrati; diametru conductorului: d=1,12*radical S=1,12*1,41=1,57mmm, deci d=1,57mm;- curent nominal 7A: S=I/J=7/3=2,33 mm patrati; diametru conductorului: d=1,12*radical S=1,12*1,52=1,71mmm, deci d=1,71mm;- curent nominal 12A: S=I/J=12/3=4 mm patrati; diametru conductorului: d=1,12*radical S=1,12*2=2,24mmm, deci d=2,24mm;- curent nominal 13A: S=I/J=13/3=4,33 mm patrati; diametru conductorului: d=1,12*radical S=1,12*2,08=2,33mmm, deci d=2,33mmDaca sectiunea miezului feromagnetic a transformatorului este 50 cm patrati atunci puterea aparenta secundara a acestuia va fi aprox. 2500VA, frecventa 50Hz.NUMAI BINE

[florin.bulau]

E bine ca se pot exprima opinii diverse, chiar daca uneori nu suntem in acord cu unua sau cu alta....Din modestele mele cunostinte: A) Transformatorul mi-a fost prezentat la cursul de Masini electrice ca fiind o... masina electrica (utilizeaza fenomenul inductiei electromagnetice, adica transformarea alternativa a energiei unui curent electric (variabil) in camp magnetic (tot variabil), apoi re-transformarea energiei campului magnetic in curent electric ) Particularitatea principala e ca aceasta masina nu are piese in miscare....B) Miezul transformatorului are misiunea de a "inmagazina" energie magnetica, de aceea volumul lui (si implicit sectiunea) au o dependenta proportionala cu puterea transferata (sau transformata) prin acea masina electricaC) Vazand transformatorul ca o "pompa", una din caile de marire a puterii transformate ar fi cresterea frecventei (idee aplicata la sursele in comutatie)D) O alta cale de marire a puterii transformate ar fi marirea "cilindreii" "pompei", prin utilizarea unei inductii mai mari (desigur, in conditiile unui material care admite inductie mai mare, inainte de atingerea saturatiei.Sectiunea prin care trece fluxul magnetic produs de bobina primara e sectiunea transformatorului, indiferent de forma miezului. Faptul ca miezul are forma de tor, de dublu C (sau U) sau de cvadruplu C (aceasta "forma" se regaseste si la tolele E+I, unde fluxul prin coloana centrala, bobinata se divizeaza prin 2 coloane laterale)Unele confuzii au fost produse de solutia constructiva "in coloane", la care miezul are 2 coloane iar bobinele sunt divizate pe fiecare coloana fiind amplasata cate o jumatate de bobinaj, in final bobinele fiind inseriate. Probabil confuzia e generata de transformatoarele trifazice, la care cele 3 coloane sunt bobinate cu cate o faza; dar la acelea, fazarea tensiunilor, respectiv a curentilor permite utilizarea mai eficienta a circuitelor magnetice.La transformatoarele cu miez toroidal se realizeaza 2 ameliorari:1. Geometria miezului elimina orice intrefier, prezent la celelalte solutii constructive de miez2. Materialul magnetic suporta cresterea inductiei de la 0,8-1T la 1,6 sau chiar 2 T, de unde o "dublare" a puterii transformate(Desigur, dificultatea crescuta de bobinare si prinderea "cu cantec" constituie minusuri, "la pachet" cu avantajele de mai sus)Densitatile de curent prin conductoare depind enorm de posibilitatile de racire dar si de caderile de tensiune admise; daca la cablurile aeriene obstacolul e caderea de tensiune, la conductorul cu care se realizeaza bobinajul, problemele apar intai din cauza incalzirii. Daca la in cablu "intins" se poate urca fara probleme si peste 20A/mmp, la transformatoare se recomanda intre 2A/mmp pentru functionare "vesnica" pana la max. 4-5A/mmp pentru infasurarile exterioare, izolatie rezistenta peste 150 grd. Celsius si trafuri cu utilizare discontinua, care admit incalzire semnificativa...Personal am realizat cateva transformatoare (cred ca vreo 50, de-a lungul anilor ) nici unul nu s-a defectat, chiar daca am refolosit conductorul de bobinaj, dar am mers in general pe rezerve mari; chiar daca e mai scump, cand faci ceva de care vrei sa-l uiti in functiune, merita!!Si cum nu am prea lucrat pentru altii (rentabilitatea productiei e atributul fabricilor mari ) "pentru sufletul meu" nu m-am zgarcit, ca oridecateori am incercat sa "fac economii" am iesit mai scump ( bine a zis ala cu proverbul: Lenesul mai mult alearga si zgarcitul risipeste..)Toate cele bune!Succes la bobinare!!

[ghimpe--]

Am un traf cu tole E + I cu foarte multe iesiri (15 borne). Din cate mi-am dat eu seama nu sunt infasuratori separate ci una sungura cu multe "tap"-uri. Am masurat intre diferite borne tensiuni de la 3,3v pana la 95,8v (am masurat in gol).Acum vine intrebarea stupida: daca as vrea sa leg in pararel mai multe infasuratori (pentru a obtine o putere mai mare) cum ar trebui sa fac? Se poate asa ceva sau visez frumos? :tonqe: Si daca se poate trebuie sa am exact acelasi voltaj pe infasuratori sau se permite o abatere?? (cam care ar fi aceasta abatere, +/- cati volti)

[Palade Vlad]

Salut! Atat timp cat ai o singura infasurare (auto)transformatorul tau, nu ai cum sa legi in paralel infasurarile pentru a obtine putere mai mare (si sper sa nu gresesc...).Oricum, atunci cand legi in paralel doua sau mai multe infasurari este preferabil ca acestea sa aiba tensiuni egale....altfel infasurarea care are tensiunea mai cea mai mica va fi suprasolicitata pentru ca va trebui sa deabiteze intensitate mai mare decat celelalte.Succes.

[Dr.L]

daca gasesti 2 bobine identice(gen traf simetric),il poti lega asadupa cum pare,se poate permite o oarecare diferenta intre cele 2 bobine,dar nu stiu cat de mult,oricum,aceasta diferenta provoaca riplu

[ghimpe--]

Am presupus ca am o singura infasurare fiindca am putut masura voltaje intre toate bornele, oare m-am inselat? :smt017

[Dr.L]

hmmm,folosete un bec,ca de ex,daca e aparatul prea sensibil,mai masoara si intre bobineincearca sa masori rezistenta bobinelor,si aflii ce si cum,apoi voltajele

[Mircea Crisan]

Am rebobinat un traf gasit prin magazie la munca care are sectiunea de 46,5 cmp. Este de tipul E+I iar calculul l-am facut conform formulelor din acest post. In primar am bagat sarma de 1.35 mm diametru iar in secundar am bagat sarma de 2.5 mm diametru. Am obtinut tensiunile pe care le doream respectiv 2x 46 Vca. Curentul de mers in gol este de 136 mA ( cam mare mi se pare).Ceea ce ma nedumerit este ca pe eticheta lui era trecuta puterea de 780 VA si era un traf de separatie 380V/380V. Nu prea se brodesc puterile.Comentarii?

[Vizitator releu]

Am rebobinat un traf gasit prin magazie la munca care are sectiunea de 46,5 cmp.

Esti sigur ca era sectiunea asta la 780VA ???? Cu sectiunea asta faci un traf de 46,5*46,5=2161VA. Deci, e ceva gresit, cred, in estimarea puterii de 780VA ?

[Mircea Crisan]

Cam asa arata traful dupa ce l-am rebobinat si cam asa arata eticheta initiala.

[tiristor]

nu e gresit! Dar la sectiunea asta a mizului puteai face un traf de sudura.trafourile germane au o rezerva mare de putere.Daca esti atent pe placuta scrie : Primar 380 x2,1=760 VA,secundarul e 380x0,9+90x1,5=477VAcu o rezerva de 300VA.sectiunea miezului la patrat este puterea maxima posibila,in practica nu ai fereastra suficienta pt secundar gros. :yawinkle:

[Mircea Crisan]

Deci sa inteleg ca miezul suporta in jur de 2000VA ?Fereastra este suficienta fiindca mi-a incaput in secundar doua infasurari in secundar de 46 Vca cu sarma de 2.5 mm in diametru si asta in conditiile in care tensiunea de alimentare a fost de 213 Vca la priza. Eu intentionez sa-l folosesc la un amplif de tipul AV300V2 cu cate 10 mos-uri pe canal (doua canale).

[tiristor]

Da! Suporta si daca e si un miez ff bun [nemti-s mai meticulosi] va tine o vesnicie. :supz:

[mosfet]

Am un traf care scoate 2*50Vca si teoretic dupa redresare voi avea 70V - factorul ala de multiplicare (teoretic) 1,41 se atinge si in practica, sau va fi ceva de genul 1,2? Voi incerca zilele astea si o masuratoare efectiva, dar nu prea mai am rabdare :)As vrea sa reduc tensiunea asta pana sub 63V ca sa pot folosi conzi de filtraj la 63V in loc de 100V.Ma gandeam sa folosesc ca si filtraj un filtru CRC care-mi va mai reduce din tensiune, plus caderea de tensiune pe puntea redresoare. As putea ajunge sub 63V?Mi-am descarcat un program pt simularea surselor de alimentare - PSU Designer 2, dar nu prea am avut timp sa inteleg mare lucru.