Vizitator pisica matache Postat Septembrie 3, 2011 Partajează Postat Septembrie 3, 2011 Ba se ridica la patrat 64! Daca ai avea un traf clasic, E+I, cu sectiunea de 64 de cm patrati, dar caruia i-ai reteza "limba" din centrul "E"-ului ar rezulta un traf in "coloane", fiecare coloana avand sectiunea de 32 de cmp. Ca atare, un miez, ca e in coloane, ca e "E+I", dar care are acelaeasi dimensiuni exterioare si e construit binetnteles din tola standardizata (adica limba din centrul "E"-ului sa fie de doua ori ca latime dacat lateralele "E"-ului) poate transfera aceiasi putere!Ca sa intelegi unde gresesti,poti privi traful in ..coloane..ca pe un traf toroidal,dar de forma dreptunghiulara.. Link spre comentariu
TESSLA Postat Septembrie 3, 2011 Partajează Postat Septembrie 3, 2011 Nu e nimic gresit din ce spun eu! Daca ai un traf clasic E+I cu sectiunea de 64 cmp, la care tai centrul "E"-urilor, va rezulta un traf in coloane , cu sectiunea fiecarei coloane de 32 cmp, exact ca in exemplul colegului! Iar puterea va fi aceiasi, indiferent ca bobinezi pe centrul "E"-urilor, fie ca il tai si bobinezi pe cele doua coloane rezultate. Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Septembrie 3, 2011 Partajează Postat Septembrie 3, 2011 Atunci poti sa-mi explici de ce se folosesc miezuri clasice,E+I si nu in coloane?Ar rezulta un traf mai usor si mai simplu de bobinat la aceeasi putere..daca ar fi cum zici tu...Un traf E+I,e format din doua miezuri in coloana alaturate;daca o sa masori mijlocul unui E,e de doua ori mai lat decat lateralele;altfel spus sectiunea la mijloc e dubla fata de o laterala,si tot sectiunea e cea care intra in calculul puterii.Atunci cand vei taia centrul E-urilor,vei obtine asa cum am mai spus,un toroidal patrat...a carui sectiune este jumatate.Dar daca tii neaparat,e asa cum zici tu... Link spre comentariu
Dr.L Postat Septembrie 3, 2011 Partajează Postat Septembrie 3, 2011 A mai fost odata cearta asta,nu o continuati va rog! Link spre comentariu
TESSLA Postat Septembrie 3, 2011 Partajează Postat Septembrie 3, 2011 Nu ne certam domle. Referitor la intrebarea "de ce nu se executa numai trafuri pe miez E+I si mai exista si de astea in coloane", raspunsul este urmatorul: in unele aplicatii este nevoie de un cuplaj mai slab intre infasurarea primara si cea secundara, de ex. pentru transformatoarele se sudura "clasice". De asta exista trafuri in "coloane". Iar despre dimensiunile tolelor, ai scris EXACT ce am scris si eu! Da, latimea "limbei" din centru "E"-ului, este exact dublul latimii lateralelor "E"-ului. Mai concret, pentru tole E14 de ex., latimea "limbei" este de 28 mm. Iar daca tai "limba" asta din centru "E"-ului, o sa obtii un traf in "coloane" a carui sectiune "utila" (aia peste care se executa bobinele) este aceiasi cu a miezului initial "nemutilat", numai ca sant doua infasurari secundare si doua infasurari primare...sau se pot executa doar doua bobine, cate una pe coloana...oricum ar fi, numarul de spire este acelasi. Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pe scurt, traful colegului in cauza are o sectiune utila de 32cm si nu 64, asa cum s-a mai spus vi-l puteti imagina ca pe un traf toroidal decat ca nu ar fi rotund insa sectiunea s-ar calcula similar, a nu se face greseala de conceptie ca daca ai 2 coloane de bobinat sectiunea se insumeaza, este gresit, sectiunea propriu zisa prin care circula campul magnetic este aceeasi, diferenta este ca se castiga loc mai mult pentru bobinat. Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 La traful cu tole E,sectiunea e suma suprafetelot tuturor coloanelor?Nu,numai a celei din mijloc;asa si aici,se calculeaza numai o coloana. Link spre comentariu
TESSLA Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pai numai aia din mijloc pentru ca pe aia se executa bobinarea. Acuma na...fiecare cu parerea lui...dar eu spun asa: un miez E+I si unul in "coloane" construite din tola standardizata si care au aceleasi dimensiuni exterioare pot transfera aceiasi putere! Diferenta este doar in geometria miezului, in unele cazurii fiind nevoie de un cuplaj mai strans intre primar si secundar, iar in altele este nevoie de un cuplaj mai slab. Cat despre toroidale, nu le mai aduceti in discutie pentru ca formulele de proiectare nu coincid cu cele de la E+I. Asa credeam si eu odata, ca sant aceleasi formule, dar nu sant! Link spre comentariu
em2006 Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 ...fiecare cu parerea lui...dar eu spun asa: un miez E+I si unul in "coloane" construite din tola standardizata si care au aceleasi dimensiuni exterioare pot transfera aceiasi putere! Diferenta este doar in geometria miezului, in unele cazurii fiind nevoie de un cuplaj mai strans intre primar si secundar, iar in altele este nevoie de un cuplaj mai slab....Astea deja sunt de antologie... :cry: Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pai numai aia din mijloc pentru ca pe aia se executa bobinarea. Acuma na...fiecare cu parerea lui...dar eu spun asa: un miez E+I si unul in "coloane" construite din tola standardizata si care au aceleasi dimensiuni exterioare pot transfera aceiasi putere.. Si ce anume transfera pana la urma puterea? campul electromagnetic, care circula prin sectiunea miezului si cu cat miezul este mai mare cu atat intensitatea campului creste pana la urma, indiferent de forma plana a sa, ca e EI ca este circular ca toroidul, ca este patrat cu coloane sau mai stiu eu ce alta forma geometrica, miezul magnetic in sine ( pe care sa-l imaginam a fi un cilindru sau teava ), ei bine modificand felul cum bobinezi pe el infasurarile nu vei largi si acea teava ca astfel sa treaca mai mult camp electromagnetic . ...in unele cazurii fiind nevoie de un cuplaj mai strans intre primar si secundar, iar in altele este nevoie de un cuplaj mai slab.. Nu este tocmai asa, fie ca se bobineaza pe EI in centru, fie ca se bobineaza pe coloane cuplajul ramane mereu strans intre cele 2 infasurari in ambele cazuri deoarece la coloane bobinam jumatate din primar pe o coloana si jumatate pe cealalta, si la fel facem si cu secundarul, nu o infasurare pe o coloana si a 2-a pe cealalta, se alege sistemul coloanelor atunci cand este nevoie de loc mai mult de bobinat pe acelasi miez, in felul asta se poate bobina conductori mai grosi pentru curenti mai mari, spre exemplu la aparatele de sudura unde se accepta o densitate mai mare de curent per mm patrat de sectiune asta cu pretul caderilor de tensiune destul de mari in sarcina. Cat despre toroidale, nu le mai aduceti in discutie pentru ca formulele de proiectare nu coincid cu cele de la E+I. Asa credeam si eu odata, ca sant aceleasi formule, dar nu sant! De ce ar fi toroidalul diferit? sa zicem ca avem unul tot din FeSi asadar caracteristicile materialului in sine sunt aceleasi, de ce oare sa difere formula de calcul, doar pentru ca se schimba geometria? formula de calcul desi pare mult diferita in esenta este acelasi lucru, se afla sectiunea miezului care se imparte la acel coeficient, diferenta este ca la toroidal se foloseste spatiu de bobinat la maxim. Link spre comentariu
TESSLA Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pai de ce e diferit, poate ca pentru campul magnetic e "captiv" in infasurari...nu mai evadeaza pe afar' ca la miezurile E+I . Cat despre trafurile de sudura, oare cum se obtine caracteristica abrupt cazatoare? Raspunde la asta! Nu din geometria miezului? Si daca nu conteaza geometria, de ce toroidalele se satureaza mai repede? :rade:P.S. Daca ai un ax planetar de 0.2 m si un altul de 1m, vrei sa spui ca ele transmit momentul fortei in mod identic? Sau in cazul planetarei mai lungi el se transmite un pic intarziat, din cauza torsiunii? Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pai de ce e diferit, poate ca pentru campul magnetic e "captiv" in infasurari...nu mai evadeaza pe afar' ca la miezurile E+I ... Tocmai ca toroidalele au eficienta marita, dar asta nu inseamna si ca sectiunea miezului li se dubleaza, e ca si un soi de furtun care in cazul trafurilor EI acest furtun are ceva gauri iar respectiv toroidalele nu, asta inseamna ca in cazul EI sunt pierderi de apa pe traseu si in consecinta trebuie sa se tina cont de asta la calculul puterii cerute din el, iar la toroidale furtunul fiind intact nu exista pierderi si toata apa ajunge la destinatie dar asta nu inseamna ca furtunul este are diamentru interior marit, ci doar ca e mai eficient. Cat despre trafurile de sudura, oare cum se obtine caracteristica abrupt cazatoare? Raspunde la asta! Nu din geometria miezului?... Asa cum am zis, la trafurile de sudura se accepta o densitate mai mare de curent pe mm patrat de sectiune, rezistenta interna astfel obtinuta ajuta la obtinerea caracteristicii cazatoare, in cazul lor este nevoie de tensiune mare in gol pentru aprinderea electrodului si mica + Curent mare in sarcina. Si daca nu conteaza geometria, de ce toroidalele se satureaza mai repede?.. Toroidalele fiind mai eficiente se forteaza limitele miezului, insasi geometria transformatorului toroidal ofera mult mai mult loc pentru bobinat ceea ce permite conductori mai grosi eficienta marita permite asta, insa aminteste-ti analogia cu acel furtun care are totusi niste limite impuse de insasi diametrul sau interior, la fel si aici, miezul desi mai eficient are totusi limite, care uneori se forteaza si miezul intra in saturatie. Daca ai un ax planetar de 0.2 m si un altul de 1m, vrei sa spui ca ele transmit momentul fortei in mod identic? Sau in cazul planetarei mai lungi el se transmite un pic intarziat, din cauza torsiunii? Aici nu lungimea conteaza, si in consecinta analogia este incorect exprimata, conteaza sectiunea axului si nu lungimea sa, un ax mai subtire nu poate comanda aceeasi sarcina ca unul mult mai gros indiferent de geometria sa. Link spre comentariu
vcdec Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Va salut, Am si eu nevoie de un sfat referitor la un traf de iesire de la o statie pe lampi Electronica de prin 1969. M-am apucat de reconditionat acest aparat. Are un traf de iesire enorm. Ampliful e PP cu 6p3s-e. Problema e ca ampliful a suferit ceva modificari la iesire si nu cred ca e bine conectat, in sensul ca are legate in paralel toate bobinele . Pe carcasa amplifului scria la cele 2 iesiri "LINIE" si respectiv "4-16ohm". Stie cineva care este modul corect de conectare a lui? Multumesc anticipat. Link spre comentariu
Dr.L Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Pentru transformatoare audio/de iesire postati totusi aici: viewtopic.php?f=28&t=10753Topicul asta e numai pt trafuri de retea... Link spre comentariu
TESSLA Postat Septembrie 4, 2011 Partajează Postat Septembrie 4, 2011 Aici nu lungimea conteaza, si in consecinta analogia este incorect exprimata, conteaza sectiunea axului si nu lungimea sa, un ax mai subtire nu poate comanda aceeasi sarcina ca unul mult mai gros indiferent de geometria sa.Da de ce sa nu conteze lungimea?! Eu vorbeam de lungimi distincte si aceiasi grosime! Conteaza sau nu diferenta de lungime in cazul aceleiasi grosimi? In fine, oricum aia cu aparatele de sudura e trasa de par. Da de ce sa fortez densitatea de curent!? E obligatoriu?! Da ce facem..resou sau aparat de sudura?! Dar daca am suficient loc astfel inca sa bobinez cu conductor la care sa nu depasesc 2.5 A/mmp...unde mai e caracteristica abrupt cazatoare? :rade:In fine, fiecare isi face trafurile cum vrea, dar daca e sa ma intrebati pe mine, de la un traf in coloane cu sectiunea unei coloane de 32 cmp, se poate "cere" mai mult de 1000 de watti. Si asta nu doar pentru o perioada limitata de timp. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum