Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[nexus]

as avea si eu o intrebaream nevoie de un traf de retea de 12-0-12Vca, la 3A;ce vreau sa stiu este cati amperi are pe fiecare ramura de 12Vca; cumva 1.5A? adica 2x1.5A? ca vreau sa stiu sigur inainte de a-l cumpara; apropo aveti vreo idee de unde?

[mircea888]

nu, ai 3 amperi pe fiecare ramura pentru ca ambele infasurari ale secundarului sunt bobinate cu aceeasi sarma; infasurarile sunt in serie, adica e ca la divizorul de tensiune(la rezistori), intensitatea e aceeasi si se imparte tensiunea.

[nexus]

Merci pentru lamurire. Deci mie de fapt imi trebuie ceva de genul230V/2x12Vca(sau 12-0-12), 2x3A, 72W; nu-i asa?A, si inca ceva. pot sa scot din el 24Vca la 3A? Si daca da cum?

[MifTy]

foarte simplu: secundarul 12-0-12 ar trebui sa fie o infasurare unica de 24 de volti, cu priza la jumate, deci conectezi in circuit doar cele 2 extreme!!!daca discutam despre 2 secundare complet separate, acestea trebuie inseriate in faza... adica sfarsitul uneia legate la inceputul celeilalte... obligatoriu in acelasi sens de infasurare...vezi ca se mai discuta pe undeva pe aici despre fazarea infasurarilor la transformatoare... mi se pare ca pisoiu explica foarte clar cum se face, in mod nedistructiv!! :yawinkle:

[mircea888]

daca il cumperi gata facut nu vei avea probleme pentru ca sunt deja inseriate in faza, oricum e bine de stiu in ce consta fazarea infasurarilor.

[nexus]

OK cred ca inteleg acum. Deci problema fazarii infasurarilor intervine numai atunci cand secundarele sunt infasurari separate (am vazut asa ceva la niste toroidale cu 4 fire), dar dupa cum spuneti aici cele cumparate de la magazin (cu 3 fire) sunt deja inseriate in faza.deci aici nu-mi fac probleme.

[mircea888]

da, corect, cand ai 4 fire trebuie sa inseriezi tu secundarele dar daca ai 3 sunt inseriate deja in interiorul transformatorului.Se pot inseria si doua secundarele de pe 2 transformatoare distincte cu aceeasi conditie, sa tii cont de sensul in care s-a facut bobinajul.

[nexus]

OK pe asta am lamurit-o relativ usor.Am alta problema; Am un traf (>5kg) de retea cu mai multe infasurarinu stiu cate; in orice caz are 6 borne deci scoate atatea voltaje cate combinatii sunt posibile. (la tipul asta de trafuri se pare ca numarul de voltaje pe care le poate scoate nu este egal cu numarul infasurarilor; deci modalitatea de bobinare e diferita; cel putin asa pare la prima vedere)In fine, intrebarea mea probabil ca a mai fost pusa anterior da' topicul e lung; si oricum mie nu-mi trebuie explicatii savante ca sa inteleg; deci:Sa luam de exemplu o anume iesire (nu conteaza cati volti); cum aflu cati amperi poate scoate maxim aceasta iesire pentru ca pe traf nu scrie nimic despre asta (e posibil sa fi existat candva dar s-a sters orice urma,traful fiind foarte vechi). Am intentia sa-l folosesc numai pentru testarea unor montaje si ceea ce ma intereseaza este multitudinea de voltaje pe care le pot utiliza in acest fel dar evident numarul de A este foarte important.

[Vizitator donpetru]

Sa luam de exemplu o anume iesire (nu conteaza cati volti); cum aflu cati amperi poate scoate maxim aceasta iesire pentru ca pe traf nu scrie nimic despre asta (e posibil sa fi existat candva dar s-a sters orice urma,traful fiind foarte vechi). Am intentia sa-l folosesc numai pentru testarea unor montaje si ceea ce ma intereseaza este multitudinea de voltaje pe care le pot utiliza in acest fel dar evident numarul de A este foarte important.

In primul rand trebuie sa estimezi puterea transformatorului, care este proportionala cu sectiunea miezului magnetic. Astfel poti sa afli cam ce grad de incarcare are transformatorul respectiv, bineinteles exprimat in VA. Totusi, nu ai spus de ce tip constructiv este transformatorul ? Miez cu tole E+I, U+I, U+U...?Dupa ce ai aflat sectiunea (de ex. la miezurile E+I este produsul dintre latimea tolei pe care se afla bobina transformatorului si inatimea pachetului de tole) poti sa o ridici la patrat pt a afla puterea transformatorului. Dupa aceea, cu ajutorul unui multimetru trebuie sa afli rezistenta ohmica a fiecarei infasurari si sa desenezi transformatorul cu infasurarile secundare (daca sunt 6 borne s-ar putea sa ai o pereche de doua cu doua infasurari fazate coresunzator cu legatura sub invelisul electroizolant al bobinei transformatorului - depinde de mai multe aspecte, inclusiv in acest caz modul de dispunere a infasurarilor secundare si infas. primare).Daca se poate totusi sa vizualizezi sectiunea miezului sarmei cu care sunt bobinate infas. secundare ar fi perfect. Spre ex. sa spunem ca ai o infas. bobinata cu conductor Cu diam de 1mm, atunci intensitatea curentului nominal calculata la o densitate de curent de circa 3A mm patrat va fi:I=J*S=3*pi*dpatrat/4=2.34A coresp. unei densitati de 3A mm patrat, idem pt celelalte cazuri.Daca diam conductorului din care sunt realizate bobinele nu poti sa-l afli, din anumite motive, atunci masori rezistenta ohmica a infas. si apelezi la o formula practica utila, poate mai putin cunoscuta, bazata pe urmatoarea analogie:Pt o incarcare de 35A aceasta corespunde unei rezistente ohmice a unei bobine trafo de circa Rx=0,35 OHmi (cu erorile de rigoare). Spre exemplu, daca infasurarea secundara are Rm=4,7 Ohmi, atunci curentul care poate fi suportat de aceasta poate atinge o valoare de 35/k, unde k=Rm/Rx=1,645. rezulta Im=35/1,645=21,27A. Aceasta val. de curent calculata poate coincide cu valoare curentului maxim de scurtcircuit la bornele infasurari secundare masurate. Val curentului nominal se afla impartind val. acestui curent cu val. procentuala a tens. de scurtcircuit a transformatorului de mica putere (iti recomanda practic o val medie de 10%). Deci in final vom avea: Is=Im/Usc=0,1*21,27=2,12A (cam atat poti trage din infasurarea respectiva la o densitate de curent de circa 3A pe mm patrat)In final, iti recomand dupa ce ai facut calculul asta sa faci o verificare raportata cu puterea transformatorului. S-ar putea sa mai refaci pe ici pe colo calculul, adica sa estimezi cam cu ce valoare de densitate de curent a lucrat producatorul transformatorului.Aceasta metoda expusa de mine mai sus am aplicat-o practic la mai multe transformatoare care a condus la obtinerea unor rezultate practice incadrate intr-o marja de eroare de circa +/-5%.NUMAI BINE

[djlove]

am facut si eu un torr si se incalzeste are baza de 2,2cm si inaltimea de 3 cmeu am bobinat 900 spire in primarcare este problema am calculat gresit?sarma cu care am bobinat este de 0,5mm

[Vizitator donpetru]

am facut si eu un torr si se incalzesteare baza de 2,2cm si inaltimea de 3 cmeu am bobinat 900 spire in primarcare este problema am calculat gresit?sarma cu care am bobinat este de 0,5mm

Cum este realizat constructiv torul tau ? E din miez de ferita sau dintr-o tola simpla rotita intr-un perimetru circular ? As dori daca poti sa-mi spui dimens. torului: diam ext, diam interior, inaltime etc. Dupa aceea mai treb. sa discutam ?

[djlove]

diametru exterior 9 cmdiametru interior 7 cmeste din fier siliciuinaltimea e de 3,2 cm

[Vizitator donpetru]

Torul tau este tip OL32/90. Cu acest tip de tor se realizeaza transformatoare toroidale "profil plat". Iti spun asta deoarece sunt si transformatoare toroidale "profil high" si "profil standard".Din dimensiunile torului redate de tine rezulta:- sectiunea activa a torului: S=a*b=1*3,2=3,2 cm patrati;- inductia magnetica optima pentru un transformator toroidal este 1,8T care corespunde unui coef de h=1/1,8=0,55, unde "1" reprez inductia magnetica de 1T nominala pentru tole de ferosiliciu. Coef de majorare a suprafete active va fi: k=1/h=1,81 sau procentual 81%.- sectiunea nominala coresp coef de majorare a suprafete active: Snom=1,81*6,4=11,58 cm patrati.- puterea aparenta secundara a transformatorului toroidal construit pe acest tor la 50Hz va fi: Ps=k*Spatrat=(11,58)patrat=134,09VA saustandardizat 140VA.- numarul de spire pe volt nominal corespunzator unei durate de functionare de circa 50% raportata la 24 ore este egal: n=f/Snom=50/3,2=15,62 spire pe volt;n1=n*Up=15,62*230=3592,6 spire (primar);n2=n*Us=15,62*12=187,44 spire (secundar - exemplu pentru 12V)Idem se va proceda si pentru celelalte cazuri (alte tensiuni).Diametrul conductorului pentru primar se va calcula pt o densitate de curent de 3A mm patrat conform tabelului anexat de mine in materialul prezentat anterior. Sectiunea conductorului in primar va fi de S=I/J, unde I=P/Up=140/230=0,6A, va rezulta: S=0,6/3=0,2 mm patrati, sectiune care corespunde unui conductor izolat STAS cu diametru: d1=0,24mm . Diametrul conductorului din primar se va majora cu raportul h/k=0,3 sau 30%. In final vom utiliza conductor Cu e-mail cu diametru d1=0,24mm.Numarul de spire din secundar se va calcula dupa acelasi algoritm in functie de tensiunea secundara dorita si se va majora cu raportul h/k.P.S. Trebuie totusi facuta o apreciere asupra calitati materialului feromagnetic pentru a se vedea daca suporta inductii de circa 1,8T (daca nu, se va adopta inductii mai mici, de exemplu 1,4T). Din spusele tale nu a reiesit daca torul respectiv este o tola simpla rotita intr-un perimetru circular? Mai exact, trebuie cunoscut calitatea tolei respective lucru care poate fi subiectiv si uneori incert.NUMAI BINE

[Sandu_alex_999]

- sectiunea activa a torului: S=a*b=2*3,2=6,4 cm patrati;

De unde? Daca exteriorul miezului e 9 cm si interiorul e 7 , aia inseamna ca miezul are undeva la 1*3.2cm ....nu?

[Vizitator donpetru]

De unde?

Daca exteriorul miezului e 9 cm si interiorul e 7 , aia inseamna ca miezul are undeva la 1*3.2cm ....nu?

Ma bucur ca sunt persoane care isi exprima punctul de vedere si au dreptate. Cei drept calculul l-am facut cam in graba dar...o sa-l refac.

 

EDIT: Am facut modifcarile, multumit Sandu_alex_999.