Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[mafalda]

Forumistii se bucura de faptul ca asta ai vrut sa spui de o luna. Si atunci de ce nu ai facut-o ?.#Sa le luam pe rand, coane Petrica, deoarece scripta manet :Sa analizam putin fiecare fraza din ce ai Posted: Fri Mar 30, 2007 5:03 pm 1.<< Sectiunea unui transformator toroidal utilizat in calculul puterii aparente a acestuia este egala cu suma celor doua sectiuni rezultate prin sectionarea miezului acestuia intr-un plan perpendicular pe miez.>> ?2.<< Coeficientul k din formula cvasicunoscuta este un coeficient ce tine cont de calitatea miezului de tole cat si de regimul termic de lucru al transformatorului (mai exact durata de functionare).>> ? Si cat este acest coeficient in fiecare caz, deoarece noi exact asta urmarim sa clarificam ? Si de ce este cvasicunoscuta, ce inseamna acest cuvant cvasi...? Exista si alta ultra... ?<< Sectiunea rezultata se ridica la patrat rezultand astfel puterea aparenta a primarului transformatorului.>> ?3.<< Vom avea deci un cuplaj galvanic care va conduce la o schema echivalenta de circuit magnetic egala cu a unei singure coloane avand sectiunea egala cu suma celor doua dreptunghiuri (vezi teoremele lui K pt circuit magnetic).>> ?4.<< Deci, pentru calculul puteri aparente unor astfel de transformatoare trebuie sa tinem cont si de metoda de bobinare.>> ? CAT, CUM ?Posted: Tue Apr 03, 2007 3:21 pm.<>>>Re: Fals fiecare lucru pe care l-ai scris pana acum. In ambele cazuri se foloseste formula S=0,75VP , cu unele corectii la factorul 0,75. functie de calitatea miezului. Precizez, cazul miezului laminat-orientat. Pierderile sunt destul de mici in cazul a).Este deci chestiune de comunicare si interpretare in limba romana a termenilor comuni. Tu nu ne intelegi pe noi, dar nici noi pe tine. Poate de acum incolo. Si hai sa facem pace, gata cu aceste lupte seculare. Fiecare are dreptate, nu e nici o paguba daca se arde un trafo sau chiar toate din lume, s-au ars ele si navete spatiale la case mai mari. Nici daca va arde intrega planeta cum se prooroceste. Cica si Dumnezeu a facut erori. Eratum humanus est...si nu numai.

[Vizitator donpetru]

Fals fiecare lucru pe care l-ai scris pana acum. In ambele cazuri se foloseste formula S=0,75VP , cu unele corectii la factorul 0,75. functie de calitatea miezului. Precizez, cazul miezului laminat-orientat. Pierderile sunt destul de mici in cazul a).

Fals (ma refer la formula) !!! :smt003 :smt003 :smt003

"Wach and learn boy".

Pentru ca sa punem punct acestei situatii create, in mare parte nascuta din niste exprimari confuze a tuturor celor care au postat pana acum, redau in imaginea de mai jos Calculul Transformatoarelor Toroidale (o sinteza avand ca bibliografie o mica parte din articolele revistei Tehnium care s-au publicat din 1970, anumite carti de specialitate care trateaza mai mult sau mai precis acest subiect si nu in ultimul rand, cu aceasta ocazie, mii de multumiri colegului care m-a ajutat sa concretizez acest material, actualmente doctorand la o facultate din Franta).

 

SA FITI IUBITI si ....kituri frumoase si fiabile.

[zal]

Ma bucur ca si fara formule si tabele am avut dreptate. :supz:

[mafalda]

Nu vad eu bine, parca sunt niste mari greseli in vestitul Tehnum. Gasiti-le in 5 secunde maxim!

Cat de cat corect este tabelul cu sectiunea functie de putere.

Care se poate scrie matematic in doua feluri S=0,8√P sau S=√Px1/1,25 adica 0,8=1/1,25 asta in cazul trafo medii de 50-100W. Intr-un post anterior am spus plaja de variatie a acestui factor.

Multe Miezuri toroidale de azi sunt mai bune decat cele din 1970 cand eram student la electrotehnica si indeplinesc chiar un factor mediu de 0,6=1/1,7

Sper ca aceste materiale sa-i fie folositoare domnului doctorand din Franta, sora noastra mai zburdalnica, unde se umbla cu picioarele-n tavan, hei can-can. Nu cred ca dumnealui mi-a fost student, ca-l trimiteam altundeva, daca el ti-a dat "exprimarile si ideile confuze" anterioare.

Si Vasilesco Karpen a avut dreptate, teoretic si practic, dar domnii doctori francezi l-au negat la vremea respectiva. Apoi il cautau cu lumanarea si cu banii.

[Vizitator donpetru]

Tabelul atasat este corect si corespunde unei variati a temperaturii nominale de functionare a transformatorului pornind de la 28grade Celsius pt trafo de 3VA pana la o temperatura de 55grade Celsius la transformatoare mai mari de 1000VA. Acest grafic de variatiei a temp. nominale de functionare trafo rezulta si din modul de calcul a puterii aparente in functie de sectiune din tabelul de mai sus. Raportul Uo/Us [%] sau dU[%] inregistreaza un domeniu de variatie pornind de 19,5% pentru transformatoare de circa 3VA pana la 1,5% coresp. unor transformatoare de peste 1000VA.

Numarul de spire pe volt pentru secundar si primar nu este acelasi din cauza ca la alimentarea in gol a transformatorului toroidal pentru a respecta formula raportului de transformare w1/w2 va trebui utilizat un coeficient de ajustare a acestui raport, coef. inclus in formulele prezentate in tabel.

Obs. Unele miezuri de transformatoare toroidale acept inductii de pana la 1,8-1,9T, in comparatie cu transformatoarele construite din tole E+I unde se lucreaza cu inductii de max. 1,2T. Din aceasta cauza, adoptand varianta de bobinare expusa in cazul intai din documentul mai sus atasat, in calculul puterii aparente in functie de sectiunea activa (care este S=b*c), sectiunea activa se majoreaza cu un coeficient intre 1,6-2,05. In cazul I prezentat de mine am ales acest coef "=2" din considerente practice aplicabile in marea majoritate a miezurilor din transformatoare toroidale (cu erorile de rigoare). Daca transfromatorul toroidal se bobineaza dupa caz.II prezentat in documentul anexat atunci nr. de spire pe volt din secundar este egal cu cel din primar dupa formula coresp. coloanei n1 din tabel.

Mentionez ca tabelul atasat a fost facut avand la baza standardul de proiectare "Transformatoarele în construcţie deschisă impregnate conform SR EN 61558, IP00, cl. II. Clasa de izolaţie B (130grade celsius). Frecvenţa f=50Hz".

[mafalda]

Din epoca cuprului si a bronzului pana in comunism numarul de spire/V din secundar calculat trebuia sa fie mai mare decat cel din primar.Azi e invers, democratia si liberalismul dicteaza ce vor.La sectiuni foarte mici calitatea tolei scade pe margini, datorita ecruisarii materialului 1-2mm acolo unde este taiat, deci calculul sufera modificari.Din tabel rezulta in multe locuri supra si sub-dimensionari ale numarului de spire.Vad ca a disparut si beneficul cuplaj galvanic. Mai este diferenta intre torul rotund si cel U+U ? Dar intre "felul cum se bobineaza" , primarul separat de secundar?Si apropo de "cuplaje galvanice" am vazut o schema mai sus, unde erau legate capetele primarului si secundarului la NUL, lucru periculos in cazul inversarii stekerului. Dar daca aparatul este in interior bine izolat, nu este nici o problema pt cel ce-l manuieste. Inainte vreme in URSS se construiau multe astfel de aparate electronice pt consum mic ce inlocuiau transformatoarele printr-un condensator nepolarizat de mare tensiune de cativa microfarazi/600V. Se folosea deci alimentarea directa printr-o reactanta capacitiva la 50Hz.

[vasilenicolae52]

in general de acord cu mafalda ... dar nu-l intrece nimeni pe donpetru la colorat tabele !

[Vizitator releu]

Am luat nitel tabelul lui donpetru, aveam torul respectiv de care v-am spus, si l-am bobinat. A IESIT PERFECT!. L-am montat intr-o statie si no problem. Asa ca nu vad obiectiile voastre in legatura cu acel material, cei drept nu sunt fondate.Multe multumiri lui donpetru, meriti o lada de bere :drinkers:

[zal]

Poate ar fi bine atunci, ca pe viitor sa dicutati doar intre voi, ca sa nu mai apara discutii in contradictoriu. :smt008

[moro]

am pus si eu mana pe niste ETD'uri 34 din niste surse de prin niste masinarii de la alcatel

am sapat pe net si am gasit asta

http://www.magnet-tech.com/product/MnZn ... ER_ETD.htm

ETD34'le meu corespunde cu dimensiunile deacolo

 

banuiesc ca asemenea miezuri lucra lejer la vreo 200 khz ca era ditamai dihania placa sursei cu 3 straturi conductoare , cu ,,tone" de smd'uri si aveau choperi 2 IRFP250 originali ( aveau sigla aia )

ma rog se vedea ca e ceva de firma , lucru profesional si calitativ

 

intrebarea mea e cata putere as putea suge io prin acel miez , exista vreo forumula? la traforile de retea era 1.2 x radical din putere

 

Va multumesc

[Vizitator donpetru]

intrebarea mea e cata putere as putea suge io prin acel miez , exista vreo forumula?

Uite o pagina de web utila:http://www.bcae1.com/trnsfrmr.htm

[MifTy]

sa va fie rusine, ca m-ati naucit!!! :smt005

 

btw, am o pasarica la ureche de vre-o 2 ore, care-mi sopteste innebunitor:

"puishor (da, sigur!!! :rolleyes: ), cum aflu, fara sa desfac trafu', sectiunea si puterea unui transformator E+I banal???"

 

 

... ideea e ca am o droaie de trafuri, si ma chinui sa-mi dau seama care ar fi pretabil, eventual cu rebobinare, sa obtin un secundar gen 18v/2A, pana la maximum 22v/3A... primar la 220vca, desigur... si fara cuplaj galvanic, donpetru!!! :yawinkle:

[zal]

Pai, e asa de greu sa masori cu o rigla sau ruleta banala cit are trafo in dreptul carcasei bobinei? Ptr tole E+I din material obisnuit poti aproxima puterea miezului ridicind la patrat aria sectiunii. De exemplu: ai un traf cu aria sectiunii de cca 10 cm2, puterea va fi de 10 x 10 = 100 W. De preferat sa consideri dimensiunile mai mici in cazul in care aproximezi din ochi.Bafta!

[MifTy]

si cum masor eu tolele la frumusetzile astea 2???

(ala e un cake de 25 de cd-uri... sa va faceti idee de marime...)

 

 

[zal]

Vezi ce dimensiuni au laturile tolelor si vezi ce tip de tola se potriveste, afli latimea miezului, inmultesti cu grosimea pachetului si ai aflat aria sectiunii. Mai departe te descurci singurel. :smt003