Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[em2006]

La un transformator bobinat pe doua coloane, daca cele 2 bobine plasate pe cele doua coloane sunt bobinate in acelasi sens, pentru a le inseria corect, in faza, legaturile se fac astfel: cele 2 inceputuri se leaga impreuna, constituind mediana, care se izoleaza, iar cele 2 sfarsituri ramase sunt bornele pe care se culege tensiunea totala. (Sau invers:2 sfarsituri constituie mediana care se izoleaza iar cele 2 inceputuri ramase sunt bornele pe care se culege tensiunea totala.)

Adica invers fata de situatia cand cele 2 infasurari ar fi plasate pe aceasi coloana.

 

Mai multe amanunte, tot pe acest forum:

http://www.elforum.info/viewtopic.php?t=16733

[george1111]

am inversat unul din capete si a mers. multumesc de sfat. :smt006

[Vizitator donpetru]

Sectiunea unui transformator toroidal utilizat in calculul puterii aparente a acestuia este egala cu suma celor doua sectiuni rezultate prin sectionarea miezului acestuia intr-un plan perpendicular pe miez. Coeficientul k din formula cvasicunoscuta este un coeficient ce tine cont de calitatea miezului de tole cat si de regimul termic de lucru al transformatorului (mai exact durata de functionare). Sectiunea rezultata se ridica la patrat rezultand astfel puterea aparenta a primarului transformatorului. Acest mod de calcul a puterii transformatorului toroidal este identic cu calculul puterii transformatorului tip coloana, unde pe ambele coloane ale acestuia sunt dispuse infasurarile (primara si secundara). Vom avea deci un cuplaj galvanic care va conduce la o schema echivalenta de circuit magnetic egala cu a unei singure coloane avand sectiunea egala cu suma celor doua dreptunghiuri (vezi teoremele lui K pt circuit magnetic). Deci, pentru calculul puteri aparente unor astfel de transformatoare trebuie sa tinem cont si de metoda de bobinare.

 

NUMAI BINE

[Vizitator mister_rf]

Sectiunea unui transformator toroidal utilizat in calculul puterii aparente a acestuia este egala cu suma celor doua sectiuni rezultate prin sectionarea miezului acestuia intr-un plan perpendicular pe miez...

Se repeta o confuzie pe care ai facut-o pe alt forum... :partyman:

[Vizitator donpetru]

SALUT, bine te-am regasit,

 

Apropo, mister_rf, mi-ai citi tot topicul de mai sus...te rog. Ai sa intelegi mai bine. Vezi in special expresia:

Deci, pentru calculul puteri aparente unor astfel de transformatoare trebuie sa tinem cont si de metoda de bobinare.

NUMAI BINE

[Vizitator donpetru]

Pentru un transformator de 600VA ai nevoie de un miez avand ambele sectiuni rezultate prin sectionarea virtuala a acestuia de circa 12cm patrati.

De exemplu, un tor avand dimensiunile aprox.:

- diametru interior: 65mm;

- diametrul exterior: 125mm;

- grosime: 40 mm.

CONDITIE: Se va bobina intai infasurarea primara si apoi infasurarea secundara peste aceasta.

 

NUMAI BINE

[em2006]

Ce bine ar fi daca ar fi asa! Toate transformatoarele noastre ar fi incomparabil mai mici. Din pacate, sectiunea conteaza o singura data, oricat de mult ne-am dori sa conteze dublu. Prin metoda de bobinare putem optimiza cuplajul intre primar si secundar, dar nici chiar asa! Sa iei in calcul dublul sectiunii reale, in conditiile in care relatia intre sectiune si putere e patratica, e cel putin exagerat, oricat de empirice sunt relatiile pe care le acceptam pentru calcule.In continuare, ma astept sa aflu ca valabilitatea teoriei respective se limiteaza strict la data de azi. Deci, m-am prins ca azi e 1 aprilie. :yawinkle: :drinkers: :rock: :smt008

[Vizitator donpetru]

Pai sa-ti dau un exemplu "mestere".

Am in fata mea un tor de la un transformator toroidal recuperat avand urmatoarele dimensiuni:

- diametru exterior: 55mm;

- diametru interior: 35mm;

- grosime sau inaltime: 20mm.

Te rog sa-mi demostrezi de ce a trecut pe el cand functiona la vremea lui producatorul transformatorului (PETRA Toroid din IASI), o putere aparenta de 15VA ??? Cum o fi ajuns la aceasta valoare ? Chiar nu ar fi tinut cont de "metoda de bobinare" ? Dupa aceea, am sa-ti dau un alt exemplu care a fost aplicat la un transformator toroidal de sudura. Dar mai intai sa vedem ce ai de spus ? TE ROG.

[Vizitator releu]

Eu zic ca donpetru are dreptate Daca iau numai o sectiune rezulta = 1x2=2 cm patrati, iar daca o ridic la patrat da 4VA, daca le iau pe amandoua 2+2=4 si daca ridic 4 la patrat da 16VA, deci asa mai merge. In plus torul e cam maricel ca sa-l consideram numai de 4VA, asa ca, in fine conteaza si metoda de bobinare....BLA BLA, deci trebuie sa adunam ambele sectiuni ale torului si sa le ridicam la patrat.

[vasilenicolae52]

toata discutia rezida din modul simplist/de amator , de abordare a calculului transfomatoarelor ... formula empirica 50(unde multi confunda 50 cu frecv.retelei !)/sectiune= nr.spire/1V este acoperitoare in general pt. constructiile amatoricesti ... faptul ca o serie de trafuri industriale calculate in acest mod dau cu totul alte valori fata de cele ale fabricantului [de regula rezultand din calculul nostru (amatoricesc) un nr de spire mai mare,implicit putere mai mica] rezulta in primul rand datorita PERFORMANTELOR SUPERIOARE ALE UNOR MIEZURI (nu neaparat toroidale !) si nu ideii (cel putin la fel de empirice cu nr.de spire=50/sectiune !) ca sectiunea la unui traf toroidal este DUBLUL VALORII GEOMETRICE masurate ! ... fabricantul exploateaza la maximum performantele miezului ! ... asa as putea si eu sa vin cu gaselnita ca pt. trafurile toroidale formula de calcul a nr.de spire/1V= 25/sectiune ! ... rezultatul fiind acelasi ! ... CONCLUZIE ! / in situatia in care avem datele initiale ale transformatorului sa extragem din ele "nr. de spire/1V" ... calculand cu aceasta valoare transformatorul necesar ! ... e parerea mea !

[Vizitator releu]

vasilenicolae52, chiar nu inteleg ce legatura are 50/sectiune....in toata treaba asta. Pe noi ne intereseaza daca luam in calcul sau nu ambele sectiuni (de obicei de forma dreptunghiulara) ale torului ? Pentru ca din exemplu practic a lui donpetru de mai sus eu cred ca adunam ambele sectiuni si le ridicam la patrat. Asta este nu numai parerea mea ci chiar am auzit-o la cineva care lucreaza la un astfel de producator de transformatoare toroidale. Deci,.... :smt006

[em2006]

toata discutia rezida din modul simplist/de amator , de abordare a calculului transfomatoarelor ...

Sunt de aceasi parere. Hai sa vedem si o alta abordare.Am scanat cateva pagini dintr-o lucrare pe care o consider foarte utila pentru tema in discutie.

[Vizitator donpetru]

Frumoasa teorie....o stiam. Dar se pare ca nu m-am facut suficient inteles. Sa repet:- in cazul cand avem doua bobine dispuse de o parte si alta la un transf. coloana, una reprez. primarul si alta secundarul, atunci sectiunea miezului care se ia in calcul este sectiunea unui singur dreptunghi din cele doua care se ridica la patrat si rezulta puterea aparenta a primarului transfromatorului;- in cazul cand pe cele fiecare din cele doua coloane sunt realizate jumatate din infas secundara si jumatate din cea primara atunci sectiunea miezului consta din suma sectiuni celor doua dreptunghiuri si se ridica la patrat pentru a rezulta puterea aparenta trafo (P1).

[Vizitator donpetru]

Revin cu un amanunt (apropo de ultimul meu post de mai sus):"pe o coloana a unui transformator avem bobinate jumatate din infasurarea secundara si jumatate din infas. primara una peste alta". Idem pentru cealalta coloana. Atunci luam in calcul ambele sectiuni rezultate si suma lor o ridicam la patrat pentru a afla puterea trafo. Acealasi lucru se aplica si la transformatorul toroidal unde se bobineaza intai primarul si apoi secundarul transformatorului peste acesta.Sper ca cu aceasta ultima interventie am fost suficient de inteles.

[cirip]

Cred ca pierzi din vedere un element important si anume directia de circulatie a fluxului in cele doua tipuri de miezuri. Din acest motiv, nu poti asimila un traf toroidal cu un traf cu tole laminate la care i-ai eliminat jugul si ai lasat coloanele.Motivele pentru care torurile transfera putere mai mare sunt datorate pe deoparte materialului miezului, care tolereaza inductii de saturatie mai mari decat laminatele si datorita geometriei care are mai putine discontinuitati si permite o disrtibutie mai uniforma a fluxului (pericol mai scazut de saturatie locala). De aici si pana a inmulti pur si simplu cu 2 mai e cale lunga.Cirip