Totul despre... TRANSFORMATOARE de retea. Intrebati aici!

[briobit]

Am inteles acum.... trebuie sa fac niste teste sa vad cum se comporta efectiv la sudat, acum cu sunturile puse, o sarma de Cu de 1,5 mm diametru ajunge sub forma de stropi in fractiune de secunda.

[gica70]

Daca nu reusesti asa propun sa redresezi tensiunea si sa incarci niste condensatori "babani" care, la descarcare, sa cedeze energia acumulata in punctul de sudura. Acest fapt presupune ca ritmul sudurilor sa fie mai mic, trebuie asteptat sa se incarce la maxim condensatoarele.E bine de pus si o rezistenta pe circuitul de incarcare a conzilor pentru o limitare cat, decat a curentului de incarcare.

[validae]

Metoda asta de descărcare capacitivă necesită ceva mai multă ,,bibileală,, până ajungi la capacitatea și/sau tensiunea potrivită diverselor suduri. Acolo s-ar preta un reglaj prin microcontroller, dar poate te complici prea mult și e nevoie de experiență în domeniul ăsta.

[GEO 53 BN]

Imi cer scuze daca intrebarea pe care v-o adresez a mai fost pusa. Cautind printre ''fieroteniile'' mele(din garaj) am gasit trei miezuri toroidale provenite (cred) de la trafurile de curent. D= 70mm,d=50mm,h=35mm, dimensiunile fiind aproximative. N-am avut nimic la mine cu care as fi putut masura.

Intrebarea pe care v-o adresez, e asta. As putea suprapune doua miezuri marind in felul asta sectiunea totala?

Multumesc.

Editat Iulie 3, 2017 de GEO 53 BN

[flomar60]

Da, se pot suprapune daca sunt identice....si mai multe ,nu numai 2 bucati....va trebui sa faceti o fixare mecanica a ansamblului inaintea operatiei de bobinaj...mai usoara este lipirea cu poxilina....

[validae]

Încercați totuși să nu ,,lungiți,, prea mult ,,dreptunghiul rezultat,, fiindcă va crește mult consumul de cupru.Ideal ar fi să obțineți o secțiune pătrată, fiind cea mai economică, dar și cu pierderi în rezistență mai mici.

[GEO 53 BN]

Da, se pot suprapune daca sunt identice....si mai multe ,nu numai 2 bucati....va trebui sa faceti o fixare mecanica a ansamblului inaintea operatiei de bobinaj...mai usoara este lipirea cu poxilina....

 

Încercați totuși să nu ,,lungiți,, prea mult ,,dreptunghiul rezultat,, fiindcă va crește mult consumul de cupru.Ideal ar fi să obțineți o secțiune pătrată, fiind cea mai economică, dar și cu pierderi în rezistență mai mici.

Multumesc mult pentru sfaturi. O sa tin cont de ele.

Editat Iulie 3, 2017 de GEO 53 BN

[Vizitator Marius Ungureanu_252306]

Va salut,

Si eu am un traf, ca tot omul. Pana ieri a avut in secundar 2 infasurari de 33v si una de 15v. Acum am nevoie de 2 infasurari de 15v alternativ. Sectiunea are 16,8cm patrati, numai bun pentru alimentare unui final mic mancator de curent. Tolele sunt bune, nu au nicio picatura de rugina (sunt lacuite).

 

Acum intrevine partea practica: hotarat sa dau jos secundarul si sa il adaptez la tensiunile dorite, desfac traful si constat ca primarul este bobinat ultimul si secundarul primul. De doua zile tot caut particularitati ale trafurilor si nu gasesc nimic despre secundare bobinate prima data si apoi primarul. Sarma din primar am masurat-o - 0.6mm, cea din secundar nu (de vreo 3 ori mai groasa.

 

As vrea mai multe detalii despre acest mod de bobinare. Dupa logica mea de incepator, a fost pus asa din economie. Am gandit ca, daca bobinau intai primarul cu sarma de 0.6 , pentru secundar nu mai avea loc acelasi nr de spire si ar fi trebuit sa puna mai multe tole, o spira de secundar ar fi fost mult mai lunga decat in prezent. Chestia asta este specifica japonezilor, ei au fost primii care au scris puterea de varf a unui amplificator ca fiind puterea nominala. Acum dam vina pe chinezi. Deja ma abat de la subiect...

Exista alt motiv pentru care am bobina prima data secundarul si apoi primarul?

 

De mentionat: nu e traf de cuptor cu microunde, nu e traf de iesire .

Va multumesc!

[validae]

Dacă fereastra de bobinaj a tolei era suficientă de la început, nu conta dacă primarul era jos și secundarul sus, fiindcă tot atât spațiu consumau în final. Dar lungimea spirelor secundarului (mai gros) ar fi fost mai mare dacă erau deasupra, deci consumul de cupru ceva mai ridicat.Deci economia de cupru a fost cauza modului de bobinaj cu secundarul primul, nu economia de spațiu....tolele de oțel fiind mult mai ieftine decât cuprul.

[flomar60]

Acest mod de bobinare l-am intalnit prin trafuri utilizate in UPS-uri.....asta pentru ca infasurarea cu conductor gros era utilizata ca primar si,in consecinta, era prima pe carcasa...

Sunt diferente marunte intre cele 2 moduri de amplasament a primarului pe carcasa....cu primarul plasat ultimul creste curentul de impuls la conectare-cel necesar pentru magnetizarea initiala a miezului- si scade caderea de tensiune in sarcina pe secundar...din acest motiv,siguranta de protectie din primar trebuie usor supradimensionata....racirea secundarului este mai slaba iar a primarului mai buna....de asemenea, factorul de utilizare al ferestrei este putin mai mic la acest mod de bobinare pentru ca conductorul gros este mai greu de asezat/modelat primul pe carcasa....curentul de mers in gol este mai mare cu cateva procente cu primarul plasat ultimul fata de primarul plasat primul...concluzii desprinse din practica!

Dar,per total, nu sunt diferente semnificative intre cele 2 moduri de bobinaj....

Editat Septembrie 2, 2017 de flomar60

[Marian]

Primarul plasat ultimul inseamna rezistenta cc mai mare primar pentru ca lungimea spirei e mai mare, si facand abstractie de alte chestii, inseamna pierderi mai mari pe primar, degeaba secundarul e bun sau foarte bun, daca primarul e praf...

[Vizitator Marius Ungureanu_252306]

Multumesc pentru raspunsuri.

Acum devin putin off-topic, credeti ca imi va rezista traful la un final JLH 1969 ?. In schema am 22v cc, vreau sa scad putin tensiunea pentru ca nu stiu daca imi rezista finalii (BD130) sunt vechi, recuperati si zaceau in debara. Stiu ca cel care ii prajeste este curentul dar il rezum la 1A.

Multumesc!

[Vizitator]

... Vreau sa imi fac acasa un dispozitiv de cositorit prin rezistivitate (RSU-resistance soldering unit).Il voi folosi pt modelism - lipit de piese de tabla de alama, de dimensiuni variabile, acolo unde folosirea letconului /statiei nu e practica sau posibila

...de unde sa procur/recuperez un transformator care sa duca 30-40 A la tensiune de 3-4 V...

Mergand pe valorile maxime rezulta 4V x 40A = 160 VA. Cu un cos(ϕ) = 0,8 rezulta o putere activa in elementul de incalzire de 128 W. Insuficient pentru a incalzi corpuri cu masa mai mare, pana la temperaturi de 250... 350 ^o. Pentru ceea ce vrei sa construiesti, iti trebuie o putere minimala de 200 W. Nu stiu principiul dupa care lucreaza acest "RSU", dar eu am construit in anii '80 un pistol de lipit cu ansa, cu o putere instalata de aproximativ 250 VA. Cu acest letcon-pistol lipeam inclusiv periile la demarorul de DACIA 1310. Cu acelasi pistol de lipit, realizam blindaje de ecranare din tabla de cupru de 0,5... 0,8 mm grosime, sau alte constructii asemanatoare. L-am folosit in conditii excelente pana prin 2015, cand s-a prajit primarul. L-am pastrat, cu gandul sa-l rebobinez, insa pana acum nu am avut ocazia sa procur conductorul de bobinaj necesar.

[validae]

Multumesc pentru raspunsuri.

 

Acum devin putin off-topic, credeti ca imi va rezista traful la un final JLH 1969 ?. In schema am 22v cc, vreau sa scad putin tensiunea pentru ca nu stiu daca imi rezista finalii (BD130) sunt vechi, recuperati si zaceau in debara. Stiu ca cel care ii prajeste este curentul dar il rezum la 1A.

 

Multumesc!

 

Dacă va rezista traful depinde de puterea maximă cerută de la acel amplificator, mai ales în regim de durată.

Nu numai curentul ,,prăjește,, tranzistorii, ci și suma dintre curent și tensiunea de alimentare ....Tranzistorul are o putere maximă pe care o poți depăși, chiar dacă nu depășești ambii parametrii *curent maxim sau tensiune maximă).

Deci poți să lucrezi liniștit cu un curent sub cel maxim admis, dar să depășești tensiunea la care puterea maximă este dincolo de pragul maxim și vei arde tranzistorul.

Dacă e vorba de BD130, nu-i depășești puterea maximă în condițiile date...

[Misu atu 59]

Buna seara ,am intalnit si eu o mica problema care nu o inteleg si anume ca am un

trafo dintr-un monitor japonez foarte bine lucrat in sensul ca in afara jugului din fier care tine tilele avea si o inbracaminte din permalloy peste bobinaj..Inainte de a-l desface am masurat secundarul 18,4v o unica infasurare.Dupa desfacere am numarat spirele 110sp.Rezulta aproximativ 6 sp/v.Ok,dar calculand sectiunea 2,6cm x2,3 cm=5,98cm2 de unde rezulta 8,3sp/v.Acum ce valoare sa folosesc pt.recalcularea secundarului? Multumesc anticipat pt.raspuns.