validae Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Fiind mai vechi, era calculat pentru 220V. Oricum va trebui să-i mai adaugi înfășurări suplimentare de reglaj din 10 în 10 V peste cea de 220V existentă. Link spre comentariu
kotezzyno Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 (editat) problema este ca am sarma doar pentru 207 spire cu, CuEM, dar am de sarma de 1.5 care am pus in casa la iluminat, daca continui sa fac prizele cu sarma aia nu este bine? Editat Mai 28, 2015 de kotezzyno Link spre comentariu
validae Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Nu e bună cea de iluminat, având izolația foarte groasă.Nu cred să mai rămână spațiu și pentru secundare. Poți cere pe la colegii de forum, nu cred că sunt chiar așa de greu de găsit vre-o 15-20 metri de CuEm de 1,2mm Link spre comentariu
Emil 1986 Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 0,75 nu este caderea pe dioda Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 ...fara formule si alte chestii complicate... Este o chestiune stiuta de foarte mult timp. 85... 90 % dintre pasionatii de activitati tehnice, prefera doar sa surubareasca, iar atunci cand au de rezolvat o problema tehnica pentru care se cer formule, apeleaza la altii. Eu mi-am propus de la bun inceput, sa dau informatia completa pentru ceilalti 10... 15 % care prefera sa stie singuri sa rezolve problemele de "finete". Ii respect insa si pe unii si pe ceilalti. De aceea intervin destul de rar si in acest topic, dar si in altele. Acest lucru se poate constata din faptul ca am cumulat cel mult jumatate din numarul de interventii pe forum fata de cei care au acelasi stagiu, sau care chiar au sosit ulterior. ...nici eu nu stiu formulele alea si cand vreau o tensiune redresata si filtrata de N v o aflu prin formula pe care am dat-o,ca in loc de 16v defapt am 16,3v nu ma deranjeaza,nu trebuie sa am la zecime de volt tensiunea... Daca vizualizezi simularea mea ilustrata la mesajul cu numarul #5692, ai sa vezi ca pentru unul dintre cazurile de redresare cu riplu "pretentios", tensiunea abia atinge 14 V pentru o tensiune de 12 V efectiv inainte de redresor. Oricat vei mari in continuare valoarea capacitatii de filtrare, tensiunea redresata va mai creste foarte putin, deoarece componenta alternativa a devenit practic nula, dupa cum indica voltmetrul U4 din schema cu filtru. Asadar, daca vrei sa atingi cei 16 V doriti, va trebui sa stii formulele, sau va trebui sa stii sa utilizezi un simulator, ceea ce in linii mari este cam acelasi lucru. Analizand oscilograma din aceeasi imagine, se poate vedea ca maximumul tensiunii continue de iesire se situeaza sub 15 V, pentru o capacitate infinita a condensatorului de filtraj. Asadar metodele empirice au limitele lor. Citat: "...eu cred in continuare ca dm nicolas l-ati bagat de tot in ceata cu formulele dv" ... Eu cred insa ca nu este obligatoriu ca cei 85... 90 % care nu sunt interesati de formule, sa le inteleaga si nici macar sa le retina. Ei isi vor desfasura in continuare activitatea tehnica care ii pasioneaza, reproducand schemele deja incercate de altii. Pentru ceilalti 10... 15 % (asa dupa cum am mai spus) ma simt dator sa imi spun si opinia mea, care se bazeaza pe formule exacte. Apropos de moderatori. Ei nu sunt pusi pe forum ca sa taxeze "perlele" nimanui (ar trebui insa sa isi vada propriile "perle") ci sa vegheze la respectarea regulamentului. Daca regulamentul nu a fost incalcat, atunci moderatorul nu este decat un simplu membru care are dreptul la propria opinie, atata timp cat nu incalca el insusi regulamentul. Link spre comentariu
Marian Postat Mai 28, 2015 Partajează Postat Mai 28, 2015 Rezumat: -S-a facut o afirmatie eronata; -Am intervenit sa corectez; Si cam asta e totul, nimic neregulamentar din partea nimanui. Link spre comentariu
kotezzyno Postat Mai 29, 2015 Partajează Postat Mai 29, 2015 am gasit sarma prin, visteria mea din greseala dar este de:1.10 si cealanta este de 1.13 merge sa continui asa bobinarea? Link spre comentariu
Marian Postat Mai 29, 2015 Partajează Postat Mai 29, 2015 Ca sa inteleaga toata lumea care-i sensul discutiei de ieri, o sa incerc sa fac o scurta teorie a chibritului, cine vrea, citeste, iar cine nu... nu. Vorbim despre o tensiune transformata de retea, si o redresare in punte, intai de toate schema de principiu a redresarii in punte: Se pot folosi 4 diode distincte ca prima varianta, sau o punte redresoare ca varianta a 2-a, ambele fac acelasi lucru, adica redreseaza curentul, adica il converteste din curent alternativ in curent continuu, ceea ce din start ne da urmatoarea concluzie: -Dupa redresare nu mai avem curent alternativ, ci doar curent continuu, pulsatoriu sau filtrat! Trebuie sa facem distinctia clara intre curentul alternativ, si curentul pulsatoriu, curentul alternativ este acel curent care isi inverseaza in mod regulat polaritatea, pentru cine are dubii il invit sa citeasca postarea asta a mea: http://www.elforum.info/topic/89546-redresor/?p=1091006 Curentul pulsatoriu insa este cu totul altceva, este acel curent care variaza in mod regulat de la o valoare minima catre una maxima, dar intotdeauna aceeasi polaritate, facand o mica analogie cu postarea catre care v-am trimis mai sus, luam un bec la care lipim 2 fire, si o baterie, unul din fire il conectam permanent la borna minus a bateriei, si celalalt fir doar il atingem din cand in cand de borna plus a bateriei, se numeste ca alimentam becul cu un curent continuu pulsatoriu, este continuu pentru ca intotdeauna are aceeasi polaritate, si este pulsatoriu pentru ca variaza de la I0 la Iv. Luam acelasi bec cu cele 2 fire, si luam de data asta 2 baterii pe care le inseriem, adica plusul uneia il conectam la minusul celeilalte, unul din firele becului il conectam la punctul comun dintre cele 2 baterii, iar pe celalalt fir il ducem cand la borna libera a uneia dintre baterii, cand la cealalta, si nu uitam faptul ca o baterie va avea libera doar borna de plus, in timp ce cealalta va avea libera doar borna minus, se numeste acum ca alimentam becul cu curent alternativ, deoarece schimbam polaritatea constant. Sunt chestii elementare dar am dorit sa se faca o distinctie cat mai clara intre cele 2 notiuni si de aici si explicatia "pe babeste", pentru ca nimeni sa nu poata spune ca el nu a inteles. Revenim la redresare, aceasta se face cu diode, dioda redreseaza curentul ( il transforma din alternativ in continuu ) deoarece nu permite acestuia sa treaca decat intr-o singura directie, hai sa despartim putin prima varianta de redresare, cea cu 4 diode, inlaturam 2 din ele ca sa aratam cum functioneaza, si de ce la redresarea in punte l;uam in calcul o cadere de 2 diode. Iata schema redusa: Am pastrat doar D3 si D2 de data asta, forma curentului alternativ provenit de la traful de retea este acea sinusoida, pe care o impartim luand doar jumatatea pozitiva ( adica semialternanta pozitiva ), in momentul asta la Vca1 avem plus iar la Vca2 avem minus, D3 conduce curentul de la sursa catre sarcina, iar D2 conduce curentul de la sarcina inapoi catre sursa, si avem un circuit inchis. Sau mai simplist spus avem plus pe D3 si minus pe D2, avem de la sursa "plus" la anodul D3, aceasta se spune ca este polarizata direct, se deschide si conduce curentul in sensul indicat de sageata, dar dioda nu este un comutator ideeal, pentru a se deschide ( deci pentru a se polariza direct ) jonctiunea PN a sa are nevoie de o anumita tensiune, la diodele pe siliciu aceasta tensiune de polarizare pleaca de la cca 0,6V si creste in functie de curentul de sarcina, in unele cazuri putand ajunge pana la 1V, date precise se pot lua din graficele pdf-ului diodei respective, aceasta tensiune de polarizare este oprita din tensiunea alternativa cu care este alimentata puntea, mai precis se opreste din valoarea de varf a sinusoidei, deci daca avem o sinusoida de 12Vrms atunci varful acelei sinusoide este la 16,97V, ei bine tensiunea de polarizare a diodelor se ia din acea valoare de varf, deci din 16,97 scadem 0,6V si ramanem cu 16,37V . D2 are tot plus la anod prin intermediul sarcinii, si minus la catod de la sursa, si aceasta la randul ei se polarizeaza direct, se deschide si conduce curentul in sensul indicat de sageata, si ea la randul ei isi opreste tensiunea necesara polarizarii directe, si deci din 16,37V mai scadem 0,6 si ramanem cu 15,77V. Asadar din valoarea de varf a sinusoidei am scazut 2 caderi de dioda, adica 1,2V, si am ramas de la 16,97 la 15,77V, este bine sa retineti asta. Ce se intampla cand la jumatatea de schema de mai sus apare semialternanta negativa? Pai simplist spus D3 este atacata la anod cu o tensiune negativa, asta se spune ca o polarizeaza invers, deci D3 se blocheaza si nu mai conduce curent catre sarcina, la randul ei D2 este atacata la catod cu plus, deci si ea se polarizeaza invers si deci se blocheaza, curentul nu mai poate circula, astfel semialternanta negativa este pur si simplu blocata, si deci avem doar curent continuu dupa diode, deoarece nu poate circula decat curent cu o singura polaritate. La cealalta jumatate de schema este exact invers: Acum la Vca1 avem minus si la Vca2 avem plus, acum D4 conduce curentul de la sursa catre sarcina, si D1 conduce curentul de la sarcina catre sursa inapoi, inchizand astfel circuitul in sensul indicat de sageti. Atunci cand la jumatatea asta der schema apare semialternanta pozitiva, atat D4 cat si D1 se blocheaza, din aceleasi motive descrise mai sus. Asadar D4 si D1 redreseaza semialternanta negativa, iar D3 si D2 redreseaza semialternanta pozitiva si impreuna redau catre sarcina un curent continuu pulsatoriu care arata asa: Si care este de o frecventa dubla fata de cea a sinusoidei care a fost redresata deoarece ambele semialternante ale sale au fost transformate in pulsuri pozitive la distanta de 0,01S intre varfuri. Concluzii: -Redresarea in punte ( ca orice alt tip de redresare de altfel ) elimina curentul alternativ, si ofera numai curent continuu, pulsatoriu daca nu avem condensator, sau filtrat daca avem condensator; -Redresarea in punte opreste 2 caderi de diode din varful sinusoidei redresate; -Redresarea in punte valorifica ambele semialternante; Si cu asta sper ca orice confuzii sa dispara. Numai bine. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 29, 2015 Partajează Postat Mai 29, 2015 @kotezzyno: Daca ai masurat cu sublerul (chiar si electronic) atunci este posibil ca in primul caz sa fie conductor de Ø1, care izolat are 1,087 mm, iar in al doilea caz Ø1,1, care izolat are 1,189 mm. Sublerele nu sunt prevazute cu sistem de tensionare si de aceea pot aparea diferente. Diametrul conductorului de bobinaj, se masoara de regula cu micrometrul, deoarece exista dimensiuni standardizate consecutive foarte apropiate, cum este si in cazul din exemplu. Tendinta operatorului este sa stranga puternic atunci cand masoara cu sublerul, consecinta fiind mai intotdeauna o valoare mai mica decat cea reala. Link spre comentariu
kotezzyno Postat Mai 29, 2015 Partajează Postat Mai 29, 2015 am sa masor si cu un micrometru sa vad poate, poate.... Link spre comentariu
validae Postat Mai 29, 2015 Partajează Postat Mai 29, 2015 Nu e o mare problemă dacă bobinezi înfășurările suplimentare de reglaj (de scădere a tensiunii secundare) cu sârma puțin mai subțire.Oricum curentul din primar va fi ceva mai mic la alimentarea prin spirele date în plus... 1 Link spre comentariu
powerlight Postat Iunie 1, 2015 Partajează Postat Iunie 1, 2015 Buna seara,imi poate spune cineva care dintre acele fire ar fi intrarea la 220v? Asa cu aproximatie imi poate spune cineva cam cati wati ar debita? Multumesc anticipat. Link spre comentariu
Relav Postat Iunie 2, 2015 Partajează Postat Iunie 2, 2015 (editat) Daca ai un instrument de masura vezi care infasurare are rezistenta mai mare. Acea infasurare se alimenteaza la 220V. Esti sigur ca a fost bobinat (folosit) la 220V si nu nu la 110V ? Puterea transformatorului este data de sectiunea miezului magnetic si de diametrul sirmei cu care a fost bobinat secundarul si primarul. Cum nu ai dat asemenea detalii nimeni nu iti poate spune cam ce putere ar putea debita acel transformator. Acest transformator are pentru primar si secundar cate 2 infasurari (cite una pe fiecare coloana a miezului). Pentru primar acestea trebuiesc inseriate. Pentru secundar infasurarile pot fi lasate separat (si obtii 2 tensiuni identice) sau inseriate (si obtii o singura tensiune) .Atentie la inseriere. Ca sa le inseriezi bine pe cele din primar, inseriaza un bec cu primarul. Daca sunt inseriate gresit becul se va aprinde maxim iar daca sunt inseriate corect becul va lumina cu intensitate mai scazuta. Editat Iunie 2, 2015 de Relav Link spre comentariu
Marian Postat Iunie 2, 2015 Partajează Postat Iunie 2, 2015 Am mutat discutia aici si cred ca o sa ajung sa si sanctionez lipsa de atentie, se tot deschid topicuri noi pe exact acelasi subiect cu acest topic, sau altele din lista asta de pe prima pagina... Puterea transformatorului este data de sectiunea miezului magnetic... Fals, dovada ca sectiunea n-are legatura cu puterea: http://www.elforum.info/topic/94382-transformator-1000w-pe-8cmp-sectiune-miez/ @powerlight de regula infasurarea primara este cea realizata cu sarma mai subtire ( exceptie fac trafurile separatoare sau ridicatoare ), deci localizezi infasurarea cu cea mai subtire sarma si ai gasit primarul. Cat despre putere, masori grosimea sarmei, fie cea din secundar, fie cea din primar, ii calculezi sectiunea si apoi acceptand o anumita densitate de curent per mm2 stii cam cat curent suporta infasurarea respectiva, si deci poti calcula cam ce putere ai la dispozitie. Link spre comentariu
powerlight Postat Iunie 2, 2015 Partajează Postat Iunie 2, 2015 Daca ai un instrument de masura vezi care infasurare are rezistenta mai mare. Acea infasurare se alimenteaza la 220V. Esti sigur ca a fost bobinat (folosit) la 220V si nu nu la 110V ? Puterea transformatorului este data de sectiunea miezului magnetic si de diametrul sirmei cu care a fost bobinat secundarul si primarul. Cum nu ai dat asemenea detalii nimeni nu iti poate spune cam ce putere ar putea debita acel transformator. Acest transformator are pentru primar si secundar cate 2 infasurari (cite una pe fiecare coloana a miezului). Pentru primar acestea trebuiesc inseriate. Pentru secundar infasurarile pot fi lasate separat (si obtii 2 tensiuni identice) sau inseriate (si obtii o singura tensiune) .Atentie la inseriere. Ca sa le inseriezi bine pe cele din primar, inseriaza un bec cu primarul. Daca sunt inseriate gresit becul se va aprinde maxim iar daca sunt inseriate corect becul va lumina cu intensitate mai scazuta. Am pus multimetrul pe el dar pe unele infasurari ba imi dadea niste valori de nu aveam timp sa le citesc ba nu imi dadea nimic asa ca m-am enervat pana sa nu-l arunc pe geam si am legat acele 2 fire din stanga unde sunt inseriate cele 2 bobine si l-am bagat in priza apoi cu multimetrul pe curent alternativ imi da niste valori de 30..25,12,3,4. ma cam face cu nervii acest traf cu celelalte n-am patit asa ceva...ori e din cauza la multimetru ca imi tot indica bateria... Cat despre sectiunea sarmei n-am ce spune deoarece n-am micrometru sa o pot masura Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum