mirceacra Postat Noiembrie 7, 2015 Partajează Postat Noiembrie 7, 2015 As dori sa fac un termometru pentru un cuptor care sa masoare pana la 400 grade celsius, ca senzor de temperatura voi folosi un termocuplu de tip K , apoi un amplificator si un voltmetru .... Colegul UDAR s-a oferit sa ma ajute si ii multumesc ! Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 7, 2015 Partajează Postat Noiembrie 7, 2015 O să postez schema promisă . Mâine din păcate lucrez .... Dacă mă întorc mai repede, poate mâine seară . dacă nu , luni . Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 7, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 7, 2015 ok, multumesc mult Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 8, 2015 Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 Am început să fac ceva la schemă . O primă întrebare : tensiunea de alimentare . La +5V avem unele complicații - pot fi învinse , cu anumite prețuri . La +/-5V e mai simplu și , probabil , performanțele sunt mai bune . Ce alegi ? Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 8, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 as prefera tensiune simpla .... Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 8, 2015 Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 Bine , s-a notat . O sa analizez în seara asta posibilitatea de a utiliza LM358A . Dacă-l găsesc acceptabil pe mâine sunt gata . Dacă nu , o să pun altceva din cele uzuale și va fi gata tot pe mâine , dar mai spre seară . Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 8, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 Multumesc mult Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 8, 2015 Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 Mai am o întrebare , cam cât de precis , totuși , dorești să fie ? Pentru orientare menționez că un termocuplu de bună calitate urmat de un amplificator perfect dar fără circuite de liniarizare , etalonat la 100°C de exemplu , poate avea erori de 1-2°C la 200-400°C. Eu , sincer , în funcție de cât de atent și precis se face etalonarea și de calitatea pieselor , mă aștept să poți obține în jur de 5°C la 200-400°C cu etalonare la 100°C în cazul cel mai bun. Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 8, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 E mai mult decat bine ! Repet este pentru indicarea temperaturii dintr-un cuptor de aragaz unde sigur ca pana in 5-8 grade precizie e foarte bine Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 8, 2015 Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 (editat) O primă variantă . Mâine o voi reverifica și poate reușesc și o simulare . P1 reglează amplificarea - cu el se face etalonarea . P2 echilibrează tensiunile în punctele A și B ; este un reglaj auxiliar la compensarea joncțiunii reci P3 face compensarea joncțiunii reci ; compensarea nu este fixă pentru a putea include și deriva cu temperatura a offset-ului OA P4 compensează offset-ul ”static” Schema ar fi fost mult mai simplă - unele reglaje ar fi dispărut - cu un operațional mai performant . Editat Noiembrie 8, 2015 de UDAR Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 8, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 Treaba serioasa! ! Imi spui te rog si ce rol are fiecare semireglabil si eventual o descriere a functionarii schemei? Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 8, 2015 Partajează Postat Noiembrie 8, 2015 (editat) Pe scurt . Tensiunea de la ieșirea termocuplului este aplicată intrării inversoare ( vezi polaritatea ) și amplificată. Pe intrarea neinversoare este aplicată o tensiune fixă de câțiva milivolți pentru compensarea offsetului . Această tensiune, reglabilă din P4, compensează și tensiunea rezultată la bornele lui R5 și aplicată intrării inversoare ( vezi mai jos) . Dioda D1 se află în contact termic cu joncțiunea rece și furnizează o tensiune dependentă de temperatură , cu o derivă de circa -2mV/°C . La modul ideal, cu un amplificator fără derivă , am fi divizat această tensiune cu circa 50 ( ca să obținem 40µV/°C ) și am fi folosită la compensare . LM358A are însă o derivă a offset-ului care poate atige 15µV/°C care ar putea determina erori mari . De aceea compensarea este reglabilă cu P3 - la capătul spre diodă este maximă , la celălalt este minimă . Pentru a nu influența reglajul de offset se folosește un artificiu - P3 este conectat într-o punte astfel că la 25°C ( sau o altă temperatură de referință) potențialul aplicat U1B nu variază indiferent de poziția potențiometrului P3. Editat Noiembrie 8, 2015 de UDAR Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 9, 2015 Partajează Postat Noiembrie 9, 2015 (editat) Iată pentru comparație cum ar arăta schema alimentată la +/-5V folosind OP07C . Și un link de unde m-am inspirat - ideea folosirii intrării inversoare am preluat-o de aici . http://www.ti.com/lit/ml/slyp161/slyp161.pdf Editat Noiembrie 9, 2015 de UDAR Link spre comentariu
mirceacra Postat Noiembrie 9, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 9, 2015 Dioda 1N4148 unde ar trebui sa fie plasata? Unde intra firele de la termocuplu in mufa de pe cablaj ? (banuiesc ca acolo este jonctiunea rece) Care sunt reglajele schemei si in ce ordine ar trebui efectuate? Daca gasesc op07 cred ca voi opta pentru varianta cu acesta ..... Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 9, 2015 Partajează Postat Noiembrie 9, 2015 O să revin , cred că se poate face un compromis cu un TLC271A sau ceva similar - să folosim schema mai simplă dar cu o singură alimentare , cu o ușoară pierdere de precizie . PS Spune-mi, te rog, ce termocuplu vrei să folosești ? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum