bogdan666 Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Buna ziua. Doresc sa fac un amplificator pe tuburi si as avea nevoie de ajutorul dvs. Nu am mai avut absolut nici o tangenta cu tuburile pana acum, deci experienta 0. Este vorba de acest amplificator. Am deja tuburile, soclurile urmeaza sa vina, sunt in cautare de transformatoare sa le rebobinez, deci totul pare sa fie in regula. Bun, si acum problemele, neavand experienta cu tuburile am inteles ca au nevoie de o tensiune negativa, si anume acel -CM care ar trebui sa fie -60v, cum nu stiu ruseste am 3 intrebari simple: cat ar trebui sa fie +A, ce este acel KT1 si ce este KT2. Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Daca ai luat schema de aici, folosind google translate rus-eng, ar trebui sa citesti si restul. In alta ordine de idei iti recomand sa fii atent cand vei lucra cu tensiunile inalte!! Pot cauza moartea. Link spre comentariu
bogdan666 Postat Noiembrie 1, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Daca am inteles corect acel kt1 si kt2 sunt doar puncte pentru a masura caderile de tensine pe acei rezistori ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Daca am inteles corect acel kt1 si kt2 sunt doar puncte pentru a masura caderile de tensine pe acei rezistori ? Masurind tensiunile pe kt1 si kt2 se determina de fapt curentii anodici prin cele doua tuburi ce trebuie sa fie riguros egali, reglajul se face prin modificarea tensiunii de negativare cu ajutorul celor doi semireglabili iar valoarea acestor curenti se alege functie de clasa A, AB1, AB2 Link spre comentariu
romicap Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) KT1 si KT2 sunt puncte de referinta legate direct de reglajele tensiunii de negativare G1 (fixa) .Ideal ar fi sa fie asa cum scrie in schema dar asta depinde de tuburile folosite (de inperecherea lor) . Tensiunea din schema (0035V) se regleaza din semireglabilii R10 R12 si mai depinde de rezistentele din catodul finalelor (1Ohm) In regim trioda ,comform schemei, este posibil ca tensiunile respective sa corespunda dar pe UL se vor modifica usor . Conteaza insa sa ramana egale Dupa parerea mea amplificatorul va fi cam lenes si va presupune un preamplificator ... Tensiunea anodica (+A) dupa cum se vede in schema nu cred sa depaseasca 340V Editat Noiembrie 1, 2015 de romicap Link spre comentariu
romicap Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Probabil asta este sursa de tensiuni a amplificatorului , Link spre comentariu
bogdan666 Postat Noiembrie 1, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 ok, va multumesc pentru raspunsuri. ... Dupa parerea mea amplificatorul va fi cam lenes si va presupune un preamplificator ... ... puteti sa elaborati un pic ideea? Link spre comentariu
romicap Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) Ideea e ca un amplificator format dintr`un defazor si un etaj final in contratimp necesita un semnal relativ ,, mare" la intrare ...acuma... depinde si ce scop va avea amplificatorul respectiv ! Editat Noiembrie 1, 2015 de romicap Link spre comentariu
bogdan666 Postat Noiembrie 1, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Semnalul o sa il primeasca de la calculator, oare o sa fie slab ? (R17 si R18 ar trebui sa fie de wattaj mai mare ?) Link spre comentariu
Untold Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) Depinde de placa de sunet si de sensibilitatea la intrare a etajului defazor. Ce va impiedica sa-i mai adaugati un etaj cu un tub in cazul in care, amplificatorul finalizat nu "se satura" cu semnalul oferit de placa de sunet a PC-ului? Pentru o schema de preamplificator cu un tub, puteti solicita multor membri de aici acest lucru: @lmolimpiu, @valderama, @popa marius, @viobio, etc, etc... Editat Noiembrie 1, 2015 de Untold Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) Amplificatorul are o sensibilitate la intrare suficient de buna pentru un semnal generat din calculator.Lipsa reactiei negative ii confera o sensibilitate la intrare de 180mVeff pentru o putere pe sarcina de 15W/THD<0.8% si 0.707Veff pentru 22W/THD=4% pe sarcina. Cateva mici detalii gasiti in topicul <SIMULARI SCHEME CU TUBURI ELECTRONICE> o simulare a acestei scheme cu tensiuni si curenti in punctele importante,bineinteles ca in practica aceste valori vor fi usor diferite +/-2%...3%. Pe schema ruseasca puterile rezistentelor sunt notate pe desenele simbolurilor <Rezistenta> in stilul rusesc,nu-l mai stiu acum exact dar dupa cate imi aduc aminte : o linie pe lungimea desenului din simbolul <Rezistenta> inseamna 0.5W, o linie inclinata ~pe diagonala desenului inseamna 0.25W,o linie pe latimea desenului inseamna 1W,doua linii pe latimea desenului,2W.....,un X inseamna 10W,ma rog,poate gasiti undeva acest cod rusesc. Si inca ceva: - tubul 6N9S este un tub cu amplificare mare dar si cam "slabut" in ceea ce priveste zgomotul introdus de filament alimentat in AC,asadar ar fi de preferat alimentarea filamentelor tubului 6N9S in DC bine filtrat,sau poate gasiti ECC83(6N2P,12AX7) in acest caz alimentarea se poate face fara probleme in AC. Editat Noiembrie 1, 2015 de LMOlimpiu Link spre comentariu
zal Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Ar fi bine să se folosească rez de 10 Ohmi/2W ptr R17,18, citirea e mai uşoară a tensiunii. La semireglabilii de negativare R10,12 unite capetele dinspre -Cm cu cursoarele prin rez de 100k. Bănuiesc că lămpile finale sînt 6n3C, că EL34 ar fi o risipă şi sînt mult mai scumpe. Link spre comentariu
bogdan666 Postat Noiembrie 1, 2015 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) Poi deja am 6N9S, deci o sa il alimentez in DC. Multumesc pentru raspunsuri. Mai strang cateva chestii si ma apuc de treaba. le: lampile finale sunt 6P3S Editat Noiembrie 1, 2015 de bogdan666 1 Link spre comentariu
zal Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 Faci un secundar de 10V/1A ptr lampa defazoare, redresezi, filtrezi şi stabilizezi cu un M317K, eventual faci schema cu întîrziere, e în pdf-ul integratului. Cond nepolarizaţi din montaj să fie MKT, MPP, MKS, MKP la minim 400Vcc, peste tensiunea de alimentare. Atenţie mare la calitatea comutatorului ptr G2, mai bine renunţi la el şi alegi din start una din variantele de funcţionare. Eu aş opta ptr pentodă, a treia variantă neprezentată în schemă. Mai poţi să pui siguranţe de 0,25A pe anozii finalelor. 1 Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 1, 2015 Partajează Postat Noiembrie 1, 2015 (editat) Schemele de acest gen ,adica cele care au un comutator pentru a comuta tubul final in modul trioda,ultra-liniar,pentoda mi se par cele mai atehnice scheme posibile,nu suport sa vad asa ceva ,aste o gaselnita amatoriceasca de prost gust in primul rand ca un transformator de iesire pentru un tub final PENTODA nu are nimic in comun cu un traf de iesire pentru un tub final TRIODA,mai mult decat atat cu un etaj final in montaj ultra-liniar. Nu-mi dau seama cine a gandit o asemenea aberatie tehnica !? Ne chinuim sa tragem o drepata de sarcina pentru o pentoda sau trioda dar vine cineva si rezolva asta foarte simplu cu un comutator, trecand tubul pe aceeasi sarcina in modul trioda (pentoda sau ultra-liniar),cum vine asta ??? Un etaj final se proiecteaza clar de la bun inceput pentru un tub final fie el trioda,pentoda,tetroda sau pentoda-ultra liniar,cu un transformator de iesire dedicat si bine calculat,altfel cu asemenea pocnitori,cu pocnitori vom auzi sunetul (la figurat vorbesc!). Un etaj final UL,bine dimensionat poate satisface multe gusturi in ceea ce priveste sunetul, ca putere dar si ca spectru armonic si THD. Editat Noiembrie 1, 2015 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum