Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

STUDIU DE CAZ: CONDENSATORI


victordascalescu54

Postări Recomandate

Vizitator viobio

Cind se pun capacitati mari de filtraj e bine sa se folosească diode rapide de 4...8A,am făcut și eu sirma citeva diode de 1A,din cauza capacităților mari de filtraj,acum pun diode cu amperajul descris mai sus.

Editat de viobio
Link spre comentariu

Cind se pun capacitati mari de filtraj e bine sa se folosească diode rapide de 4...8A,am făcut și eu sirma citeva diode de 1A,din cauza capacităților mari de filtraj,acum pun diode cu amperajul descris mai sus.

Eu am pus diode ultra-fast de 6A si am introdus si cate o reziztenta de 5k/2w inainte de condensatori pentru incarcare lenta, acestea se sunteaza cu un releu dupa ce tensiunea depaseste 80% din valoare .

E totuşi o banală sursă simetrică de alimentare ca şi la amplifurile cu tranzistori, cond nu sînt în calea de sunet că nu sînt legaţi la difuzor. Chiar seamănă bine schema cu un etaj final cvasicomplementar cu alimentare simetrică. Diferenţele de capacitate se simt la brum şi la redarea joaselor, poate astea în comparaţie cu restul benzii să dea impresia de sunet diferit. Nea Tim e interesant uneori, ce zice în acel citat nu e relevant ptr sunet ci ptr construcţia internă a cond, în cazul sarcinilor rezistive, de test la ieşirea amplifului. Oricum a confundat ''cîntatul'' trafo de alimentare cu cel presupus de el al cond de filtraj, că tot sînt alăturate. Văd că mai are dume şi cu siguranţele şi poleiala de pe cabluri.   :rade:

Mai văd şi o sursă de tensiune negativă cu triplare de tensiune, aia are riplu destul.

Se găsesc pe Maica Domnului cond Kendeil de 4700uF/450V la preţ bun.

Nu va contrazic la partea teoretica pentru ca nu am argumente in acest sens. Totusi, eu dau Cezarului ce-i al lui...adica lui Tim atata vreme cat s-a dovedit serios si toate vorbele pe care le-a pus in articol s-au dovedit pentru mine a fi adevarate, ca sa nu mai vorbesc si de conversatiile private la care a raspuns fara ezitare si fara aroganta.

In ceea ce priveste partea practica, adica ceea ce "canta" acest amplificator, consider ca am multa practica si experienta si diferentele din componente si configurarea alimentarii sunt mult prea evidente...da...sunetul se modifica radical schimband condensatorii ca sa nu mai vorbesc de ceea ce se intampla cand contrar cutumelor vreau de exemplu sa dublez capacitatea iar sunetul se voaleaza complet (asteptarile fiind probabil sa ajute cel putin la partea de joase)

In ceea ce priveste riplul sau orice alt zgomot, iarasi un mare BRAVO lui Tim, montajul facut in aer (vedeti poza) nu are absolut niciun fel de brum, riplu, fass sau alt zgomot(desigur folosind instrumentele pe care le am-URECHEA)

Dilema mea pe care am enuntat-o de la inceput este legata de eventualul comportament al acestor condensatori legati in serie si anume daca cineva a experimentat asa ceva.

Desigur ca va multumesc pentru informatia data cu conzii Kendail, am sa merg chiar astazi sa-i vad...poate chiar sa-i cumpar.

post-241795-0-34859800-1444891328_thumb.jpg

Editat de victordascalescu54
Link spre comentariu

D-le Zal, in ceea ce priveste afirmatia ca acesti condensatori sunt si pe partea de sunet, o sustin si va rog sa consultati (desigur daca va intereseaza subiectul) explicatiile date de toti constructorii, fie ei DIY sau comerciali, care fac ampificatoare OTL cat si ceilalti participanti din acest forum care desigur sunt profesionisti si au alte argumente teoretice-practice. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa dam nastere la o polemica ci o discutie constructiv-informativa.

post-241795-0-81858400-1444892193_thumb.jpg

Link spre comentariu

  Nu este nicio problema utilizarea condensatoarelor in serie,bineinteles condensatori de calitate,dar in cazul dv. eu as utiliza condensatori in serie echilibrati cu rezistente in  paralel,dar peste tot acel grup serie daca veti avea posibilitatea ar fi bine montarea unui condensator de 12uF (la tensiunea de lucru de care aveti nevoie in amplificator) paralel si inca unul de 120nF.Condensatorul de 12uF trebuie sa fie nepolarizat,in acest fel veti avea o rezistenta interna a sursei foarte mica pentru toate frecventele ce le doriti pe sarcina.

Sa nu uitam ca amplificatorul este ceva care moduleaza o tensiune data de sursa,asadar sursa este daca nu cea mai importanta parte dintr-un amplificator,poate printre cele mai importante.TOT semnalul pe sarcina se inchide prin sursa,indiferent ca avem o sarcina cuplata direct sau printr-un transformator de adaptate (OT).Cu cat reusim sa avem o sursa cu Ri care sa tinda catre zero ohmi cu atat vom avea un semnal pe sarcina cat mai perfect,daca pot spune asa.

Personal nu am facut o sursa cu condensatori in serie ci o sumedenie de astfel de surse,DAR cu micile adaugiri ce le-am recomandat mai sus.

Foarte important este sa punem in paralel cu fiecare dioda sau pe bratele unei punti,condensatoare de calitate de 47nF/630V,iar in ceea ce priveste diodele rapide [...],nu stiu ce sa spun,diode rapide cand lucram la 50Hz(100Hz)!!?

In pozele rezultate dintr-o analiza Bode pentru o sursa cu diferite rezistente interne,puteti trage o concluzie,ganditi-va ca aceste forme de semnal le vom gasi si pe sarcina,oare-i bine,oare-i rau ???

 

Eu cred asa:

Calitatea sunetului este direct proportionala cu calitatea sursei,fara doar si poate !

 

P.S puteti utiliza fara alterarea sunetului un multiplicator de capacitate cu un MOS si la iesirea lui sa aveti un condensator de 12uF nepolarizat.

post-175212-0-14560400-1444892528_thumb.png

post-175212-0-20366500-1444892545_thumb.png

post-175212-0-17731600-1444892565_thumb.png

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

orice condensator de filtraj intră în partea de sunet  ,în cazul de faţă avem în discuţie un OTL(sarcină mică la ieşire curenţi apreciabili  AF) dacă condensatori de filtraj au componenta inductivă mai semnificativă(datorată înfăşurări armaturilor) influenţează sunetul perceptibil(se manifestă componenta inductivă a condensatorilor de filtraj pentru curenţi de AF frecvenţe ridicate) componenta inductivă se înseriază cu sarcina şi se manifestă perceptibil dependent de frecvenţă şi curent.

 

Rezistenta interna a sursei trebuie privita in curenţi de AF adica Zi (impedanţă internă a sursei dependentă de frecvenţă) ca atare condensatori de filtraj pot influeţa sunetul mai mult sau mai puţin funcţie de calitatea acestor condensatori (pentru o componenta inductiva relativ mica la frecvente joase sunetul este inflenţat neglijabil dar la frecvenţe ridicate 6khz-12khz sunetul poate fi influnţat perceptibil).

 

condensatori de filtraj supuşi la curenţi de AF funcţie de cum sunt înfăşurate armaturile pot cânta(desigur greu perceptibil dar perceptibil).

 

dacă înseriem trei condensatori de filtraj polarizaţi practic înseriem trei componente inductive(mai mici sau mai mari).

 

peste condensatori de filtraj polarizaţi se pune în paralel condensatori nepolarizaţi(cu componentă inductivă nesemnificativă) astfel încât să scadă impedanţa internă sursă(Zi_s) .

 

de Ri_sursă se poate discuta în DC curent relativ constant.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

desigur, doar ca am facut probe cu conzi obisnuiti si diferentele de sunet sunt foarte mari, ceea ce demonstreaza ca Tim stia ce spune :

"They should be free of internal vibration, which means that they should not “sing” when the amplifier is driving a dummy load"

Pina acum am incercat Panasonic(2800/250V), ROE(2200/250V si Nippon chemi-con(2x1500/250V), ultimii fiind cei dintai in mod FOARTE DETASAT desi toti sunt de uz comun. Totusi, ceva neasteptat s-a intamplat, cand am vrut sa dublez capacitatea pe Nippon chemi-con, a rezultat un sunet anapoda, amestecat si fara detaliu desi in varianta 2x1500 au sunat cel mai bine(detaliat, analitic, sound-stage excelent)

 

Nu este o valoare impusa dar din practica e preferabil sa fie cat mai mare in aceeasi clasa de capacitate/tensiune

De ex ROE 2200/250V au 2,3A pe cand Kendail seria k05 2200/200V au 4,8A....dar nu cred ca asta spune totul...mai e si ALCEVA

 

Desigur ca apar diferente de sunet la tipuri diferite de condesatori dar de aici pina la a spune ca diferentele sint enorme e cale lunga.

Un amplificator bun, bine proiectat, trebuie sa nu faca diferenta intre tipurile de condesatori folositi la filtrare (binenteles o mica , subtila diferenta va exista intotdeauna dar nu una mare, sesizabila de orice profan in audio). In caz ca sint diferente enorme atunci amplificatorul nu-i bine proiectat.

 

edit: aici ma refer la amplificatoarele normale cu reactie negativa suficienta, nu la cine stie ce ciudatenii fara reactine negativa sau mai stiu eu.

 

Deci eu cred ca acum incepem sa ne invirtim in jurul cozii de "sarpe" si ne dam mari cu urechea de liliac cu care ne-a dotat natura.

 

Nu mi-ai raspuns la intrebare. Am intrebat care este riplul de curent generat/consumat de amplificator.

 

Cit este curentul consumat de amplificator din sursa pe ramura incriminata?

 

Mai exista o tendinta de a folosi capacitati de filtrare de valori enorme raportate la consum si care nu genereaza decit probleme.

La folosirea unei capacitati de 5-10 ori mai mare decit este necesar, condesatorii se descarca foarte putin intre alternante si riplul de tensiune rezultat este mic (pina acum este perfect), dar in schimb rezulta un timp mic in care altermanta va fi mai mare decit tensiunea pe condesator si deci dioda va conduce, dar sursa va consuma aceeasi cantitate de energie din transformator si atunci curentul care va circula prin diode va fi mai mare.

 

Nu ma apuc acum sa fac calcule dar in cazuri extreme se poate ajunge ca diode de 8A sa nu faca fata la curent redresat mediu de poate nici un amper.

In cazurile acestea in care se utilizeaza capacitati mult prea mari si cind timpul de conductie scade foarte mult se ajunge la spike-uri de curent foarte inguste de ordinul citorva zeci de microsecunde si amplitudini foarte mari de ordinul a peste 100A, ceea ce genereaza probleme de EMC inspre amplifficator.

Radiatiile electromagnetice au fundamentala la 50Hz dar au spectrul concentrat in zona de inalta frecventa, spre limita superioara a benzii audio, si sint greu de inlaturat. 

Asta  duce la "cintatul" puntii si transformatorului, iar diodele trebuie sa fie diode rapide pt a putea lucra cu timpi mici de conductie.

 

Utilizarea capacitatilor enorme de filtrare nu-i decit un "mit audiofil", nimic mai mult. In loc sa ai o sursa clasica cu diode standard + condesatori ajungi sa utilizezi diode de 5-10 ori mai mari decit necesar, ultrafast cu caracteristica de revenire soft, ajutate de snubere pentru radiatiile de inalta frecventa, condesatori cu ESR foarte mic, si tot asa.....iar in final sursa tot va "cinta".

 

@LMOlimpiu si @Gauss aveti mai sus explicatia necesitatii utilizarii diodelor ultrafast la redresarea de 50Hz. Daca vreti mai multe detalii putem continua discutia pe tema aceasta.

Editat de sesebe
Link spre comentariu

@sesebe:

 Va dau dreptate in ceea ce priveste valorile exagerat de mari pentru condensatoarele din filtrele redresoare peste cele necesare si stabilite printr-un calcul relativ simplu,am mai pus odata aceasta problema in discutie si am primit,specific formului,multe argumente legate de orice altceva dar nu de subiectul respectiv ca mai tarziu sa-mi dau seama ca cineva avea de vanzare astfel de condensatori [...].

  Cat priveste utilizarea diodelor rapide,explicatia dv. este cat se poate de argumentata,insa eu nu ma gandisem la capacitati atat de mari (exemplul colegului @victordascalescu54),oricum este de luat in seama.

  Eu am avut mari probleme cu un SE FARA NFB,alimentat dintr-o sursa ce avea o punte cu diode rapide,adevarat ca CLC era format din 100uF+220nF/15H/100uF+220nF,dar pana nu am utilizat diode normale nu am scapat de fenomenul ce-mi aparea la anumite frecvente peste 10Khz si pe osciloscop dar si in difuzoare.

  exemplul dv. trebuie retinut si probat practic.

 

Amplificatoarele in configuratii SE cu tuburi electronice si FARA NFB sunt cele mai acceptate de audiofili si ca sa fie clar,eu nu sunt audiofil.

Link spre comentariu

in cazuri extreme se poate ajunge ca diode de 8A sa nu faca fata la curent redresat mediu de poate nici un amper. " . Aici , sincer m - ati pierdut . Ce fel de " 8A " sant aceia ? Unde - i regasesc in fisa de catalog a diodei ? De ce sa nu reziste la un curent mediu de 1A ? Din ce rezulta aceasta medie ? 

spike-uri de curent foarte inguste de ordinul citorva zeci de microsecunde si amplitudini foarte mari de ordinul a peste 100A " - le - ati materializat in vreun fel ? Cred ca este vorba de o banala alimentare de curent continuu , provenita din redresarea si filtrarea  tensiunii  provenita de la un transformator cu oarece coeficient de transformare , alimentat din reteaua casnica de energie electrica . Redresorul se proiecteaza pornind de la necesitatile consumatorului . Pentru asta exista metodologie de calcul pusa la punct . Nu de mine , eu doar am invatat - o . Cine doreste , poate sa supradimensioneze cu un coeficient pe care si - l alege . Se construiesc amplificatoare cu tuburi de 100 de ani . N - am intalnit ceva industrial cu redresare cu diode ultrafast cu caracteristica de revenire soft , ajutate de snubere pentru radiatiile de inalta frecventa . Nu vad ce rol are ESR - ul aici . Sincer ... Despre ce puteri vorbim ? 10 , 100 , 1000 W ? Mai mult ? ... Am lucrat la echipamente cu tuburi cu putere utila de 100 KW in impuls , la ceva gigahertzi . Lucrez frecvent cu surse in comutatie de 10 KW , sant alimentate dupa schema clasica . Punte de diode plus condensatori de filtraj , dublati de ceva polipropilena si rezistente bleeder . Regimul surselor e mai mult decat hard , lucreaza aproape in scurtcircuit . Sant echipamente de sudura , unde cerintele instantanee de curent sant mai mari decat ale tuturor  amplificatoarelor de pe forum insumate . Tot cu diode normale se face redresarea , nu perturba cu nimic ce e prin preajma . Nici macar un radioreceptor . O fi altfel la audiofilie , nu stiu . Si nici nu vreau sa aflu . Raman la teoria din scoala , si la aplicatiile unde se confirma . Cine doreste , poate sa - si puna si redresor cu tiratroane la amplificator . Asta nu inseamna ca se si justifica . Sa fiu mai concret , cine doreste pot sa - i realizez alimentare de C.C. pentru orice amplificator , cu tuburi sau tranzistori . Clasica , cu diode normale . Trebuie doar sa - mi spuna caracteristicile amplificatorului . Daca nu functioneaza corect , proba " in orb " , alternativ cu sursa cu diode rapide ori de care or fi , platesc cu bani de o suta de ori valoarea alimentarii " audiofile " . Dar cer si aceeasi suma daca sursa mea nu poate fi identificata . Banii jos , inainte de teste , arbitrate de oricine doreste !

Editat de gauss
Link spre comentariu

Da @ Gauss, ai dreptate, dar cum ai spus si tu, aici vorbim de AUDIOFILI care utilizeaza condesatoate de filtraj exagerat de mari.

Din cite am retinut eu, initiatorul topicului vrea sa utilizeze pt filtrare condesatori de 2000-3000 de micro pt filtrarea unui curent de citeva sute de miliamperi ceea ne ne duce un pic spre zona de exagerare a filtrajului adica spre filtraj "audiofil".

 

Curentul de citeva sute de miliamperi este numai o estimarea a mea pt ca nu mi-a raspuns la intrebarea :

Despre ce curent de riplu discutam?

 

 

O mica demonstartie matematica banala (fara a lua in calcul un caz concret): 

curent mediu redresat de 1A

condesatori rezonabili ca valoare => (sa zicem) un unghi de conductie/durata de conductie pt diode de ~ 2msec din maximum 10msec => un curent de vif prin diode de 10/2 ori mai mare, adica 5A mai mult decit OK.

Daca se utilizeaza condesatori exagerat de mari rezulta un unghi/durata de conductie foarte mica. Daca durata de conductie scade la 50µsec atunci virful de curent curent creste de 10/0.05=200 de ori mai mare. Deci redresam un curent mediu de 1A iar virful de curent prin diodele redresoare este de 200A. Putine diode (daca nu nici una) de 1A vor rezista la curentul acesta de virf. Mai mult chiar si diode de 8A vor incepe sa aiba probleme.

 

Q.E.D.

 

edit: cineva mai destept decit mine ar putea si sa calculeze cit de tare cresc radiatiile electromagnetice atunci cind in loc de 5A peak de curent noi avem 200A peak de curent, radiatii care vor intra in final pe calea undelor electromagnetice (cel putin pe acolo) in calea de semnal, in amplificator.

Editat de sesebe
Link spre comentariu

Si eu de acord ... N - am decat un raspuns . Teoria ... ca teoria , dar practica ne omoara ! Cine sileste utilizatorul sa foloseasca condensatori exagerat de mari ? ... Cu ce justificare de bun simt , fara componente fanteziste ? ... Adaugam condensatori doar ca sa defectam diodele ? ... Cred ca trebuie rescrisa teoria folosita la alimentarile " audiofile " , ceea ce eu nu doresc . Daca ajungem la curent mediu de 1 A , cu varfuri de 200 A , prefer sa raman la " fiarele " mele . Acestea macar folosesc la ceva practic , nu la cosmaruri pe care nu ar trebui sa le aiba nici un electronist , nici macar dintre " varfurile " din domeniu . Qui prodest ? ... Oricum , oferta practica ramane in vigoare . Cam atat ...

 

P .S . - o punte redresoare ( banala , " chioara " , si foarte ieftina ... ) la intamplare ... atentie ! " Peak average forward current - 8 A " . De aceea am intrebat unde regasesc cei 8A in fisa de catalog ... Am luat un exemplu defavorabil ... curent de varf ... nu " continuous " , asa cum ar fi normal ... totusi scrie ca rezulta la "  Peak Non Repetitive Forward Surge Current - 300 A " . Cu voia dvs . , tot Q.E.D. ... fara caractere bolduite , si cu albastru !

 

http://www.jameco.com/webapp/wcs/stores/servlet/Product_10001_10001_1545416_-1

Editat de gauss
Link spre comentariu

Desigur ca apar diferente de sunet la tipuri diferite de condesatori dar de aici pina la a spune ca diferentele sint enorme e cale lunga.

Un amplificator bun, bine proiectat, trebuie sa nu faca diferenta intre tipurile de condesatori folositi la filtrare (binenteles o mica , subtila diferenta va exista intotdeauna dar nu una mare, sesizabila de orice profan in audio). In caz ca sint diferente enorme atunci amplificatorul nu-i bine proiectat.

 

edit: aici ma refer la amplificatoarele normale cu reactie negativa suficienta, nu la cine stie ce ciudatenii fara reactine negativa sau mai stiu eu.

 

Deci eu cred ca acum incepem sa ne invirtim in jurul cozii de "sarpe" si ne dam mari cu urechea de liliac cu care ne-a dotat natura.

 

Nu mi-ai raspuns la intrebare. Am intrebat care este riplul de curent generat/consumat de amplificator.

 

Cit este curentul consumat de amplificator din sursa pe ramura incriminata?

 

Mai exista o tendinta de a folosi capacitati de filtrare de valori enorme raportate la consum si care nu genereaza decit probleme.

La folosirea unei capacitati de 5-10 ori mai mare decit este necesar, condesatorii se descarca foarte putin intre alternante si riplul de tensiune rezultat este mic (pina acum este perfect), dar in schimb rezulta un timp mic in care altermanta va fi mai mare decit tensiunea pe condesator si deci dioda va conduce, dar sursa va consuma aceeasi cantitate de energie din transformator si atunci curentul care va circula prin diode va fi mai mare.

 

Nu ma apuc acum sa fac calcule dar in cazuri extreme se poate ajunge ca diode de 8A sa nu faca fata la curent redresat mediu de poate nici un amper.

In cazurile acestea in care se utilizeaza capacitati mult prea mari si cind timpul de conductie scade foarte mult se ajunge la spike-uri de curent foarte inguste de ordinul citorva zeci de microsecunde si amplitudini foarte mari de ordinul a peste 100A, ceea ce genereaza probleme de EMC inspre amplifficator.

Radiatiile electromagnetice au fundamentala la 50Hz dar au spectrul concentrat in zona de inalta frecventa, spre limita superioara a benzii audio, si sint greu de inlaturat. 

Asta  duce la "cintatul" puntii si transformatorului, iar diodele trebuie sa fie diode rapide pt a putea lucra cu timpi mici de conductie.

 

Utilizarea capacitatilor enorme de filtrare nu-i decit un "mit audiofil", nimic mai mult. In loc sa ai o sursa clasica cu diode standard + condesatori ajungi sa utilizezi diode de 5-10 ori mai mari decit necesar, ultrafast cu caracteristica de revenire soft, ajutate de snubere pentru radiatiile de inalta frecventa, condesatori cu ESR foarte mic, si tot asa.....iar in final sursa tot va "cinta".

 

@LMOlimpiu si @Gauss aveti mai sus explicatia necesitatii utilizarii diodelor ultrafast la redresarea de 50Hz. Daca vreti mai multe detalii putem continua discutia pe tema aceasta.

Acest amplificator merge cu un curent de bias de 200 mA iar virfurile pe o sarcina de 8 ohmi sunt de 1,25 A. Am folosit in redresare diode ultra-fast de 6A iar transformatorul (pe fiecare canal) este de 300VA bobinat cu sarma de 1,2.

Legat de valoare rezonabila si valoare exagerata, care ar fi valoarea rezonabila in cazul meu (daca iau cazul practic al lui Tim ar fi de 1700 uF)

Editat de victordascalescu54
Link spre comentariu

La tensiune relativ mica si curent mare, merge foarte bine o sursa stabilizata, mai ales daca ai trioda la iesire(dependenta de tensiunea de alimentare). In plus decuplari nu prea mari pe fiecare amplificator (bun si pentru diafonia dintre canale). La curentul asta, 400u este arhisuficient!

Link spre comentariu

Da @Gauss ai dreptate dar numai pe jumatate.

Te superi daca explic putin cum trebuie interpretate datele din datasheet (cel la care ai pus link)?

 

Valoarea de 300A reprezinta "peak forward surge current single sine-wave .....". Cuvintele cheie aici sint cele marcate de mine cu albarstru: single sine-wave si se refera la peak-ul de curent la conectarea la retea atunci cind condesatorii sint descarcati. In cazul folosirii unor valori exagerate de filtraj, peak-ul de curent este unul repetitiv si atunci ar trebui sa cautam ceva de genul "peak repetitive current" dar pt aceasata punte nu este specificat chiar asa de clar.

In schimb este specificat un grafic cu peak repetitive current in functie de numarul de cicli la 60Hz.

Este cel din dreapta imaginii atasate de mine, iar acolo se poate vedea ca valoarea curentului de peak scade continu de la 300A cit este la single pulse pina la ~80A la 100 de pulsuri. Eu in calcule nu as considera o valoare mai mare de 80A pt valoarea de virf repetitiva.

post-178603-0-78949100-1444902007_thumb.png

Link spre comentariu

Pai am scris ca am luat un exemplu defavorabil . Ar trebui sa caut o punte ( sau dioda ... ) " corecta " de 8 A . Probabil se vor schimba datele . Daca faceam asa , ce grafice mi - ati mai fi aratat ? ...  M - am uitat si eu peste datasheet , cred ca stiu sa interpretez un grafic . Apropo , credeti ca fenomenul invocat se intampla cu regularitate la cazul concret ? Adica varfurile acelea de 200 A , pe care le mentionati ? Eu cred ca nu ... ar putea sa depinda ( si ) de caracterul semnalelor redate de amplificator . Nu stiu daca au " salturi " sincronizate cu frecventa retelei . In  fine ... am spus si exemplificat ce aveam de spus . Pe un caz de punte redresoare pe care am ales - o la repezeala , si nu este de 8A in acceptiunea curenta . Tocmai pentru a arata sustinerea celor ce am scris . Consider ca nu am gresit cu nimic . Si oricum nu acesta era scopul postarii . Am trecut de la diode rapide ( nu am aflat de ce sant imperioase ... cu cortegiul de snubbere )  la alte cele ... gen ce valori considera fiecare in proiectare . Fiecare o face pe riscul si probitatea lui . Chiar parasesc topicul , nu - mi foloseste la nimic . Controversele pot continua la infinit , pe o " miza " nici macar iluzorie . Utilizatorii vor putea sa discearna  ( sper ) . Altminteri , numai de bine !

Editat de gauss
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări