Teste interesante!

[Vizitator]

 

Cu siguranta asa este. Aparatele masoara diferit (intre ele).

Intrebarea e care din ele masoara corect ? In caz ca macar unul din ele arata corect.

 

 

 

Adi, eu unul am mai multa incredere in HP_ul ala decat intr-o placa de sunet fara interfata adaptoare. Si zic asta pt ca am lucrat cu multe analizoare de spectru (de firma nu chinezarii) si chiar am facut teste comparative. In momentul in care masori acelasi semnal cu doua echipamente diferite, ar trebui sa ai aceleasi valori masurate. In orice prezentare a unei masuratori, inainte de teste se precizeaza cu ce echipament lucrezi, iar in cazul in care acesta nu e omologat se prezinta testele de calibrare.

Sunt mai mult ca sigur ca ''nenea'' ala foloseste ARTA cu o placa de sunet fara interfata adaptoare, deci fara calibrare a amplitudii semnalului de intrare.

[R2R]

in vestul de care tot vorbiti daca mananci necontrolat in fata unui specialist primesti cel mult un raspuns sau un zambet...nimeni n-are timp si rabdare pt atata argumentatie inutila.De ce nu incercati sa gasiti solutii la probleme in loc sa spuneti ca altfel nu se poate?Eu gasesc acest topic foarte incurajator pt cine vrea sa iasa la liman cu mai putini bani decat se obisnuieste.Parca ma bate gandul si pe mine sa fac un sistem de masura bazat pe noua placa de sunet.Nu sunt deloc multumit de dac-urile si nici cu opetationalele cu care a venit din fabrica, nici cu faptul ca desi foliseste un dac de 192khz lucreaza la 96khz, dar numarul de intrari si iesiri si spatiul de lucru din interior plus faptul ca e o cutie mare de fier care ecraneaza totul, iar alimentarea nu vine pe usb ci este interna(din pacate este smps) confera niste avantaje pt modificari in regim diy.Afara de modificarile din partea digitala cu care nu sunt familiarizat si nici nu stiu in ce masura se pot face upgrade-uri, dar as putea lua legatura cu cei de la Audient in privinta asta, in mod clar se pot face upgrade-uri pe partea de alimentare folosind surse liniare, operationalele pot fi inlocuite cu AD797 pt pssr si cmmr supetior, nemaivorbind de restul parametrilor unui astfel de operationalPartea de intrare as putea sa o fac dupa proiectul lui Klein Glensmidt de thd-metru analog cu masura pana la -126db thd+n.Din fericire am salvat tot proiectul de pe site-ul sau care a fost sters din greseala.Tipul e un pic temperamental, ca toate geniile si se comunica cam greu cu el, dar sa faci in regim de amator un thd-metru analog care masoara atat de jos nu e putin lucru.Apoi circuitul compensator de faza si filtrul notch activ al fundamentalei simplu ca in proiectul Anedio pot fi adaugate.Sa zicem ca sacrific proiectul initial de transformare al preurilor de microfon in preuri phono .Am cheltuit 350 de lire pe placa.Mai pot cheltui 300 de lire luna asta pe upgrade-ul analogic.Intrarile si iesirile de linie cu njm8080 pot inghiti fie lm4562 pe care le am deja, fie ad797.iesirile de linie le pot ruta prin transformatoare de iesire balansat, nebalansat.M-am pricopsit cu niste trafuri de adaptare de microfon,vreo opt la numar , dar trebuie sa verific daca sunt cu amplificare in tensiune sau 1:1.iesirea de casti, desi are thd foarte mic conform datasheet-ului m-a dezamagit: un njm8080 si niste bc337,327 biasate in clasa a sau ab, nu stiu exact.Tpa6120 scrie pe el daca ma uit mai bine intr-o luna.Totusi suna destul de bine pe DT880 PRO....Integratoarele de dupa dac-ul care este cu iesire in curent pot fi si ele facute cu opa1642 sau ceva mai bun.Nu stiu exact ce ar fi mai bun de folosit pt precizie mai multa : op-amp-uri cu feedback in curent gen ad844 sau cu feedback in tensiune.Luna viitoare mai pot cheltui 500 de lire pt upgrade-ul digital.Ce ziceti, sa incerc, se merita?stiu ca la second daca strang bani trei luni iau chiar un AP, dar mie imi plac provocarile.

[adigh]

@der_doctor,

E destul de usor de testat daca un analizor de spectru nu arata aiureli.

Se introduce un semnal dreptunghiular si vedem daca ce arata ecranul corespunde cu proportia intre fundamentala si armonici obtinuta matematic.

Trebuie ca semnalul dreptunghiular sa fie cu distorsiuni mici dar la 1kHz se poate obtine usor un asemenea semnal.

Ne facem rapid o idee daca e necesar sa fie dus la calibrat sau nu.

 

In cazul de fata nu avem cum sti care arata corect. Probabil analizorul, dar nu putem sti.

Editat Noiembrie 6, 2016 de adigh

[Vizitator]

@adrian_pic, ca tot iti plac filmele pe youtube, uita-te la asta https://www.youtube.com/watch?v=o6Ag0QqO5h0

 

In film o sa vezi cum se regleaza bias_ul la un PP si cum dispare armonica a 2-a atunci cand este reglat perfect. In mod automat si THD_ul va fi minim in punctul asta.

''Nenea'' asta e un prieten vechi de-al meu si stie ce vorbeste. Daca vrei mai multe informatii despre Uli Apel intra aici http://www.roehrenprofessor.de

[R2R]

Pt ca nu ma pricep, spuneti-mi va rog cum pot incarca tot site-ul si pdf-urile asociate distorsiometrului lui Glen Kleinsmidt .

Le am salvate in format html (pagina web )si pdf(schemele din link-uri).Bineinteles ca link-rile nu functioneaza, dar pun separat pdf-urile .

Daca domnul sebi-c doreste pot face alt topic cu acel subiect, dar proiectul este complet solid-state si ar trebui sa-l pun la sectiunea corespunzatoare.

Cred ca domnul sebi-c are un renume mai bun decat pseudonimele mele si subiectul dumisale ar putea atrage atentia si asupra solutiilor din proiectul lui Klein.

[R2R]

http://www.diyaudio.com/forums/attachments/equipment-tools/379505-who-wants-build-distortion-analyzer-1k130db.jpg

http://www.diyaudio.com/forums/attachments/equipment-tools/380004d1383326883-who-wants-build-distortion-analyzer-gkgen.jpg

[sebi_c]

Der-doctor, eu zic sa fim putin mai lucizi si sa apelam, eventual si la experienta proprie. Mai intai de toate ar trebui sa avem notiunea lucrurilor.

 

S-ar putea sa stii, sau nu (nu-i o rusine), dar daca facem referire la rapoarte cel mai utilizat e dB-ul desi poate unora le-ar placea sa spuna "de cate ori". Practic utilizand dB, intram in matematica logaritmului si orice inmultire se transforma in adunare, de aici si usurinta in calcul (in vremurile vechi, rigla de calcul, o aplicatie de acest gen).

 

Asa ca daca facem referire la la dBV este cu totul altceva. dBV-ul reprezinta o valoare absoluta comparand valorea masurata cu 1 volt. In esenta nu reprezinta un raport in care se compara o marime de la intrare cu una de la iesire (adica, dB). dBu este alta forma similara cu dBV, numai ca referirea se face la 0.775V (din telefonie, unde masuratorile se fac pe 600 Ohm).

dBFS (decibel full scale) e alta aplicatie ce exprima ceva in digital cand se face referire la maximum de scala, adic ceva de genul 111111.. in binar sau FFF... in hexa. Din aceasta cauza este intodeauna negativ, din cauza ca raportul este subunitar si deci un logaritm (indiferent de baza) din asa ceva este negativ. In aceste conditii nu se poate gasi o echivalenta la masuratorile in dBV, sau altceva. Cu toate astea sub aspect formal, graficele in dBV si dBFS seamana, cu mici modificari de scala.

 

Acum, dupa ce cunosc procesul de masura in ARTA, se impun cateva precizari. Pentru masurare, ARTA cere un proces de calibrare prin care-si calibreaza semnalul de iesire (Left channel) masurand cu osciloscopul (voltmetrul) acea valoare (RMS, amplit sau varf-varf) si introducand-o in program. Astfel este setata marimea de iesire in procesul de calcul.

La fel se face si cu intrarile, fie cu semnalul tocmai determinat la iesire, fie cu semnal extern, presupus cunoscut. Una din intrari este utilizata pentru referinta iar cealalta trecuta prin DUT (device under test).

Intern pentru normalizare, face o transpunere de nivel ca si cand s-ar aplica 1Volt la intrare si atunci calculul semnalului de afisat este referit automat la 1Volt, afisand in dBV. Asa ca, se poate spune ca este vorba chiar de dB. Acelai lucru il facem si in LTspice (analiza AC), introducand 1V la intrare pentru a citi direct in dB (poate neadcvata). Am observat ca in dBFS nu numai ca scala este decalata ci se modifica si plafonul de zgomot putin. Asa ca daca eu am lasat in dBFS, poate n-a fost prea corect.

 

Niste grafice care arata diferentele (grafice fara relevanta, luate pentru ca erau disponibile):

 

Analizorul e o scula buna, daca este analogica isi calculeaza rapoartele direct in dB sau dBm(mai ales in RF) , la cele digitale este posibil si in dBV, dBuV, dBm, etc. Nu sunt asa de dornic dupa ele, ca sunt si alte posibilitati mai ieftine. Eu nu am decat un Scalar Network Analyser si ala DIY (cu DDS si afisare pe PC), pana la 500MHz pentru RF masurand direct in dBm. Nu m-am gandit sa-l folosesc in AF, pentru ca nu calculeaza distorsiuni desi merge de la 0 herti. In RF nu prea ma satisface ca nu e vectorial sa masor parametrii S si impedante (lipsesc informatiile de faza), dara pana una alta el exista in atelierul meu.

 

Daca dumneata ai reparat McIntosh, ar trebui sa stii ca din cauza reactiei 100% la etajul final, desi este mai liniar decat alte PP, are armonica a doua, care ce-i drept este mai mica ca a treia, dar exista. Armonica a doua apare si la un PP cu curent de mers in gol, mai mare la un AB mai profund. Armonica a doua e zero pentru PP la un unghi de conductie mai mic de Pi (180grade), adica o clasa B sau C (Ia0=0).

 

Despre Youtube, pot spune ca am gasit informatii importante, precum si demonstratii folositoare. N-as zice ca sunt afectat emotional sau ca am dat dovada de prostie daca l-am utilizat. Daca dumneata, crezi ca am decazut uitandu-ma pe Youtube, sau ca folosesc placi de sunet de $60, imi cer scuze ca ti-am adus un afront!

 

Altfel, o sa utilizez in continuare placi de sunet, aparatura mai mult sau mai putin arhaica, DiY si nicidecum profesionala. Important e sa-mi dezvolt in continuare orizontul, nu pentru a castiga vreun ban ci pentru placerea proprie. Mai am prieteni, care ma-ntreaba ce castig din radioamatorism sau lampi, dar asta-i alt subiect.

@adrian_pic, ca tot iti plac filmele pe youtube, uita-te la asta https://www.youtube.com/watch?v=o6Ag0QqO5h0

 

In film o sa vezi cum se regleaza bias_ul la un PP si cum dispare armonica a 2-a atunci cand este reglat perfect. In mod automat si THD_ul va fi minim in punctul asta.

''Nenea'' asta e un prieten vechi de-al meu si stie ce vorbeste. Daca vrei mai multe informatii despre Uli Apel intra aici http://www.roehrenprofessor.de

Nu vedem plafonul de zgomot! El exista, daca exista ar trebui sa-l vedem. Altfel, e o scula perfecta!

[adrian_pic]

Armonica a doua e zero pentru PP la un unghi de conductie mai mic de Pi (180grade), adica o clasa B sau C (Ia0=0).

se pare ca la nemti exista o preferinta pentru clasa B sau C daca "doctorii" si "profesorii" regleaza biasul pentru a avea armonica a doua zero. Nu-i prima data cand "doctorii" sunt certati cu teoria si se bat cu pumnii in piept ca practica conteaza si nu se pupa cu teoria.

Boala grea chestia asta cu vanatul de titulaturi fara pregatirea necesara.

[R2R]

Glen Kleinschmidt THD metru analogic realizat in regim DIY cu prag de masurare -124.3db=0.00006%

 

http://jmp.sh/MwYRKXj

Editat Noiembrie 6, 2016 de R2R

[Vizitator]

Der-doctor, eu zic sa fim putin mai lucizi si sa apelam, eventual si la experienta proprie. Mai intai de toate ar trebui sa avem notiunea lucrurilor.

 

S-ar putea sa stii, sau nu (nu-i o rusine), dar daca facem referire la rapoarte cel mai utilizat e dB-ul desi poate unora le-ar placea sa spuna "de cate ori". Practic utilizand dB, intram in matematica logaritmului si orice inmultire se transforma in adunare, de aici si usurinta in calcul (in vremurile vechi, rigla de calcul, o aplicatie de acest gen).

 

Asa ca daca facem referire la la dBV este cu totul altceva. dBV-ul reprezinta o valoare absoluta comparand valorea masurata cu 1 volt. In esenta nu reprezinta un raport in care se compara o marime de la intrare cu una de la iesire (adica, dB). dBu este alta forma similara cu dBV, numai ca referirea se face la 0.775V (din telefonie, unde masuratorile se fac pe 600 Ohm).

dBFS (decibel full scale) e alta aplicatie ce exprima ceva in digital cand se face referire la maximum de scala, adic ceva de genul 111111.. in binar sau FFF... in hexa. Din aceasta cauza este intodeauna negativ, din cauza ca raportul este subunitar si deci un logaritm (indiferent de baza) din asa ceva este negativ. In aceste conditii nu se poate gasi o echivalenta la masuratorile in dBV, sau altceva. Cu toate astea sub aspect formal, graficele in dBV si dBFS seamana, cu mici modificari de scala.

 

Acum, dupa ce cunosc procesul de masura in ARTA, se impun cateva precizari. Pentru masurare, ARTA cere un proces de calibrare prin care-si calibreaza semnalul de iesire (Left channel) masurand cu osciloscopul (voltmetrul) acea valoare (RMS, amplit sau varf-varf) si introducand-o in program. Astfel este setata marimea de iesire in procesul de calcul.

La fel se face si cu intrarile, fie cu semnalul tocmai determinat la iesire, fie cu semnal extern, presupus cunoscut. Una din intrari este utilizata pentru referinta iar cealalta trecuta prin DUT (device under test).

Intern pentru normalizare, face o transpunere de nivel ca si cand s-ar aplica 1Volt la intrare si atunci calculul semnalului de afisat este referit automat la 1Volt, afisand in dBV. Asa ca, se poate spune ca este vorba chiar de dB. Acelai lucru il facem si in LTspice (analiza AC), introducand 1V la intrare pentru a citi direct in dB (poate neadcvata). Am observat ca in dBFS nu numai ca scala este decalata ci se modifica si plafonul de zgomot putin. Asa ca daca eu am lasat in dBFS, poate n-a fost prea corect.

 

Niste grafice care arata diferentele (grafice fara relevanta, luate pentru ca erau disponibile):

dBV.png dBFS.png

 

Analizorul e o scula buna, daca este analogica isi calculeaza rapoartele direct in dB sau dBm(mai ales in RF) , la cele digitale este posibil si in dBV, dBuV, dBm, etc. Nu sunt asa de dornic dupa ele, ca sunt si alte posibilitati mai ieftine. Eu nu am decat un Scalar Network Analyser si ala DIY (cu DDS si afisare pe PC), pana la 500MHz pentru RF masurand direct in dBm. Nu m-am gandit sa-l folosesc in AF, pentru ca nu calculeaza distorsiuni desi merge de la 0 herti. In RF nu prea ma satisface ca nu e vectorial sa masor parametrii S si impedante (lipsesc informatiile de faza), dara pana una alta el exista in atelierul meu.

 

Daca dumneata ai reparat McIntosh, ar trebui sa stii ca din cauza reactiei 100% la etajul final, desi este mai liniar decat alte PP, are armonica a doua, care ce-i drept este mai mica ca a treia, dar exista. Armonica a doua apare si la un PP cu curent de mers in gol, mai mare la un AB mai profund. Armonica a doua e zero pentru PP la un unghi de conductie mai mic de Pi (180grade), adica o clasa B sau C (Ia0=0).

 

Despre Youtube, pot spune ca am gasit informatii importante, precum si demonstratii folositoare. N-as zice ca sunt afectat emotional sau ca am dat dovada de prostie daca l-am utilizat. Daca dumneata, crezi ca am decazut uitandu-ma pe Youtube, sau ca folosesc placi de sunet de $60, imi cer scuze ca ti-am adus un afront!

 

Altfel, o sa utilizez in continuare placi de sunet, aparatura mai mult sau mai putin arhaica, DiY si nicidecum profesionala. Important e sa-mi dezvolt in continuare orizontul, nu pentru a castiga vreun ban ci pentru placerea proprie. Mai am prieteni, care ma-ntreaba ce castig din radioamatorism sau lampi, dar asta-i alt subiect.

Nu vedem plafonul de zgomot! El exista, daca exista ar trebui sa-l vedem. Altfel, e o scula perfecta!

 

@sebi_c, ca tot veni vorba de ''experientza proprie''. Eu lucrez efectiv in audio de peste 10 ani. Si nu repar gioarse chinezesti de 100€ ci doar aparate din clasa High-End. Pot sa spun ca daca ramaneam in Romania nu aveam niciodata sansa sa vad aparate de genul asta, nu de alta dar unele chiar sunt de serie foarte mica sau raritati. Am un atelier privat si lucrez ca tehnician service la Samsung si Onkyo Deutschland. Tot legat de ''experientza'' pot sa spun ca ii cunosc personal pe ''greii'' in audio din Germania si in masura timpului liber ne mai vizitam sau purtam discutii telefonice.

Daca e sa vorbim de aparate de masura utilizate in audio nu cred ca mi-ar permite timpul liber sa enumar macar cu cate am lucrat sau cate am reparat, e un hobby vechi asta si a fost intretinut de o parte dintre prietenii mei. Recunosc ca am vazut si altzii mai ''bolnavi'' decat mine la capitolul asta. Unul ar fi Karl Knopf http://www.knopfhifi.de si http://messgeraete-markt.de . Personal sunt membru RMOrg si detin un aparat (unicat) de masurat THD si IMD in audio, o bijuterie din laboratoarele firmei TAB, un BKM120.

Legat de armonica a 2-a la PushPull....problema asta am disecat-o cu mai multi cunoscuti si pot sa va contrazic. In video_ul pus de Uli Apen, Röhrenprofessor, acesta chiar zice la un moment dat ceva de ''simetrie perfecta''. Toate secretele nu le spune nimeni, ele sunt descoperite in timp si dupa multa munca. Un PP perfect simetric, asta insemnand tuburi imperecheate in proportzie de 1%, face sa fie anulate armonicile pare (k2, k4, k6, k8,...). Si spun asta pt ca initial si eu eram sceptic si pana nu am vazut cu ochii mei nu am crezut. Asta a fost unul dintre motivele pt care am construit Roetest. In afara de tuburi mai conteaza si ''simetria'' trafului de iesire. Pun cateva link_uri gasite la repezeala in legatura cu ''cancellation of second order harmonic distortion''...

http://digilander.libero.it/paeng/thd_cancellation_in_push.htm

http://sound.whsites.net/valves/thd-imd.html

http://nobleamps.com/sevspp.html

In legatura cu ''plafonul de zgomot'' la HP3582A, analizor de spectru pe care il am si eu in atelier , alaturi de un Marconi, nu apare pt ca nu e setat sa arate ''noise_ul''. Sincer, aparatul asta e o bijuterie, stie sa faca aproape totul in masuratorile audio, incepand de la analiza spectrala, diferentza de faza, curba de raspuns in frecventza, etc, si totul in ..real_time. Am vazut ca era unul la bazar, dl.Niculian vrea sa renuntze la el, ce pot sa spun...ferice de viitorul proprietar, nici nu stie pe ce pune mana.

Imi pare rau ca nu am timp liber, muncesc 16 ore zilnic, sa deschid un topic legat de analiza spectrala, THD si IMD, cu trei analizoare (spectru, THD si IMD) legate paralel pe semnalul de studiu si reglajul corect al unui amplificator. Poate o sa vina si ziua aia...

[adigh]

Nici-o armonica a 2-a continuta intr-un sinus de intrare nu se anuleaza niciodata intr-un PP. Asta e folclor audiofil.

Nu genereaza amplificatorul armonica a 2-a daca PP e perfect simetric, asta e cu totul altceva. Si chiar si atunci daca avem la intrare un preaplificator SE tot va introduce amplificatorul armonici pare. Caci despre armonici pare e vorba, nu doar de armonica a 2-a.

Editat Noiembrie 7, 2016 de adigh

[R2R]

mai scapam de armonici pare cand aplicam un grad de reactie negativa globala, daca nu uitam ca tot e la moda ...

[sebi_c]

Der-doctor, imi pare rau ca n-ai inteles mai nimic din ce am vrut sa reliefez, facand apel (si) la experienta proprie. N-ai raspuns la nici o problema ridicata.

 

Mai intai de toate am facut apel la experienta proprie, teoretica si practica, pentru a afisa o minima modestie rezultata din efortul de cunoastere si de a fundamnta o explicatie cu o baza exhaustiva.

 

Cand facem referiri, dealtfel, foarte importante la unitati de masura, trebuie sa aratam ce nu este exact in afirmatii si sa aratam cum ar fi trebuit, eventual conversii pentru a vedea diferente care ar genera erori.

Nu exista componente perfecte care sa asigure functii de transfer ideale, asa ca efortul e de a minimiza erorile prin metode inteligente, astfel incat sa fie imperceptibile. Oricum traim intr-o lume zgomotoasa!

 

Atenuarea armonicelor de orice fel este asigurata de comportamentul liniar. Liniaritatea unui sistem ne arata ca marimile de la iesire sunt afectate de acelasi raport. Orice abatere se transforma in neliniaritate. Acest lucru este asigurat de functia de transfer (H(s) daca facem referire la matematica Laplace) care stabileste cum sunt semnalele la iesire fata de cele de la intrare. Bineinteles ca un comportament perfect liniar este ideal. Un exmplu de functie de transfer pentru un PP este, http://www.elforum.info/uploads/monthly_10_2016/post-177784-0-93920900-1477915119.png.

 

Functia asta stabileste ca Ip (Iplate= Ianod) este functie de Vg (Ip(Vg)) pentru un PP, prin compunerea functiilor celor doua lampi din final. Cu toate ca pare destul de dreapta (fara ondulatii), nu e asa si prin urmare va genera armonici. Se observa ca alegera unei clase AB (unghi de conductie > Pi, se obs Ip0 cu x rosu) a asigurat o liniaritate in zona zero curent. In acest fel se micsoreaza armonica a treia care ar fi fost la nivel mare, daca Ip0 ar fi fost zero. Altffel, am incurajat armonica a doua care incepe se manifeste.

 

La un PP, daca unghiul de conductie este Pi, functia de transfer

 

Neamtul care ne arata un plafon de zgomot inexistent este un exemplu de falsificare a realitatii! Pune analizorul setat sa nu vedem plafonul (mai degraba, podeaua, floor) de zgomot si incepe sa faca niste reglaje ce le elimina pana unde este setat analizorul, astfel apare o situatie ideala nereala. Oricat ne-am da silinta, nu este posibil acest lucru. Dar faptul ca putem crede asa ceva ne spune ceva despre interpret! Eu am pus problema peiorativ.

Editat Noiembrie 7, 2016 de sebi_c

[Vizitator]

@sebi, am inteles ca ai in constructie un PP cu EL34 poate facem citeva masuratori comparative fiindca si eu sint pe punctul de a finaliza un asemenea amplificator dar posibilitatile mele de masurare se limiteaza la -75dB THD si primele patru armonice in plus pot verifica faza functie de frecventa cu RN variabila si bucla deschisa (am construit un fazmetru 0-180*)

[Vizitator]

Der-doctor, imi pare rau ca n-ai inteles mai nimic din ce am vrut sa reliefez, facand apel (si) la experienta proprie. N-ai raspuns la nici o problema ridicata.

 

Mai intai de toate am facut apel la experienta proprie, teoretica si practica, pentru a afisa o minima modestie rezultata din efortul de cunoastere si de a fundamnta o explicatie cu o baza exhaustiva.

 

Cand facem referiri, dealtfel, foarte importante la unitati de masura, trebuie sa aratam ce nu este exact in afirmatii si sa aratam cum ar fi trebuit, eventual conversii pentru a vedea diferente care ar genera erori.

Nu exista componente perfecte care sa asigure functii de transfer ideale, asa ca efortul e de a minimiza erorile prin metode inteligente, astfel incat sa fie imperceptibile. Oricum traim intr-o lume zgomotoasa!

 

Atenuarea armonicelor de orice fel este asigurata de comportamentul liniar. Liniaritatea unui sistem ne arata ca marimile de la iesire sunt afectate de acelasi raport. Orice abatere se transforma in neliniaritate. Acest lucru este asigurat de functia de transfer (H(s) daca facem referire la matematica Laplace) care stabileste cum sunt semnalele la iesire fata de cele de la intrare. Bineinteles ca un comportament perfect liniar este ideal. Un exmplu de functie de transfer pentru un PP este, http://www.elforum.info/uploads/monthly_10_2016/post-177784-0-93920900-1477915119.png.

 

Functia asta stabileste ca Ip (Iplate= Ianod) este functie de Vg (Ip(Vg)) pentru un PP, prin compunerea functiilor celor doua lampi din final. Cu toate ca pare destul de dreapta (fara ondulatii), nu e asa si prin urmare va genera armonici. Se observa ca alegera unei clase AB (unghi de conductie > Pi, se obs Ip0 cu x rosu) a asigurat o liniaritate in zona zero curent. In acest fel se micsoreaza armonica a treia care ar fi fost la nivel mare, daca Ip0 ar fi fost zero. Altffel, am incurajat armonica a doua care incepe se manifeste.

 

La un PP, daca unghiul de conductie este Pi, functia de transfer

 

Neamtul care ne arata un plafon de zgomot inexistent este un exemplu de falsificare a realitatii! Pune analizorul setat sa nu vedem plafonul (mai degraba, podeaua, floor) de zgomot si incepe sa faca niste reglaje ce le elimina pana unde este setat analizorul, astfel apare o situatie ideala nereala. Oricat ne-am da silinta, nu este posibil acest lucru. Dar faptul ca putem crede asa ceva ne spune ceva despre interpret! Eu am pus problema peiorativ.

 

@sebi_c, domne' nu stiu de ce, dar, am impresia ca va folositi de ''metoda @valderama'' in discutziile cu interlocutorii. Sincer sa fiu, mi-ar parea bine sa ma insel.

Direct la subiect...

Am scris intr.o postare anterioara ca ''Legat de armonica a 2-a la PushPull....problema asta am disecat-o cu mai multi cunoscuti si pot sa va contrazic. In video_ul pus de Uli Apen, Röhrenprofessor, acesta chiar zice la un moment dat ceva de ''simetrie perfecta''. Toate secretele nu le spune nimeni, ele sunt descoperite in timp si dupa multa munca. Un PP perfect simetric, asta insemnand tuburi imperecheate in proportzie de 1%, face sa fie anulate armonicile pare (k2, k4, k6, k8,...). Si spun asta pt ca initial si eu eram sceptic si pana nu am vazut cu ochii mei nu am crezut. Asta a fost unul dintre motivele pt care am construit Roetest. In afara de tuburi mai conteaza si ''simetria'' trafului de iesire. Pun cateva link_uri gasite la repezeala in legatura cu ''cancellation of second order harmonic distortion''...

http://digilander.li...ion_in_push.htm

http://sound.whsites...es/thd-imd.html

http://nobleamps.com/sevspp.html''

 

Am spus esentialul fara sa intru in teorie pt ca multzi din colegii de aici pasionati de lampi nu sunt familiarizati cu asta si probabil nu au nici o sursa mai buna de informatie decat google.

Ce a-ti incercat dvs sa explicati in legatura cu Ia=f(Ug1) sa stiti ca nu face mare lumina in problema distorsiunilor nelineare. Va pun doar doua pagini dintr-o carte de aproape o mie de pagini, pe care eu o consider ''Biblia Tuburilor''.

 

 

 

In legatura cu Uli Apen, cu parere de rau va spun ca nu aveti dreptate. Acelasi analizor de spectru il am si eu si stiu exact cum sa-l folosesc, nu de alta dar il am de ceva ani si nu e singurul. Nu este nici o ''manipulare'' voita si n-are nici o treaba noise_ul (iarba, cum ii zic utilizatorii de analizoare spectrale) cu armonicile. In plus, omul asta, e un tip de o corectitudine exemplara si o modestie rar intalnita pe...plaiurile mioritice. In Germania, inainte sa acuzi pe cineva, iti trebuie dovezi, iar daca nu ai si mergi pe supozitii iti risti renumele si credibilitatea pt tot restul vietii. Nu e ca in Romania, sa-l injuri pe unul si apoi sa iesi cu el la o bere.

Pt treaba asta imi fac timp si postez intr-un topic , modul de utilizare al analizorului de spectru, in cazul de fata HP3582A in masuratorile audio. Sper sa gasesc si un PP cu reglaje de bias si simetrie ca sa fie peisajul asemanator cu cel din youtube.