Vreau să-mi fac reşou

[Marian]

Da Leco dar tu nu pricepi ca ei redau ce primesc in baze, NU in colector, riplul de pe alimentare are efect direct asupra finalilor doar aproape de saturatie si nu are legatura directa cu polarizarea in clasa A. Ca tot ai pomenit de stabilizatoarele serie cu tranzistor si dioda zener, imagineaza-ti unul in care avem zenerul ideeal, adica rezistenta dinamica 0 si implicit imunitatea tensiunii de la borne la variatiile de curent prin dioda, asta de dragul de a avea o polarizare perfecta in baza tranzistorului care sa zicem ca ar fi la 13V, sa mai presupunem ca alimentarea in colector este una care variaza constant intre 16 si 20V, mai presupunem si ca Vbe este perfect constant la 0,7V, atunci ia spune-mi matale mie ce tensiune obtii in emitor si cum va fi aceasta? Daca ai gasit rezultatul corect atunci ai inteles si eroarea teoriei lansate de tine cu riplul prezent pe sarcina datorita clasei A. Si nu-mi spune ca amplificatorul audio n-are legatura cu stabilizatorul descris, ca este fix acelasi lucru la modul elementar.

 

Ti-as propune lecturarea acestor 2 articole ale mele, te-ai lamuri mult mai clar, si ti-ai mai rezolva si tu carentele la teorie:

http://www.elforum.info/blog/8/entry-149-regulatorul-liniar-de-tensiune-paralel/

http://www.elforum.info/blog/8/entry-249-regulatorul-liniar-de-tensiune-serie/

[zal]

Realitatea e mai crudă. Să luăm lumină de la alţii care chiar construiesc amplifuri cu silicoane în clasă A:

http://www.diyaudio.com/forums/power-supplies/221234-ripple-unregulated-supply-class-amp.html

Plecînd de la acest caz se poate dezvolta o întreagă secţiune, doar cu sursele ptr amplifurile în clasă A.

Editat Octombrie 3, 2015 de zal

[Marian]

Topicul ala vorbeste despre un amplificator cu alimentare asimetrica, deci de fapt confirma ce am zis eu pentru ca problema la acel amplif este rejectia slaba a emitorului comun, adica problema este in fata etajului final, si nu in acesta in sine.

[Vizitator]

Ar fi ideala alimentarea din baterii...Simetrica sau asimetrica.Restul nu mai comentez.Daca sineva incearca stabilizator serie, sa spuna si altora rezultatele, insa nu mai putim de 5v cadere pe el si nu mai mult de 10V, altfel se disipa inutil pe trz.Succes.

[zal]

Ca să citez din cărţile sfinte:

 

Turning to power supply ripple noise, class A does not prevent this per se, but rejection of it in push-pull and

in those single-ended configurations employing current sources, is relatively good.

Adică nu e good sau very good şi nu contează pe unde se infiltrează brumul de filtraj, el e prezent din sursa de alimentare şi se aude în difuzor, datorită consumului constant exagerat.

Amplifuri cu 250000uF sau mai mult nu sînt o raritate.

[Vizitator]

Explica-le Adrian ce si cum la clasa A, eu am facut 10W in clasa A, si stiu ce grav era cu disipatia si in special cu filtrajul.Daca ne luam dupa unele idei sau pareri ar fi suficienti 1000 uF filtraj, daca in baza e curat...Poate pe tine te cred, ca esti mai "batrin"...

[zal]

Nu trebuie să mă creadă nimeni, nu sînt profet şi nu scriu cărţi. De fapt aici e buba, că numai cîţiva scriu şi nu există destule alternative, puncte de vedere diferite, care să dea un ansamblu mai realist electronicii audio. 

[Marian]

Am simulat o polarizare in clasa A a modulelor mele MP100.V3 la care intentionat am redus mult rejectia la diferential pentru a demonstra si ilustra grafic ce am dorit sa spun. Am folosit alimentare cu 2 surse de tensiune alternativa de 25Vrms, o punte si 2 electrolitici ( adica alimentarea clasica arhicunoscuta ), intentionat am pus valoarea electroliticilor una mica pentru a avea un riplu de tensiune cat mai evident. Am pus intrarea la masa si am reglat un curent de mers in gol prin finali undeva spre 2A, iata ce se obtine ( canalul A cu rosu vede iesirea iar canalul B cu albastru deschis vede alimentarea ):

 

Adica la prima vedere Leco are dreptate, asa-i? NU, nu-i asa, vedeti indata de ce. Am redus curentul de mers in gol inapoi la clasa AB la valoarea optima pentru acele rezistente din emitoare ( cei 26mV ), si am adaugat niste rezistente in paralel pe condensatori pentru a avea si de data asta un consum de cca 2A pe ei si deci acelasi riplu, iata ce a iesit:

 

Hopaaa, nici o diferenta intre cele 2 clase, pai cum asa? Hai sa plusam acuma ca sa vedeti de unde este brumul ala, am alimentat etajul final separat de la sursa cu riplu din dreapta, iar partea de comanda ( Diferential+VAS ) de la o sursa ideeala localizata in stanga, la 2x35V:

 

Etajul este polarizat in A, consuma undeva spre 2A, si primeste in colectoare riplul ala, iar partea de comanda este alimentata de la o sursa ideeala la care riplul este 0, si deci iesirea arata asa cum puteti observa.

 

Unde este Leco asadar legatura directa intre polarizarea in clasa a si brumul cauzat de tranzistori pe iesire? Unde este conductia acelui brum de catre tranzistori doar pentru ca in colectori au riplu? Adica vorba ceea daca nu stiu cum functioneaza un amplificator, atunci pur si simplu tac naibii din gura ( e valabil si pentru Zal care-si da o importanta nejustificata )!

 

Si ca sa fie clar pentru toata lumea ceea ce am dorit eu sa spun atat ieri cat si acum cu simularea, brumul de retea nu este o cauza directa a polarizarii in clasa A a etajului final, ci este un efect secundar al acestuia, datorat rejectiei slabe a etajelor de comanda, care reactioneaza la riplul de tensiune prezent pe alimentarea lor. Acest riplu exista atat la clasa A cat si la clasa AB, numai ca la clasa A riplul exista si fara semnal pe intrare datorita polarizarii etajului final care conduce de a plus la minus ( nu catre masa ) curentul setat, motiv pentru care daca rejectia etajelor anterioare este slaba, atunci cu butonul de volum la minim, o clasa A poate reda brum de retea in boxe. La clasa AB riplul de pe alimentare este mare numai la volum mare pentru ca numai acolo consumul in curent este mare, si la clasa AB apare brumul de retea la boxe, dar se intampla la volum ridicat si este net acoperit de semnal.

 

Concluzia care se trage este ca daca etajele anterioare sunt imune la riplul de pe alimentare ( rejectie foarte buna ) sau sunt alimentate separat si eventual stabilizat, atunci nu are nici o importanta riplul din colectoarele finalilor, pe iesire nu dau decat ce primesc in baze. Se subantelege deci de ce la clasa A este bine sa se supradimensioneze capacitatea de filtrare.

 

Si cu asta consider subiectul incheiat, Leco sper ca esti suficient de matur sa recunosti ca pur si simplu ai gresit, ca daca nu, atunci chiar n-are rost sa mai discutam.

Numai bine.

[UDAR]

Marian , lucrurile simple nu sunt simple ( uneori poate dinandins ) pentru toată lumea . 

Riplul la ieșire provenind din riplul de pe alimentare este , indiferent de clasa de funcționare , determinat de PSRR. 

Tu le explici ( eu doar am punctat ) că acest PSRR este mai prost la majoritatea schemelor folosite în clasa A . Nu poți să-i obligi să te creadă .

Libertatea credinței e garantată prin constituție .

 

PS Citatul postat de @zal spune cam același lucru . Doar că el a preferat să sublinieze termenul relativ scăpând-i probabil diferența de nuanță între limba română și limba engleză pentru acest termen . 

Editat Octombrie 4, 2015 de UDAR

[Vizitator]

Marian, este vorba ca finalii la citiva amperi prin ei, conduc direct riplul catre sarcina, fiind deschisi la o anumita valoare Vbe, se commporta practic ca 2 rezistente de anumita valoare, in idle.Cu semnal se moduleaza muzica peste.Nu incerca sa o dregi, la 50-100mA, riplul "condus" de catre finali catre sarcina este infim, comparativ cu clasa A.Clasa A cu 2-5A(si riplul corespunzator consumului) prin finali nu e totuna cu o sarcina artificiala ce ar consuma acelasi curent si ar da acelasi riplu, si un final in clasa ab.

[Marian]

Nu Leco, este vorba doar de 2 lucruri simple:

 

1.-Habar nu ai cum functioneaza un tranzistor.

2.-Esti posesorul unui orgoliu astronomic, nu exista decat punctul tau de vedere, rastalmacit ca dracu pana iese tot ca tine.

 

Motiv pentru care din acest moment esti trecut pe lista de ignore, m-am saturat de elucubratiile tale, m-am saturat sa tot incerc sa te educ dar sa ma lovesc de fiecare data de orgoliul tau!!

 

Punct.

 

PS: Nici macar n-ai inteles postarea mea de mai sus...

[UDAR]

Leco , la un amplificator bine proiectat și executat ( nu de electroniști de doi bani , cum zice @zal ) riplul nu este condus către sarcină ci către cealaltă ramură a alimentării.

Sigur , o parte a lui ajunge la sarcină din cauza imperfecțiunilor de care vorbeam . Și la stabilizatoarele de care vorbești o parte din riplul de la intrare ajunge la ieșire . Factorul ”de merit” din acest punct de vedere se numește la stabilizatoare chiar stabilizare de linie ( cu variația intrării )  iar uneori , când se folosesc artificii de c.a.,  se numește atenuarea riplului. La amplificatoare operaționale se numește PSRR . Un amplificator audio este un amplificator operațional mult mai sofisticat . De ce nu ar atinge 80-100dB la 100-120Hz pentru PSRR ? 

[Vizitator]

Da mai, Marian, eu sunt prost, tu esti teorist sef.Fa te rog o simulare: Alimentare +/- 100Vcc, riplu de 20Vpp si un curent de 8A prin finali, corespondent schemei initiale in discutie.Vezi ce riplu ai pe sarcina.Inlocuieste finalii cu rezistentele aferente unui curent de 8A, si vezi ce riplu ai.Nu rastalmaci clasa A (nu ai facut niciodata asa ceva) cu clasa ab in aceleasi conditii de riplu.

[UDAR]

Leco ! 8A și 20Vpp înseamnă 2200-3300 µF ! Să nu ne batem joc doar pentru a ne demonstra ideile ! La un amplificator modest punem 10000µF.

Că nu a zis nimeni pe-aici că facem minuni cu 1000µF filtraj . Era vorba de un amplificator decent AB care îl polarizăm în clasa A . Punct .

Editat Octombrie 4, 2015 de UDAR

[Vizitator]

Udar, am dat un exemplu cit sa scot in evidenta riplul.Valorile au fost alese special in aceasta idee, vreau sa scot in evidenta fenomenul, nu anumite valori. Fa tu simularea, si Marti cind ajung acasa de la nunta, eu va fac demonstratia cu piese pe placa.