Releu AC vs Releu DC

[Vizitator]

Stiu ca exista relee care se comanda in curent alternativ si relee care se comanda in curent continuu. Ma intereseaza care sunt diferentele constructive intre ele si daca pot une unul de cc in ac sau unul de ac in cc. Logica mea de incepator imi spune ca unul de ac ar trebui sa inchida si sa deschida de X de ori pe secunda in functie de frecventa si totusi nu face asa. De ce? La curent continuu e simplu. Campul in bobina e mereu intr-un sens. Mai e si chestia cu dioda pe borne, de ce se pune si cum in raport cu alimentarea? Haideti sa invatam cu totii de la cei mai experimentati. Veniti cu explicatii, desene, etc.

[ratza]

Modul de conctrucţie diferă. Cele două nu sînt interschimbabile, dar poţi folosi unul de curent alternativ în curent continuu doar respectînd curentul admis prin bobină. Un releu care are bobina alimentată la 12Vca are şanse mari să fumege la 12Vcc, Motiv? În curent continuu contează doar rezistenţa parazită a înfăşurării, pe cînd în curent alternativ i se adaugă inductanţa. Cum în curent continuu inductanţa e zero, bobina o să tragă mai mult curent.

 

Dioda se pune cu catodul către alimentarea pozitivă. Cînd întrerupi alimentarea bobinei, curentul prin ea rămîne acelaşi (bobina e acumulator de curent, condensatorul e acumulator de tensiune). Neavînd o sarcină, tensiunea tinde către infinit şi poţi pîrli elementul de comandă (bipolar, FET etc). Ca să eviţi chestia asta, pui o diodă în antiparalel, iar curentul indus va circula prin ea.

[Vizitator]

pai bun, cum difera modul de constructie? Mie din exterior imi par la fel, o sarma infasurata pe un miez. Stie cineva detalii? mai multa sarma, mai putina, mai groasa, mai subtire, coloana mai inalta, mai scunda?

cum fac sa proiectez un electromagnet de ca si cum fac sa proiectez un electromagnet de cc?

[ratza]

Subiectul ăsta a fost un curs de un semestru, sînt multe chestii de care trebuie să ţii cont (spiră în scurt circuit peste o bucată din miez, metode de stingere arc electric, alegere tensiune mecanică în lamela elastică etc) şi nu le mai ştiu pe toate. Nu văd de ce ai proiecta aşa ceva, cînd deja există o grămadă de variante constructive. Sau e vreo lucrare de an?

[loleksibolek]

Daca te uiti la doua relee facute de acelasi producator( de ex celebrele RI13),unul de cc si unul de ca,vei vedea spira in scurtcircuit pe capatul miezului la cel de ca.E poate cea mai buna metoda de identificare a alimentarii ca cc.

[zal]

Metode de limitare a inducţiei au fost pe parcursul istoriei electrotehnicii rezistenţe, condensatoare electrolitice, diode cu germaniu, siliciu şi diode zener în paralel cu bobina la releele comandate de tensiune continuă.

Există şi relee polarizate, care admit doar un sens al tensiunii prin bobină.

...........

Am folosit relee de c.a. în c.c. fără probleme. Am grijă la orice releu să nu-l folosesc la tensiunea nominală ci pe la 90%. De asemenea, se pot comanda cu un vîrf de tensiune la anclanşare, apoi menţinerea se face la 60-70% din tensiune, releul fiind astfel de ''viaţă lungă''.

[Vizitator]

Va multumesc pentru raspunsuri tuturor. Daca mai are si altcineva ceva de spus, este invitat sa o faca.

[puriu]

Releul de curent alternativ nu vibreaza deoarece pe jumatate din sectiunea miezului magnetic se afla o spira din cupru in scurtcircuit. Cand curentul prin bobina de comanda trece prin zero si miezul ar trebui sa nu atraga armatura, prin spira in scurtcircuit curentul este maxim si armatura ramane atrasa. Avantajul releului de c.a. este ca are consum mare la bobina numai pana cand armatura este atrasa, dupa care inductanta bobinei creste si consumul se reduce.

[Vizitator]

Deci asta este secretul... nu stiam de ce nu vibreaza. Merci, ai facut lumina in cazul meu.

[silcos]

Buna ziua.

Postez si eu aici o problema similara, ca sa nu deschid topic nou.

Am cateva electrovalve de 24v ca. Cum era dificil de alimentat in ca, am zis hai sa le dau cc. Pe fisa tehnica a valvelor scria ca trag un curent de 200mA la pornire si au curent de mentinere de 100mA. Am masurat rezistenta in cc a bobinei si am vazut ca e vreo 80-85 Ohm. Am calculat cam cati V cc sa fie sa ajunga la vreo 100mA si le-am alimentat la 9 v cc. Acum nu se incalzesc, nu se ard, dar nici nu prea deschid, ba merg, ba nu.

Credeti ca nu reusesc sa aiba un camp magnetic suficient sa deschida? E vorba de electrovalve de irigatie gazon.

Daca cresc tensiunea in cc, cresc evident curentul, poate or functiona, insa ma gandesc ca bobinajul ala nu duce constant curent dublu.

Pe de alta parte, consumul valvei (adica VA, nu stiu daca m-am exprimat bine, tensiunea ori intensitatea) in CC e de maxim 35% din cel in CA.

Ceva sfaturi pana la cat pot sa duc tensiunea fara sa risc arderea? 

Schimbarea alimentarii la 24v ca nu e o solutie acum.

 

P.S. cunostintele si sculele de care dispun sunt minime, gen pistol de lipit, multimetru si sarme. ;).

Multumesc.

 

[BRANCA]

 Silcos.Bobina electrovalvei e calculata dupa efortul mecanic de actionare.Care e problema sa o alimentezi,sa zicem,la 24 Vcc si sa-i masori curentul?Si sa vezi daca se incalzeste prea tare si cum comuta.Apoi sa-i mai scazi din tensiune si sa vezi cum se comporta.

 Nimeni n-are electrovalva ta in fata ca sa-ti faca experimentul asta...

 

[validae]

Nu le asiguri o deschidere fermă cu doar 9V. Dă-le o tensiune la care deschiderea să fie fermă şi curentul ce parcurge bobina să poată fi suportat timp îndelungat de sârma de bobinaj.Verifici temperatura bobinei ca să nu se supraîncălzească.Vezi că miezurile magnetice ale bobinelor diferă la curentul continuu faţă de curentul alternativ, fiindcă în alternativ apar nişte curenţi de pierderi (Curenţi Foucault sau Eddy currents) care pot fi atenuaţi prin intermediul unor spire în scurtcircuit plasate pe piesele magnetice.

[franzm]

Acum 7 minute, validae a spus:

 în alternativ apar nişte curenţi de pierderi (Curenţi Foucault sau Eddy currents) care pot fi atenuaţi prin intermediul unor spire în scurtcircuit plasate pe piesele magnetice.

NIET! Spirele în scurtcircuit mentin câmpul magnetic la trecerea prin zero al tensiunii prin bobina. Curentii turbionari se reduc prin folosirea de tole cât mai subtiri si mai bine izolate.

[flomar60]

Corecta afirmatia colegului franzm! 

[silcos]

Multumesc pentru raspunsuri!

Ma luasem dupa un articol care zicea ca, in general, alimentarea in cc se face la 30% din U in ca. 

https://www.ecmweb.com/content/article/20889628/using-ac-coils-on-dc-power 

La calculele alea imi ieseau 7.5 v cc, insa slabe sanse sa fi mers.

 

Cresc la 12 v cc, pentru ca si controlerul se alimenteaza in cc, iar daca nici asa, caut solutii pt alimentarea in ca.

 

Ceva imi sta pe creier: la 100mA, indiferent daca e ca sau cc, campul magnetic generat ar trebui sa fie la fel?

La 200mA cc, 9 v, bobina ar trebui sa se incalzeasca diferit fata de 100mA, 24v ca? Curentul e dublu.

Seara buna.

 

Editat August 27, 2020 de silcos