Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator Bob Cordell


Postări Recomandate

Deci ar fi de inteles ca rise time si fall times cit mai mici (in dreptunghiular evident) ar face etajul final sa disipe mai putin, asemanator cu clasaD, adica cu cit elementele comutatoare sint comandate cu rise si fall times mai mici, cu atit mai mici sint pierderile pe elementele comutatoare. Dar in sinudoidal nu mai conteaza rise si fall times...

Link spre comentariu

Corect, trebuia sa scriu Putil*0.215 nu Putil/0.785.

Deci ar fi de inteles ca un rise time si fall times cit mai mici (in dteptunghiular evident) ar face etajul final sa disipe mai putin, asemanator cu clasaD, adica cu cit elementele comutatoare sint comandate cu rise si fall times mai mici, cu atit mai mici sint pierderile pe elementele comutatoare. Dar in sinudoidal nu mai conteaza rise si fall times...

Asta e si ideea cu clasa D. 

Link spre comentariu

Inca o data aveti dreptate! Viteza+ aritmetica sunt de vina.  Pdisipat/Putil=(1-0.785)/0.785 deci Pdisipat=Putil*0.274 -asta teoretic. Pdisipat in practica= Putil*274+Ibias*Valim+ce se mai pierde pe  jonctiune+ce se disipa pe VAS si Remitor (ultimele doua nu intra la dimensionarea radiatorului).

Cred ca daca consideram 30-35W disipatie termica pe radiator la fiecare 100W pe sarcina suntem acoperiti, cel putin pt. aplicatii uzuale (sarcina 4-8 ohm, si 1-3 finali pe ramura)

Link spre comentariu

MLgore, tu stii ce insiri acolo, insa puterea maxim disipata pe radiator la etajele finale AB cu semnal sinus, nu este la volum maxim spre clipping, fizic este imposibil asa ceva. Nu lua orice formula ad-literam, ci incearca sa le intelegi, incearca sa intelegi procesele ce au loc in etajul final. La clipping curentul este cel maxim insa caderea de tensiune pe finali este minima posibila, si cum puterea disipata este neaparat curentul prin finali, inmultit cu tensiunea vazuta de ei, rezulta ca disipatia acolo nu poate fi maxima, ci undeva sub 40% din puterea maxim utila pe sarcina. Priveste etajul final si sarcina ca pe un divizor rezistiv, si iti dai seama indata ce si cum.

 

PS: Leco a specificat deja ca la testele sale teoria asta s-a confirmat, pai atunci cand teoria se demonstreaza practic, tot mai contram?

Link spre comentariu

Daca privesti etajul final ca un divizor rezistiv, atunci vorbim de putere  instantanee care, intr-adevar, e maxima cand produsul dintre caderea de tensiune pe jonctiune si curentul ce o strabate are valoarea maxima, dar noi functionam intr-un regim ciclic (sinusoidal) deci mi se pare normal sa integram treaba cumva. Ceea ce sustii tu, ca puterea disipata pe finali e maxima la o valoare de cca 40% a P util nu e adevarat.

Link spre comentariu

Atata timp cat nu se face diferenta intre putere instantanee si putere medie (in cazul dimensionarii unui radiator ne intereseaza puterea medie nu cea instantanee pt. ca inertia termica a radiatorului e muuult mai mare decat variatiile de temperatura ale jonctiunii ) eu zic ca mai merita sa dezbatem si chestii elementare. Nu de alta, dar sa nu ajungem ca facem amplifuri si nu stim care e diferenta intre tensiune si curent.

Alt material de studiu: http://cc.ee.ntu.edu.tw/~lhlu/eecourses/Electronics3/Electronics_Ch13.pdf

 

PS: Scuze de offtopic, nu ma mai bag.

Editat de MLGore
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări