alf Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 P disipat maxim e Putil/0.785+ Ibias*Ualim Asta e puterea consumata pe barele de alimentare, nu puterea disipata de finali. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Deci ar fi de inteles ca rise time si fall times cit mai mici (in dreptunghiular evident) ar face etajul final sa disipe mai putin, asemanator cu clasaD, adica cu cit elementele comutatoare sint comandate cu rise si fall times mai mici, cu atit mai mici sint pierderile pe elementele comutatoare. Dar in sinudoidal nu mai conteaza rise si fall times... Link spre comentariu
MLGore Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Corect, trebuia sa scriu Putil*0.215 nu Putil/0.785. Deci ar fi de inteles ca un rise time si fall times cit mai mici (in dteptunghiular evident) ar face etajul final sa disipe mai putin, asemanator cu clasaD, adica cu cit elementele comutatoare sint comandate cu rise si fall times mai mici, cu atit mai mici sint pierderile pe elementele comutatoare. Dar in sinudoidal nu mai conteaza rise si fall times... Asta e si ideea cu clasa D. Link spre comentariu
alf Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Corect, trebuia sa scriu Putil*0.215 Nici asta nu e corecta. Link spre comentariu
MLGore Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Inca o data aveti dreptate! Viteza+ aritmetica sunt de vina. Pdisipat/Putil=(1-0.785)/0.785 deci Pdisipat=Putil*0.274 -asta teoretic. Pdisipat in practica= Putil*274+Ibias*Valim+ce se mai pierde pe jonctiune+ce se disipa pe VAS si Remitor (ultimele doua nu intra la dimensionarea radiatorului). Cred ca daca consideram 30-35W disipatie termica pe radiator la fiecare 100W pe sarcina suntem acoperiti, cel putin pt. aplicatii uzuale (sarcina 4-8 ohm, si 1-3 finali pe ramura) Link spre comentariu
Marian Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 MLgore, tu stii ce insiri acolo, insa puterea maxim disipata pe radiator la etajele finale AB cu semnal sinus, nu este la volum maxim spre clipping, fizic este imposibil asa ceva. Nu lua orice formula ad-literam, ci incearca sa le intelegi, incearca sa intelegi procesele ce au loc in etajul final. La clipping curentul este cel maxim insa caderea de tensiune pe finali este minima posibila, si cum puterea disipata este neaparat curentul prin finali, inmultit cu tensiunea vazuta de ei, rezulta ca disipatia acolo nu poate fi maxima, ci undeva sub 40% din puterea maxim utila pe sarcina. Priveste etajul final si sarcina ca pe un divizor rezistiv, si iti dai seama indata ce si cum. PS: Leco a specificat deja ca la testele sale teoria asta s-a confirmat, pai atunci cand teoria se demonstreaza practic, tot mai contram? Link spre comentariu
MLGore Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Daca privesti etajul final ca un divizor rezistiv, atunci vorbim de putere instantanee care, intr-adevar, e maxima cand produsul dintre caderea de tensiune pe jonctiune si curentul ce o strabate are valoarea maxima, dar noi functionam intr-un regim ciclic (sinusoidal) deci mi se pare normal sa integram treaba cumva. Ceea ce sustii tu, ca puterea disipata pe finali e maxima la o valoare de cca 40% a P util nu e adevarat. Link spre comentariu
alf Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Graficul este de la calculul puterii disipate / tranzistor la un amplificator oarecare. Link spre comentariu
MLGore Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 PS: Ceea ce sustii tu e ca un amplif de 40W RMS disipa mai putina caldura la 40W la iesire decat unul de 100w RMS la aceeasi 40W la iesire. (excludem puterea disipata de la bias) Link spre comentariu
Marian Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 De ce sa fie simplu cand putem face totul mult mai complicat... Ai dreptate Dudi, suntem cu totii off si-mi cer scuze pentru asta. Pacat ca orice chestie elementara este subiect de dezbatere, progresul vine lent sau deloc asa. Link spre comentariu
MLGore Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 (editat) Atata timp cat nu se face diferenta intre putere instantanee si putere medie (in cazul dimensionarii unui radiator ne intereseaza puterea medie nu cea instantanee pt. ca inertia termica a radiatorului e muuult mai mare decat variatiile de temperatura ale jonctiunii ) eu zic ca mai merita sa dezbatem si chestii elementare. Nu de alta, dar sa nu ajungem ca facem amplifuri si nu stim care e diferenta intre tensiune si curent. Alt material de studiu: http://cc.ee.ntu.edu.tw/~lhlu/eecourses/Electronics3/Electronics_Ch13.pdf PS: Scuze de offtopic, nu ma mai bag. Editat Ianuarie 15, 2016 de MLGore Link spre comentariu
Blacksmith Postat Ianuarie 15, 2016 Autor Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 Da, dar in alta parte, nu aici. Aici se discuta despre altceva. Eu stiu cum e treaba cu puterea disipata deci nu va deranjati sa imi explicati. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 E simplu de tot si haideti sa terminam odata cu clasa a-3-a... Formula este : Ualim totala la patrat impartita la (19,75 inmultita cu sarcina, 8ohm in acest caz). Link spre comentariu
franzm Postat Ianuarie 15, 2016 Partajează Postat Ianuarie 15, 2016 (editat) Alt material de studiu: http://www.mikrocontroller.net/attachment/61617/Leistungen_einer_Endstufe.pdf http://haggenmiller.name/resources/sc_lvst.pdf End off-topic Editat Ianuarie 15, 2016 de franzm Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum